All posts by Ovidiu

US Enterprise tech salaries revealed: How much Oracle, IBM, SAP, Cisco, Dell, VMware, ServiceNow and Workday pay engineers, developers and data scientists

Un articol preluat din Business Insider, cu salarii din domeniul software engineering la giganti ai tehnologiei din Statele Unite. Pentru ca la ei se poate.

  • Enterprise tech giants have been hiring aggressively to meet growing demand in corporate IT.
  • Propelled by the rise of the cloud and cutting edge technologies, such as AI and big data analytics, major companies are looking to fill roles that typically pay six-figure salaries.
  • The tech jobs including engineers, data scientists, developers, project managers, and experts in cybersecurity. Oracle offered a senior product management strategy director a salary of $228,000 $336,000.
  • VMware hired a product engineering director with a salary of $290,000 Some are top management posts such the senior VP for human resources IBM hired with a salary of $525,000
  • Here’s a survey of what Oracle, IBM, Dell, SAP, VMware, Workday, ServiceNow and Cisco pay new hires, based on disclosure data for permanent and temporary workers filed with the US Office of Foreign Labor Certification in 2019.
  • Click here for more BI Prime stories.

Enterprise tech is going through big changes with the rise of the cloud, and the attendant interest in cutting edge technologies like AI and data analytics. 

So it’s not surprising that the biggest names of corporate IT are paying big bucks for top talent in this market.

Business Insider analyzed the US Office of Foreign Labor Certification’s 2019 disclosure data for permanent and temporary foreign workers to find out what eight major players in enterprise tech — Oracle, IBM, SAP, Cisco, Dell, VMware, ServiceNow and Workday — pay tech talent in key roles including engineers, developers and data scientists.

Companies are required to disclose information, such as salary ranges, when they hire foreign workers under the H1-B visa program, giving insight into what these major companies are willing to shell out for talent.

Here’s how much these top enterprise technology companies paid employees hired in 2020:

SEE ALSO: The new chief marketing officer of Oracle talks about leaving Amazon, and says that Larry Ellison’s big cloud offensive has ‘parallels’ to the early days of AWS

SEE ALSO: VCs say that these 29 companies are the top startups in the booming big data industry

SEE ALSO: Experts predict 15 gigantic tech mergers we could see in a recession, from Amazon buying Oracle to IBM buying Dell

Oracle hired a senior product management strategy director with a salary of $228,000 $336,000.

Oracle, one of the most dominant companies players in enterprise software, is making an aggressive bid to become a bigger player in the cloud — a market dominated by Amazon Web Services and Microsoft Azure.

Based on federal labor data, the Silicon Valley company has hired aggressively this year for key roles, including dozens of applications developers, software developers and product development strategy managers.  

Here are some of Oracle’s recent hires from 452 approved visa applications, and how much they’re paid:

Senior director of product management/strategy (California): $228,000 to $336,000 a year

Product development strategy manager (California): $169,000 to $250,000

Applications developer (California): $169,000 to $250,000

Software developer architect (California): $161,000 to $290,000

Software developer (California): $157,000 to $250,000

Technical analyst (Utah): $59,000 to $89,000

Technical analyst (Illinois): $57,000 to $80,000

IBM hired a senior VP for human resources with a salary of $525,000.

When IBM’s new CEO Arvind Krishna took over in May, he unveiled a bold strategy for dominating the hybrid cloud market — the industry term for a combination of public clouds like Amazon Web Services with a company’s own data centers — which Big Blue projects will eventually be worth $1.2 trillion.

IBM’s hiring push has been focused on bringing in more application developers and architects, data specialists and scientists, software developers, various technical roles, including test specialists and a few top executives.

Here are some of IBM’s recent hires from 1,876 approved visa applications, and how much they’re paid:

Senior vice president for human resources (New York):  $525,000

Software developer (New York): $223,000

Senior software engineer (Massachusetts): $206,000

Data scientist (New York): $148,000

Application Developer (Arkansas): $54,000 to $78,000

Application Developer (Ohio): $55,000 to $96,000

VMware hired a product engineering director with a salary of $290,000.

