Tag Archives: software Romania

IT-ul romanesc: outsourcing sau inovatie?

Dacă te-ai uita la cifrele despre sectorul IT din România ai crede cu uşurinţă că din această ţară va veni următorul Facebook. Însă, chiar dacă prosperă, sectorul IT are o problemă de inovaţie, scrie Forbes.

România are mai mulţi ingineri IT per capita decât SUA, India, China sau Rusia şi în ultimii ani sectorul a crescut impresionant. Potrivit „Invest Romania”, un website al guvernului, sectorul IT creşte cu 9% pe an şi va ajunge în 2020 la 4,5 miliarde de dolari.

Dacă ingineri IT are destui, României îi lipsesc oamenii inovatori şi creatori de produse. Există multe idei în industrie care încearcă să explice de ce România are mulţi tehnicieni buni, dar se chinuie să producă startup-uri care să zguduie sectorul.

„Aşa cum văd eu lucrurile, motivul pentru care României îi lipsesc oamenii inovatori şi creatori de produse are de-a face cu o aversiune naturală faţă de risc. Spre deosebire de Silicon Valley sau de Silicon Roundabout din Londra, specialiştii în produse din România sunt încurajaţi să se rezume la ceea ce fac produsele sau soluţiile şi nu să exploreze gândirea laterală, să vadă ce se poate face cu acele produse”, spune Marius Găină, care lucrează la website-ul de jocuri de noroc GoWild.

Aspectul care ţine de cultură – aversiunea faţă de risc – este ceva ce apare adesea când stai de vorbă cu românii care lucrează în industria IT.

Mai multe decenii de comunism opresiv au eliminat spiritul competitiv sau capitalist de care este nevoie pentru ca un startup sau orice altă afacere să se dezvolte suficient pentru a-şi pune amprenta asupra pieţei.

De asemenea, printre factori este menţionat sistemul de educaţie. Memorarea unor serii de evenimente sau cifre este stilul preferat de învăţat în România şi nu se pune prea mult accent pe gândirea laterală, creativă sau critică. AlţI factori menţionaţi sunt teama de eşec, lipsa accesului la finanţare, lipsa specialiştilor în promovare pe piaţă şi lipsa analiştilor cu suficiente cunoştinţe pentru a ajuta startup-urile să pătrundă pe piaţă.

Apoi, mai există un motiv evident, care ţine de economie. Salariul mediu din România este de circa 400 de dolari pe lună – unul dintre cele mai mici din UE – , în timp ce dezvoltatorii din sectorul IT românesc pot câştiga 2.200-4.000 de dolari.

Însă şi aceste salarii mai mari sunt mici dacă sunt comparate cu cele ale colegilor din vestul Europei, astfel că România oferă oportunităţi pentru companii străine mari precum Microsoft, IBM, Oracle şi Amazon care vor, şi obţin, soluţii IT la costuri reduse.

„Cred că majoritatea dezvoltatorilor buni lucrează în corporaţii şi la companii mari care fac outsourcing de soluţii IT pentru alţii. În fiecare zi ei fac un compromis între un salariu decent care să le dea siguranţa zilei de mâine şi iniţierea unui startup de impact”, spune Ionuţ Alexandru, fondatorul startup-ului de hardware VisionBot.

Aproximativ 90% din sectorul IT românesc face outsourcing pentru companiile străine. Acest lucru este benefic pentru economia ţării, dar contribuie la problema legată de inovaţie făcându-i pe dezvoltatorii talentaţi să se simtă confortabil din punctul de vedere financiar.

Pe scurt, România se chinuie să treacă de la outsourcing la inovaţie.

RomanianStartups.com, un grup online cu peste 13.000 de angajaţi din IT, întreprinzători şi jurnalişti specializaţi în tehnologie, a lansat un sondaj în care i-a întrebat pe membrii săi dacă sunt de acord cu ideea că România are o problemă de inovaţie.

Din cele 255 de persoane chestionate, 202 au răspuns că problema este reală.

O imagine mai clară poate fi găsită, probabil, într-o analiză a firmei de cercetare a pieţei Brainspotting. Raportul, publicat anul acesta, arată că 53% din salariaţii din sectorul IT românesc şi-au ales angajatorii datorită pachetelor salariale. Doar 12% au spus că ar prefera un mediu de lucru mai dinamic şi mai creativ.