VMware’s virtualization software made it a key player in enterprise tech, especially with the rapid growth of the cloud. The Silicon Valley giant has been beefing up its technical staff employees and has been hiring a lot of product designers and managers and staff engineers. One of the company’s top hire is for a product engineering director position.

Here some of VMware’s recent hires from 717 approved visa applications and how much they’re paid:

Director of product engineering (California): $290,000

Director of user experience (California): $261,000

Staff engineer (California): $270,000

Manager of R&D (California): $210,000

Data scientist (Massachusetts): $184,000

Technical staff (Georgia): $74,000

Technical support engineer (Colorado): $77,000

SAP hired a senior development manager with a salary of $178,000 to $303,000.

SAP is a major enterprise software vendor, specializing in databases, that’s making an aggressive bid to expand its presence in the cloud. The company has focused its hiring on bringing in more support engineers, developers, developer architects, development managers and business process consultants.

Here are some of SAP recent hires based on 393 approved visa applications and how much they’re paid:

Senior development manager (Pennsylvania): $178,000 to $303,000

Business process principal consultant (California): $160,000 to $272,000

Business process principal consultant (Georgia): $130,000 to $220,000

Data scientist (California): $92,000 to $156,000

Development architect (Arizona): $124,000

Developer (Pennsylvania): $69,000 to $116,000

Developer (California): $82,000 to $139,000

Dell hired a senior principal software engineer with a salary of $185,000.

Dell has been trying to pivot away from its historic focus on servers, and to a more software-and-services-centric approach to enterprise tech as a way of carving out a bigger piece of the enterprise tech market. The Texas tech giant emerged as a heftier publicly-traded company two years ago, in the wake of its 2016 megamerger with EMC and its subsidiary VMware. The company’s hiring has focused mainly on software engineers and product marketers.

Here are some of Dell’s recent hires based on 472 approved visa applications and how much they’re paid:

Vice president for strategic planning (Illinois): $330,000

Senior Principal Software Engineer (California): $185,000

Senior software engineer (Texas): $104,000

Director of IT architecture (Texas): $180,000

Business intelligence analyst (Texas): $55,000

Cisco hired an engineering director with a salary of $170,000 to $324,000.

Cisco has been riding a wave of stronger demand for networking equipment due to the coronavirus crisis and the rise of the remote workforce. Like other traditional enterprise tech players, Cisco has also been adapting to the rise of the cloud. The Silicon Valley company has focused on hiring software and hardware engineers, user experience designers and product managers.

Here are some of Cisco’s recent hires based on 695 approved visa applications and how much they’re paid:

Engineering director (California): $170,000 to $324,000

Software development director (California): $194,00 to $277,000

Technical solutions architect (New Jersey): $180,000 to $251,000

Technical solutions architect (Florida): $198,000 to $254,000

Software quality assurance engineer (Arizona): $68,000

ServiceNow hired a machine learning engineer with a salary of $155,000 to $210,000.

ServiceNow has also seen robust growth in the coronavirus crisis and the sudden pivot to remote work with boosted demand for its cloud automation and workflow platform. CEO Bill McDermott recently told Business Insider that the Silicon Valley giant has actually expanded its workforce by 20% since the crisis began. ServiceNow said it has hired 360 tech interns since the pandemic escalated in March. It has also been hiring a lot of engineers, including experts in AI and machine learning.

Here are some of ServiceNow’s recent hires based on 225 approved visa applications and how much they’re paid:

Machine learning engineer (California): $155,000 to $210,000

Senior mobile developer (California): $132,000 to $165,000

Senior software engineer (California): $132,000 to $140,000

Data analyst (California): $72,000

Performance support engineer (Florida): $70,000

Workday hired a senior principal software development engineer with a salary of $205,000 to $308,000.

Workday is a major cloud player whose platform enables businesses to manage company finances and human resources. The Pleasanton, California-based company was one of the major tech companies to offer one-time bonuses to employees to offset the impact of the coronavirus crisis. Workday has hired mostly applications and development engineers, with some emphasis on AI and machine learning.

Here are some of Workday’s recent hires based on 117 approved visa applications and how much they’re paid:

Senior principal software development engineer (California): $205,000 to $308,000

Principal machine learning engineer (California): $179,000 to $269,000

Software development engineer (California): $118,000 to $173,000

Software application engineer (California): $119,000 to $173,000

Automation engineer (California): $119,000 to $161,000

Afacerile IT din România – estimare de venituri de 55 miliarde de lei, în acest an

Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente automatizate și software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă față de nivelul din 2010, arată analiza unei firme de consultanţă.

Industria românească se află la momentul unor decizii strategice – trebuie să facă pasul spre robotizare și digitalizare, spre Factory 4.0, în ton cu schimbările majore la nivel internațional, arată o analiză realizată de experții de la Frames și Academia Industrială.

Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială.

Și România face pași înainte, dovadă evoluția semnificativă a business-ului din sectorul tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651). Numărul companiilor care activează în aceste domenii, de la fabricarea echipamentelor industriale și cercetare/dezvoltare în inginerie, la realizarea software-ului, consultanță, managementul mijloacelor de calcul, comerțul cu ridicata al componentelor și echipamentelor de calcul, a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 13.876 în 2010 la 32.205 firme în 2018.

Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Și profitabilitatea a urmat aceeași tendință, avansând de la 1,56 mld.lei în 2010 la 5,41 mld.lei în 2018.

Potrivit experților, după un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunță a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate de peste 55 mld.lei și un profit peste nivelul de 6 mld.lei.

Din punct de vedere al evoluției capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 mld.lei în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018.

,,Evoluția business-ului din acest sector este una dinamică, susținută de o cerere de produse și servicii în creștere de la an la an. Soluțiile tehnologice pentru industria auto, pentru sectorul de prelucrare, agricultură și construcții se află în prim-plan. Susținută de dinamica sectorului de software, care oferă tot mai multe soluții costumizate, economia românească face pași semnificativi către Industry 4.0, către robotizare și digitalizarea proceselor’’, afirmă Marius Hărătău, manager Academia Industrială.

Varujan Pambuccian, expert în sectorul IT& TELECOM și președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera Deputaților, spune că, în ceea ce privește adoptarea noilor tehnologii, România trebuie să pună focus pe agricultură.

,,Lumea în care trăim a intrat de ani buni în era digitală, era post IT, dominată, printre altele, de robotica industrială, inteligența artificială și biologia sintetică. Agricultura însăși se află în pragul celei de-a Treia Revoluții Agrare care este probabil cel mai disruptiv fenomen pe care îl trăim. Ea înseamnă delocalizarea și industrializarea producției de plante, carne și derivate de natura animală și trecerea de la agricultura convențională și cea bio la agricultura septică. În acest proces se regăsesc majoritatea tehnologiilor de vârf ale erei digitale. Sigur, agricultura și zootehnia convențională și bio vor coexista un timp cu cea a erei digitale, dar și aici, în ceea ce se numește agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și biologia sintetică își pun amprenta din plin. Este probabil cea mai profundă transformare prin care trece producția de hrană și derivate în ultimii 12.000 de ani. Și aici, agricultura romanească ori devine parte a schimbării, ori nu va mai fi deloc’’, a declarat Varujan Pambuccian.


Top centre de tehnologie în România

După ce, înainte de Revoluție, în România existau zeci de întreprinderi și centre de cercetare și tehnologie în aproape toate colțurile țării, afacerile din sectorul tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor orașe, în special a celor cu centre universitare.

Bucureștiul se află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în acest domeniu, urmat de județul Cluj, cu 3251, și Timiș cu 1884 de companii. Urmează Iași (1526), Ilfov (1433) Bihor (999), Prahova (959), Constanța (865) și Sibiu (717).

La polul opus se află județele Mehedinți (128), Ialomița (137), Giurgiu (147) Tulcea (162), Caraș Severin (160) și Teleorman (167).