„Cred că românii trebuie să fie mai optimişti în ceea ce priveşte pornirea a ceva inovator. Ar trebui să fie mai deschişi în discutarea ideilor, nu să le ţină secrete”, spune Mircea Goia, proprietarul RomanianStartups.com.

„Pot înţelege de ce, în cazul României, oamenii sunt reticenţi să-şi împărtăşească ideile: frica de furt este pe primul loc, iar pe al doilea teama de ridicol. Ei trebuie să zdrobească acest zid”.

România trece lent de la comunism la capitalism, iar sectorul de tehnologie românesc pare să aibă o soartă similară.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/de-ce-sectorul-it-din-romania-are-tehnicieni-multi-si-buni-dar-nu-si-startup-uri-inovatoare-forbes-15398834

Valul doi de “orase IT” din Romania

Supraaglomerarea softiştilor din hub-urile importante din România determină companiile să-şi deschidă sedii şi în oraşe mai mici, însă cu potenţial de dezvoltare, cum ar fi Braşov, Piteşti, Craiova, Sibiu şi Târgu-Mureş, care furnizează anual peste 1.500 de candidaţi, se arată într-un raport realizat de Brainspotting, companie de consultanţă în recrutare şi selecţie specializată în IT&C.

valul2_orase_it_romania

Braşovul furnizează anual 500 de specialişti în IT ieşiţi de pe băncile facultăţilor de profil, iar disponibilitatea studenţilor care cunosc limba germană este un magnet important pentru firme. Companiile de outsourcing aleg de regulă Braşovul ca o a doua locaţie, după ce au deschis sediile centrale la Bucureşti sau la Cluj, conform sursei citate.

De asemenea, Sibiu este un oraş cu potenţial de creştere pe sectorul IT&C, unde anual peste 500 de absolvenţi vorbitori de limba germană atrag angajatorii care caută această aptitudine.

Chiar şi oraşul Piteşti, aflat la 117 km de Bucureşti, începe să se dezvolte, chiar dacă mulţi softişti din localitate s-au mutat la Bucureşti pentru că au avut oportunităţi de dezvoltare mult mai generoase. Odată ce piaţa se va dezvolta ei s-ar putea întoarce, odată ce tot mai multe companii sunt interesate de talentele furnizate de Piteşti, estimează reprezentanţii Brainspotting.

În Craiova, cei aproximativ 450 de absolvenţi provin de la Universitatea din Craiova, însă alţi candidaţi din alte hub-uri importante nu sunt atraşi de acest oraş. Târgu-Mureş furnizează 110 de softişti anual, care au tendinţa să se mute în Cluj, fiind un hub în plină ascensiune.

România produce anual peste 100.000 [cred ca o valoare corecta este totusi de 10.000] de specialişti în IT, dintre care 90% sunt vorbitori de limba engleză. Educaţia tehnologică este promovată în ţara noastră de cinci universităţi de profil, 59 de facultăţi cu domenii specifice şi 174 de licee private de profil.

Printre cele mai importante oraşe care furnizează talente în IT se află Bucureştiul, unde este concentrată jumătate din forţa de muncă din România. În comparaţie cu alte oraşe, Bucureştiul are o gamă largă de candidaţi experimentaţi, dar oferă şi cele mai mari pachete salariale. Astfel, un dezvoltator de software poate câştiga între 750 şi 3.000 de euro pe lună, în funcţie de aptitudini şi experienţă.

Aproximativ 2.000 de softişti ies de pe băncile facultăţilor în ficare an, în căutare de job-uri atractive. Chiar şi companiile care nu oferă servicii IT, cum ar fi OMV Petrom, BCR sunt în căutare de echipe de programatori.

De asemenea, Clujul a cunoscut un boom al dezvoltării domeniului IT&C, ceea ce l-a propulsat al doilea oraş după Bucureşti la furnizarea de resurse umane de calitate în tehnologie. Anual, peste 1.700 de absolvenţi ies de pe băncile facultăţilor şi sunt în căutare de job-uri, iar printre cei mai căutaţi angajatori regăsim Google, HP, Bosch, Microsoft şi Endava. Salariile softiştilor clujeni se apropie de Bucureşti.

Până acum patru ani,Timişoara a fost al doilea hub IT ca mărime din România, înainte de creşterea accelerată a Clujului, furnizează anual peste 1.000 de specialişti în IT.