Potrivit statisticii, peste 32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, și numai aprox. 1700 fac parte din categoria firmelor mici, medii și mari, în funcție de cifra de afaceri.

Cifra de afaceri medie, la nivelul întregului sector, era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar media profitului net se ridica la 159.502 lei.

Analiza Frames & Academia Industrială arată că cele 32.205 firme active în 2018 angajau, în total, un număr de 151.003 de salariați, un număr dublu față de anul 2010 (75.156).

UE trece la Factory 4.0

În esenţă, Factory 4.0 se referă la business-uri care şi-au digitizat tehnologiile, astfel încât instalaţiile şi echipamentele pot comunica între ele prin intermediul internetului, cu ajutorul noilor tehnologii.

Potrivit experților, de la rețele de comunicații, la roboți, imprimante 3D, sisteme de control și, în viitor, mașini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod semnificativ economia, în următorii ani, oferind un grad fără precedent de automatizare şi independenţă operaţională.

Potrivit experților, în următorii ani, competitivitatea economică a României va depinde, în mare măsură, de felul în care companiile se vor adapta la Industry 4.0, inclusiv de modul în care vor dezvolta mecanisme eficiente de suport.

,,Aceasta a patra revoluție industrială va aduce schimbări fundamentale în mecanismele economice și România trebuie să fie pregătită. Noile tehnologii vor ajuta companiile să fie mai productive şi să dezvolte produse și servicii de mai bună calitate, într-un mediu de lucru mai sigur. În plus, le vor permite să se dezvolte şi să fie mai competitive pe piaţa globală’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Și noua ,,Strategie UE 2030 privind industria’’ se focusează pe aceste tendințe. Potrivit experților UE, automatizarea și digitalizarea producției, a produselor și a serviciilor bazate pe date vor transforma industria europeană, conducând-o la schimbări într-un ritm fără precedent.

,,Progresul în inteligența artificială, IoT, robotica, automatizarea, biotehnologia și imprimarea 3D vor aduce transformări semnificative în toate industriile europene. Economia va fi mai eterogenă și mai descentralizată decât în prezent și, prin urmare, va ajuta piețele să funcționeze într-un mod mai eficient și mai durabil’’, afirmă aceștia.

Strategia UE 2030 își propune, totodată, regândirea managementului resurselor naturale și reorganizare lanțurilor industriale către o economie circular care ,,va face mai mult cu mai puțin”.

În prezent, dincolo de dinamica business-ului în sectorul tehnologic, România se află la coada clasamentului european privind digitalizarea și robotizarea industriei.

Datele Comisiei Europene situează România pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019. Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală. 

În general, cele mai performante țări din UE în acest domeniu sunt Irlanda, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria și Polonia trebuie să recupereze decalajul.

Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18 % în comparație cu 11 % în 2014) și platforme de comunicare socială pentru a interacționa cu clienții lor și cu alte părți interesate (21 % în comparație cu 15 % în 2013). Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care își vând bunurile și serviciile în mediul online a stagnat, menținându-se în ultimii ani la 17 %.

Statisticile Federaţiei Internaţionale pentru Robotică arată, pe de altă parte, că România are, în prezent, 11 roboţi la 10.000 de lucrători industriali, și ar mai avea nevoie de cel puțin 10.000 de roboți industriali.

Spre comparație, în Polonia sunt 28 roboți/10.000 angajați, în Ungaria sunt 57 de roboţi, iar Cehia are 100 de roboţi la 10.000 de muncitori. În SUA, industria americană a incorporat, în ultimii 10 ani, peste 130.000 de roboți.

,,Pe fondul evoluției economice mondiale și, în contextul crizei acute de personal calificat cu care se confruntă industria, soluția viabilă pentru companiile românești, indiferent de mărime, o reprezintă adoptarea noilor tehnologii. Modernizarea tuturor sectoarelor, inclusive a celor tradiționale, în special a producției, și crearea de noi oportunități pentru întreaga economie vor permite tuturor întreprinderilor, în special IMM-urilor, să acceseze noi tehnologii’’, a declarat Marius Hărătău.

De la transformarea industriei, la digitalizare și dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților, toate aceste teme vor fi abordate în cadrul conferinței Factory 4.0 care se va desfășura pe 12 mai, la Face Convention Center din București.

În cadrul conferinței și workshop-urilor dedicate, vor fi abordate teme precum „Technology vs. Humanity – The Future is already here„, ,,Industry 4.0 needs a complete automation solution’’, ,,Realizarea potențialului prin digitalizarea producției’’, ,,The new EU industrial strategy’’, ,,Antreprenoriat și Industry 4.0’’, ,,Integrated Value Chain’’, ,,The future of cyber security and automation’’ și ,,Industry 4.0: oameni, procese și tehnologii’’.

Printre speakerii de la Factory 4.0 se vor afla celebrul futurolog Gerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agency și unul dintre cei mai cunoscuți și influenți autori și speakeri din sectoarele tehnologiei, telecom, marketing & media, Lorena Ioniță, Deputy Head of Unit al Comisiei Europene și  cunoscutul inventator și antreprenor român Cornel Amariei, prezentat de Junior Chamber International (JCI) drept unul dintre cei mai remarcabili 10 tineri din lume și inclus de revista Forbes din SUA în top 10 – cei mai influenți tineri cu vârsta sub 30 de ani din Europa.

Analiza privind dinamica business-ului din sectorul tehnologic din România a fost realizată de compania de consultanță Frames pe baza datelor financiare ale companiile active din sectorul analizat, cu codurile CAEN 6201- Activități de realizare a software-ului la comanda (software orientat client), CAEN 6202- Activități de consultanță în tehnologia informației, CAEN 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul, CAEN 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, CAEN 721 Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie, CAEN 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, CAEN 4652 – Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicați și CAEN 4651 – Comerț cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software- ului. Datele prelucrate sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii.



Renunţarea la scutirea de impozit in IT

Renunţarea la scutirea de impozit pe venit acordată IT-iştilor ar aduce la buget 1 mld. lei pe an. La finalul anului trecut erau 100.000 de angajaţi din IT&C care beneficiau de scutirea de impozit pe venit, iar salariul mediu brut era de 12.000 de lei, adică 7.800 de lei net

Premierul Ludovic Orban susţine în continuare renunţarea la scutirea de impozit pe venit acordată în prezent unor categorii de angajaţi din domeniul IT şi afirmă că trata­men­tul fiscal egal al cetăţenilor şi al firmelor re­prezintă un obiectiv al guvernării PNL. Dacă ar renunţa la scutirea de impozit pe venit în cazul angajaţilor din IT&C, guvernul ar câştiga 196 de milioane de euro pe an.

În noiembrie anul trecut erau 100.000 de angajaţi din IT scutiţi de impozitul pe venit, conform bilanţului fostului ministru al comunicaţiilor Alexandru Petrescu.

Câştigul salarial mediu brut al an­ga­jaţilor din IT este cel mai mare din econo­mie, de mai mult de 12.000 de lei în noiembrie 2019, conform datelor INS.

La un salariu brut de 12.000 lei lunar, ve­ni­tul impozabil după aplicarea contri­buţiilor so­ciale este de 7.800 lei. Prin urmare, în cazul aplicării impozitului pe venit de 10%, suma ar scădea cu 780 de lei, iar un angajat în IT ar câştiga un salariu net de 7.020 de lei.

Dacă sunt 100.000 de angajaţi în IT&C care vor plăti 780 de lei pe lună, la bugetul de stat vor veni fonduri suplimentare în valoare de 78 de milioane de lei lunar, respectiv 936 de milioane de lei (196 mil. euro) pe an, conform calculelor făcute de ZF.

Consultantul fiscal Emilian Duca crede că re­nun­ţarea la scutirea de impozit pe venit acor­da­tă IT-iştilor ar putea contribui la creşterea ve­niturilor la bugetul de stat, dar ar produce efec­te negative precum exodul forţei de muncă.