Timişoara poate candida cu Iaşiul în privinţa aptitudinilor angajaţilor. Google, Microsoft, IBM, Facebook, Oracle se află printre cei mai doriţi angajatori de timişoreni.

Peste 50 de jucători importanţi din IT&C, printre care Google, Microsoft, Facebook, IBM, Oracle au operaţiuni în cele mai mari oraşe din România şi au în plan să se extindă în următorii doi ani prin angajarea de noi talente în tehnologie, se mai arată în raport.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/se-pregateste-valul-doi-de-orase-din-romania-care-vor-creste-din-it-14791089

 

Analiza: Top 100 companii europene de software

top_companii_europene_softwareAm citit mai demult un post pe un alt blog despre top 100 companii europene de software pe 2013 (bazat pe datele financiare din 2012). Datele prezentate erau pe baza raportului de pe truffle100.com. Datele fiind destul de bogate si variate, am zis ca merita sa fac o analiza mai atenta a lor. Asadar am incarcat raportul de pe site-ul original intr-o baza de date si m-am jucat cu niste mici rapoarte. Un prim raport dupa numarul de companii din top in functie de tara de origine da urmatoarele rezultate. Topul este de departe dominat de trioul Marea Britanie – Franta – Germania, cu 55 din cele 100 de companii. UK domina prin numar si are in general companii mici si medii in top, axate pe servicii, dupa cum se va vedea mai jos si dintr-un raport pe dimensiue / cifra de afaceri.

Country Companies Nordic?
UK 22
FR 19
DE 14
SE 9 y
NL 7
FI 6 y
CH 5
IT 3
NO 3 y
AT 2
CZ 2
DK 2 y
PL 2
SP 2
BE 1
SK 1
total 100  

Surpriza, sau mai degraba confirmarea vine de la urmatorul pol, format de tarile nordice (Suedia-Finlanda-Norvegia-Danemarca) care totalizeaza 20 de companii – foarte mult avand in vedere ca vorbim de o populatie totala de aproximativ 25 mil de locuitori. Acestea confirma de fapt investitiile sustinute pe care aceste tari le fac in inovatie, la nivel de sistem de invatamant, antreprenorial, dar si la nivel nivel de societate per ansamblu. Se mai remarca regiunea Benelux, sau mai bine zis Olanda cu 7 tari in top, urmata de Elvetia cu 5 tari. Celelalte tari prezente cu 2 sau 1 companii sunt irelevante ca pondere in acest top. Exceptie face Polonia, care desi are doar 2 companii in top, una dintre ele este Asseco, nr 6 in acest top, prezenta si in Romania, cu cifra de afaceri de peste 1 mld de euro. De remarcat ca in top nu apare “vedeta” Irlanda. De ce? Simplu, pentru ca Irlanda, la fel ca si Romania nu are industrie software proprie, ci doar industrie de servicii software pentru gigantii din domeniu, care din pacate pentru europeni, sunt din SUA (Microsoft, Google, Facebook, IBM, Dell, Intel, Apple, Oracle). Ba putem spune ca la acest capitol Romania sta mai bine, intrucat companii gen Siveco, Bitdefender, TotalSoft se apropie de intrarea in top 100, dupa cum remarca si autorul blogului unde am gasit initial topul.

Urmatorul raport, bazat pe cifra de afaceri a companiilor pozitioneaza insa pe primul loc in top Germania, atat dupa veniturile din software, cat si dupa veniturile totale (incluzand serviciile). Acest fapt se intampla insa numai datorita companiei SAP – singura companie software europeana de talie mondiala (alaturi de Siemens poate, care nu e o companie software, dar are si divizii reprezentative de software).

Software Revenue       Total revenue    
Country Nr Comp Soft rev   Country Nr Comp Total rev
DE 14 20328.7 DE 14 22178.5
UK 22 5994.5 UK 22 10035.8
FR 19 4348.9 NL 7 7319.2
SE 9 2326.6 FR 19 6867.8
NL 7 2236.2 SE 9 3494.4
CH 5 1208.1 IT 3 1534.3
PL 2 1152.4 PL 2 1531.1
FI 6 625.1 CH 5 1352
BE 1 594.9 NO 3 988.2
IT 3 557.3 FI 6 645
NO 3 544.9 BE 1 597
CZ 2 361.9 CZ 2 361.9
DK 2 287 DK 2 287
SK 1 256.4 SK 1 256.4
SP 2 198.4 SP 2 198.4
AT 2 126.3 AT 2 126.3

Eliminand SAP din top, care are cifra de afaceri de aproape 10 ori mai mare decat urmatoarea clasata (Dassault Systemes), Germania coboara pe locul 2 la software si chiar pe 4 la servicii, unde e depasita si de Olanda.