„Renunţarea la scutirea de impozit pe venit acordată unor angajaţi din domeniul IT ar putea avea două efecte. Primul este creşterea veniturilor la bugetul de stat. Pentru că angajaţii din IT sunt persoane cu salarii mari, ar veni mulţi bani spre bugetul de stat. Al doilea efect poate să fie cel al exodului forţei de muncă spre alte ţări sau găsirea de către angajaţi a unor metode prin care să obţină o impozitare mai mică precum crearea de PFA (persoană fizică autorizată) sau microîntre­prin­deri“, afirmă el.


Investitorii români și piața de IT: 53% investiții străine vs. 47% investiții locale

Industria de software din România se menține în topul industriilor cheie pentru economia țării, cu un volum de aproximativ 6,2 miliarde de euro în 2019, potrivit estimărilor specialiștilor, și, totodată, este una din cele mai echilibrate industrii în ceea ce privește balanța între capitalul străin și cel românesc.

Astfel, investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investițiilor locale a cunoscut un avans anual de aproximativ 5 puncte procentuale, ajungând astfel la 47% în 2018, potrivit studiului KeysFin „Industria de software în România“.

Investitorii străini de pe piața de software locală provin din peste 60 de state, însă în top se află Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), UK (5,5%) și Cipru (cu 4,8% din total), acești lideri controlând două treimi din totalul capitalurilor proprii străine.

În ceea ce îi privește pe investitorii locali, aceștia provin atât din marile orașe ale țării, precum București sau Cluj, dar și din orașe medii, care încep însă să devină nume cu rezonanță pentru industria locală de start-up-uri în software, așa cum este Târgu-Mureș.

Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut cu 12,6% față de 2017 și cu 51,6% comparativ cu 2014, la 5,7 miliarde de euro în 2018.

Mai mult, analizând datele de piață și, totodată, ținând cont de fluctuațiile industriei, experții KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru anul în curs, depășind pragul de 6,2 miliarde de euro în 2019.

Din întreaga industrie software o parte importantă și, totodată, vizibilă, o reprezintă piața de jocuri pe calculator. Țara noastră se mândrește cu dezvoltarea și testarea unora din cele mai populare jocuri la nivel internațional, iar aceste rezultate se văd și la nivel de business: cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut cu 9% față de 2017 și cu 46% față de 2014. Pentru 2019, experții preconizează un avans de peste 13% , la peste 255 milioane de euro.

Topul companiilor de software din România

În 2018, în România existau aproximativ 20,7 mii de companii în domeniul software-ului, cu 18,6% mai multe față de 2017 și cu 30% față de 2014. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (39% din total). Cu toate acestea, peste 4,8 mii de companii (23%) au avut cifra de afaceri egală cu zero în 2018.

Cea mai mare companie de software din România a rămas Oracle România SRL cu o cifră de afaceri de peste 206 milioane de euro (3,6% din total) în 2018. Clasamentul este completat de IBM România (200 milioane de euro – 3,5% din total), Ericsson Telecommunications România SRL (peste 170 milioanede euro, 3% din total), SAP România SRL (aproximativ 108 milioane de euro) și Endava România SRL (aproximativ 108 milioane de euro)*. Este de remarcat intrarea SAP România SRL în top 5, cu cea mai mare creștere procentuală de 63%.

În ceea ce privește topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi după cifra de afaceri din 2018 este ocupat de Electronic Arts România SRL, care a înregistrat mai multe recorduri : cel mai mare angajator și cel mai profitabil jucător în 2018 (38 milioane de euro cifră de afaceri–79% din total), urmat de King Games Studio (Bucharest) SRL (2,4 milioane de euro – 4,9% din total) și de Green Horse Games SRL (11 milioane de euro – 2,2% din total).

64% din companiile de profil au înregistrat profit

Industria de software din România își consolidează poziția printre cele mai de succes sectoare ale economiei naționale, astfel că, dintre cele 20,7 mii de companii analizate, 13,2 mii (64%) au înregistrat profit, 5,6 mii (27%) au fost in pierdere, iar celelalte au avut un rezultat nul în 2018. 

În topul celor mai profitabili jucători din domeniu rămâne SAP ROMÂNIA care a reușit ca în 2018 să își dubleze profitul net la peste 40 de milioane de euro. Și profitul IBM ROMÂNIA, al doilea cel mai profitabil jucător, a crescut cu 31% în ultimul an.
Cele mai profitabile 5 companii au avut în 2018 un profit net cumulat de peste 86 de milioane de euro, adică aproape 14% din total.

Angajații din sectorul software, puțini și scumpi

Conform ultimelor sondaje de opinie, românii cred în proporție de 77% că sectorul IT în general are cele mai mari perspective de viitor. În acest context, și numărul celor care se pregătesc pentru o carieră în domeniu a crescut semnificativ, acest lucru resimțindu-se și la nivelul angajărilor propriu-zise.

Astfel, numărul mediu de angajați din industria de software locală a crescut cu 2,9% față de 2017 și cu 40% față de 2014, la peste 110 mii de angajați în 2018. Totuși, se pare că instituțiile de învățământ din România nu pot acoperi nevoia firmelor din acest sector care se ridică la aproximativ 15.500 de specialiști.

Așadar, pe fondul cererii masive a forței de muncă din industria software, costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54% , față de un avans de doar 8% al productivității medii per angajat în perioada 2014-2018.

Specialiștii KeysFin atrag atenția că avansul costului mediu per angajat peste cel al productivității reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivității economiei locale.

Pe de altă parte, experții au remarcat că cea mai mare concentrare a forței de muncă au avut-o companiile medii, cu 43% din total, urmate de companiile mici cu 21%. Cu toate acestea, peste jumătate din companiile locale de software, respectiv 10,4 mii de companii, nu au avut niciun angajat în 2018.

Harta software-ului românesc

Deși a înregistrat o ușoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureștiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu un rezultat de peste 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018, urmat de:

  • Cluj (16%)
  • Timiș (5%)
  • Iași (4.5%)
  • Brașov (3%)

Tendințe pe piața software

Deși România este al doilea furnizor de software și servicii din Europa de Est și în top 10 la nivel european, industria se bazează îndeosebi pe export și outsourcing, care contribuie într-un procent covârșitor la valoarea întregului sector.

Totuși, în ultimii ani, s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea start-up-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariției fondurilor de investiții internaționale, programelor de mentorat dar și a competițiilor.

Astfel, start-up-uri precum Elrond, Questo, TypingDNA sau Happy Recruiter au strâns deja zeci de milioane de euro de la investitori și dezvoltă produse sau servicii pentru țări din întreaga lume.


Google va cumpăra Fitbit pentru 2.1 miliarde dolari

Google a anunțat că va cumpăra producătorul de dispozitive purtabile Fitbit, pentru 2,1 miliarde dolari. Fitibt a avut vânzări în scădere în ultimii ani, iar Google vrea să intre mai puternic pe piața smartwatch-urilor. Fitbit a spus că Google a oferit 7,35 dolari/acțiune, cu 19% peste prețul de închidere al acțiunilor în ședința de joi. Fitbit are din 2017 un centru de cercetare la București unde sunt 200 de angajați. Fitbit este cunoscută pe plan mondial pentru brățările de fitness și pentru smartwatch-uri, iar la noi a devenit foarte cunoscută în 2016 când a cumpărat cu 15 milioane dolari Vector Watch, compania locală ce a scos pe piață ceasul smart cu baterie care ținea o lună până la o nouă încărcare.

Logo FitbitReuters a scris luni că grupul Alphabet (din care face parte Google) a făcut o ofertă celor de la Fitbit, iar de atunci acțiunile producătorului de smartwatch-uri și brățări smart au crescut cu 40%.
Într-un comunicat, cei de la Fitbit spun că datele despre sănătatea user-ilor săi nu vor fi folosite în reclamele Google. Întreg procesul de achiziție ar trebui să se încheie în 2020.
Google nu a reușit să se impună pe piața smartphone-urilor, deși a lansat sistemul de operare WearOS, iar achiziția unui jucător atât de important poate schimba totul. Pentru Fitbit, intrarea în Google îi poate da șansa să-și crească vânzările semnificativ.