Din punct de vedere al indicatorului companie privata sau publica (listata la bursa, cu actionari majoritari externi) nu sunt diferente semnificative, ponderea fiind de aproximativ 4 publice la 6 private. Totusi, primele 10 companii in top dupa cifra de afceri sunt private.

Un alt raport interesant este cel bazat pe productivitatea pe angajat  R&D (nu e un indice real, intrucat e bazat doar pe eficienta unui R&D engineer la volumul de vanzari, nu de cod sau de valoare produsa, dar merita analizat). Aici productivitatea variaza de la 0.18 – 0.25 mil eur/ angajat R&D pana la aprox. 5 mil eur/angajat/an (sper ca nu e o greseala) pentru companiile Swisslog si Affecto, de dimensiune mica ce-i drept – media europeana fiind de 0.75 mil eur / angajat. Tabelul urmator prezinta lista companiilor dupa veniturile din software, aratand si eficienta pe angajat.

Company Country RD Emp Soft rev (Mil eur) Rev / emp
SAP DE 18012 15930 0.884410393
DassaultSystemes FR 4500 1853.4 0.411866672
Sage UK 1391 1591.4 1.144069033
Hexagon SE 3000 1282.8 0.427600016
WincorNixdorf DE 781 1257.3 1.609859217
AssecoGroup PL 3180 1002.1 0.315125778
SoftwareAG DE 887 922.2 1.039684343
DATEV DE 1312 736.7 0.561509156
WoltersKluwer NL 2312 733.4 0.317214543
SWIFT BE 465 594.9 1.279354891
Acision UK 486 516.4 1.062551491
Unit4 NL 1325 469.8 0.354566029
Misys UK 1100 454.3 0.412999989
Swisslog CH 79 403.7 5.110126737
Visma NO 303 392.1 1.294059426
NorthgateInformationSolutions UK 761 389.7 0.512089372
SopraGroup FR 700 350.7 0.501000017
Temenos CH 589 350.4 0.594906611
GAD DE 233 343.7 1.475107349
Fidessa UK 456 343.4 0.753070162
CompugroupHolding DE 1126 324.6 0.288277092
MicroFocus UK 318 323.1 1.016037755
Murex FR 300 318 1.06
Sophos UK 550 315.2 0.573090931
Cegedim FR 1055 315 0.298578199
IFS SE 387 307.2 0.793798481
Avaloq CH 250 306.1 1.224400024
Gemalto NL 1700 304.2 0.178941184
Invensys UK 564 304.1 0.539184408
QlikTech SE 228 302.4 1.326315763
Centric NL 150 292 1.946666667
AVGTechnologies CZ 329 277 0.841945289
AVEVAGroup UK 392 264.1 0.673724505
ESET SK 332 256.4 0.772289138
Zucchetti IT 1000 247 0.247
Reply IT 358 239 0.667597765
Cegid FR 561 226 0.40285205
Axway FR 540 224.3 0.415370376
Exact NL 471 217.1 0.460934196
Civica UK 310 211 0.680645161
SimCorp DK 326 209.2 0.641717782
Kofax UK 292 200.6 0.686986322
Nemetschek DE 572 175.1 0.306118892
RM UK 218 166.2 0.762385307
PSI DE 149 162.4 1.089932845
F-SecureCorp. FI 391 157.2 0.402046028
TotalSpecificSolutions NL 279 155.7 0.558064505
Comarch PL 389 150.3 0.386375329
SDLInternational UK 192 146 0.760416667
IRISSoftware UK 177 145.3 0.820903972
LinedataServices FR 370 144 0.389189189
PandaSecurity SP 210 142.3 0.677619062
COR&FJA DE 125 132.8 1.062400024
Affecto FI 25 122.9 4.916000061
Prodware FR 245 119 0.485714286
Anite UK 151 116.6 0.77218542
AdvancedComputerSoftware UK 300 112.7 0.375666656
ESIGroup FR 285 109 0.38245614
BasWare FI 351 106.6 0.303703699
Aditro SE 240 102 0.425
AvanquestSoftware FR 119 101.3 0.85126053
Digia FI 143 100.5 0.702797203
Vizrt NO 100 94.8 0.948000031
Lumesse UK 180 90 0.5
ISAGRI FR 250 86 0.344
AvastSoftware CZ 183 84.9 0.463934435
ReadSoft SE 108 84.4 0.781481496
Comptel FI 222 82.4 0.371171178
ERIBancaire CH 110 81.7 0.742727245
Seeburger DE 120 81.5 0.679166667
GFIInformatique FR 200 81 0.405
IBS SE 200 80.4 0.402000008
Berger-Levrault FR 192 80.3 0.418229183
Smartfocus FR 80 78.2 0.977499962
BuhlDataService DE 115 78 0.67826087
Sitecore DK 180 77.8 0.432222239
Personal&Informatik DE 134 74.9 0.558955235
KewillSystems UK 130 73.1 0.562307681
GruppoEngineering IT 267 71.3 0.26704121
Elca CH 70 66.2 0.945714242
ISISPapyrus AT 70 64.3 0.918571472
GenerixGroup FR 92 64.3 0.698913077
AFASERPSoftware NL 84 64 0.761904762
Smartstream UK 90 62.8 0.697777769
AUTOMIC AT 70 62 0.885714286
SSPHolding UK 66 61.2 0.927272739
ENEA SE 148 60.8 0.410810806
OperaSoftware NO 133 58 0.436090226
proALPHA DE 91 57.7 0.634065942
Meta4 SP 112 56.1 0.500892844
SymphonyEYC FI 100 55.5 0.555
Lectra FR 213 55.3 0.25962441
ORCSoftware SE 92 54.6 0.593478244
Delcam UK 201 54.4 0.270646774
Thunderhead.com UK 50 52.9 1.058000031
HogiaGroup SE 100 52 0.52
intershopCommunications DE 126 51.8 0.411111105
FiducialInformatique FR 122 48.9 0.400819685
Efront FR 58 48 0.827586207
TalentiaSoftware FR 80 46.2 0.57750001