Fitbit are în lume 28 de milioane de useri, cu 5 milioane mai mulți decât la final de 2016 și de patru ori mai mulți decât în 2014. Fitbit spune că în istoria sa a vândut peste 100 de milioane de device-uri.

Datele IDC arată că trimestrul trecut Fitibit a vândut 3,5 milioane de dispozitive purtabile, ceea ce o pune pe locul patru la volume, după Xiaomi, Apple și Huawei. Cota de piață este de 10%, iar livrările au crescut cu 32% față de 2018.

Compania nu este într-o situație grozavă fiindcă business-ul a scăzut în ultimii ani. Recent s-a scris că Fitbit ar putea să-și găsească un cumpărător, numele vehiculate fiind Google, Apple sau Amazon.

Fitbit a avut vânzări sub așteptări cu modelul mai ieftin Versa Lite, lansat în martie, iar la final de iulie și-a modificat în minus estimările privind veniturile pentru întreg anul 2019. Astfel, estimările indică intervalul 1,43 – 1,48 miliarde dolari, cu 90 de milioane mai puțin decât estimase acum câteva luni.

Fitbit s-a listat în iunie 2015, cotația maximă a acțiunilor a fost de 51,64 dolari, pe 5 august 2015, iar minimul istoric a fost de 2,81 dolari, în august 2019. Prețul mediu al ultimului an a fost 4,92 dolari.

Top 10 companii IT dupa cifra de afaceri in 2017

ZF ne ofera un top 10 al celor mai  mari companii IT dupa cifra de afaceri in 2017, respectiv dupa numarul de angajati.

De aici, cu un calcul simplu se poate obtine si productivitatea pe angajat, care este in zona 30 – 60 k euro / angajat / an

Aceste informatii fac parte dintr-o poza mai mare, cu rolul IT-ului in PIB, aparent fiind unul din putinele sectoare care au condus la crestere economica.


sursa: ZF

Productivitatea în IT-ul românesc

Peste 41% dintre firmele româneşti din IT&Software au sub zece angajaţi, dar companiile mari deţin peste jumătate din forţa de muncă din piaţă. Cât de productivi sunt aceşti angajaţi, caţi bani aduce fiecare IT-ist firmei în care lucrează.

Un studiu realizat de DOvelopers, în care au fost incluse firmele cu peste cinci angajați și care depășesc cifra de afaceri de 50.000 de euro, în 2017, arată că 75% dintre aceste firme au productivitatea anuală per angajat mai mică de 52.000 de euro, în vreme ce 50% dintre acestea înregistrează mai puțin de 34.800 de euro.

La limita inferioară, se arată că 25% nu ating 22.000 de euro productivitate.

În România sunt aproximativ 94.000 de angajaţi în IT, iar 38% dintre ei lucrează în companiile mari cu peste 400 de angajaţi.


Firmele și alți angajatori din România plătesc IT-iștilor salarii nete de 6.683 de lei în medie, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

Compania care a realizat studiul arată că 97% dintre respondenți au declarat că recomandă metodologia Agile de lucru pentru creşterea productivităţii, însă doar 51% s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți de actualul mod de lucru Agile. Și, în timp ce Scrum conduce detașat preferințele privind metoda de lucru aleasă, cele mai multe companii de IT din țara noastră au între trei și cinci ani, de când utilizează aceste metodologii pentru a-și crește productivitatea.

Agile este metodologie care își are începuturile în anul 2001, în Statele Unite ale Americii şi se bazează pe un set de valori și principii de dezvoltare software, care își propun să rezolve nevoile clienților printr-un software funcțional și calitativ. Scrum este un proces de lucru care înglobează principiile Agile şi pune accentul pe colaborare între echipe care au ca scop dezvoltarea de produse.