Raportul de eficienta dus un pas mai departe, arata eficienta medie a angajatilor din companiile prezente in top (nu stiu daca are relevanta statistica, desi de la 3-4 companii pe tara in sus as inclina sa zic ca are). Ce putem spune de aici? Ca elvetienii si norvegienii par a fi mai eficienti decat nemtii, care sunt mai eficienti decat englezii. La sfarsitul clasamentului avem Suedia, Finlanda, Franta, Olanda (oarecum surprinzator pentru ultimele 4 cu exceptia Frantei), Italia si Polonia.

Country Comp Emp Soft Rev Efic
BE 1 465 594.9 1.279355
CH 5 1098 1208.1 1.100273
NO 3 536 544.9 1.016604
AT 2 140 126.3 0.902143
DE 14 23783 20328.7 0.854758
SK 1 332 256.4 0.772289
UK 22 8375 5994.5 0.715761
CZ 2 512 361.9 0.706836
SP 2 322 198.4 0.616149
DK 2 506 287 0.567194
SE 9 4503 2326.6 0.516678
FI 6 1232 625.1 0.507386
FR 19 9962 4348.9 0.436549
NL 7 6321 2236.2 0.353773
IT 3 1625 557.3 0.342954
PL 2 3569 1152.4 0.322892

In incheiere, post spune ca, cu numai 8 din ele prezente si in Romania (SAP, Asseco, Wolters Kluwer (nu partea de software), Misys, Temenos, Axway, SDL International si ENEA – corectati-ma voi daca gresesc ), nu ne putem lauda cu o prezenta spectaculoasa a software-ului european la noi, chiar daca suntem europeni. Asta confirma inca o data ca Romania, la fel ca Irlanda este fie o destinatie pentru servicii pentru marile multinationale americane, fie pentru software outsourcing pentru alte companii mici/medii sau cu activitate principala in alte sectoare (bancar, automotive, …). De asemenea topul arata ca piata de outsourcing nu aduce valoare, ca daca nu esti firma cu produse software proprii, nu prea contezi in liga mare europeana. Voi da numai doua exemple de firme europene de outsourcing mari, foarte prezente in Romania, cu peste o mie de angajati, dar care nu se regasesc in acest top: Endava si Luxoft. Lista poate continua, desigur.