Tag Archives: Softvision

Topul firme de software din Romania 2015

Un top 10 al firmelor de software din Romania dupa numarul de angajati declarati la sfarsitul anului 2014, prezentat de Capital. Din articol reiese aceeasi “ingrijorare” a angajatorilor – ca nu sunt destui absolventi –  ceea ce e doar partial adevarat. Un surplus de angajati ar pune presiune pe salariile mereu in crestere din domeniu.

Numărul specialiştilor din industria de software și servicii IT este în creştere în ţara noastră, însă cel al absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață.

Legat de numele mari din lista de mai jos, e de mentionat ca in cazul multora dintre ele valorile mentionate nu reprezinta specialisti IT/programatori, ci numarul total de angajati (incluzand angajati call center, servicii de outsourcing non tehnice (de ex financiare), personal administrativ). Valorile totale pot fi si de c

Articolul original integral mai jos:

 «Căutăm programatori şi specialişti IT». Anunţul acesta se găseşte pe majoritatea platformelor de joburi. România are aproximativ 230.000 de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor, conform datelor Oficiului European de Statistică, în creştere de la 186.000 de persoane. Aceştia aveau, în anul 2014, o pondere de 2,7% în totalul forţei de muncă, adică un nivel mai mare decât în Italia, Portugalia sau Grecia. Cea mai mare pondere a specialiştilor în IT&C în totalul forţei de muncă se înregistra în Finlanda (6,7%) şi Suedia (6,0%), urmate de Luxemburg (5,1%), Estonia şi Olanda (ambele cu 5%). Cu toate acestea, reprezentanţii Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), consideră că industria ar putea creşte şi mai mult dacă ar exista mai mulţi absolvenţi cu profil tehnic. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei românești de software este disponibilitatea resurselor umane. Numărul absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață, iar competențele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare. „Companiile anunță constant intenții de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani). Dacă luăm în considerare doar aceste anunțuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depășesc 5.000 de noi poziții deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000,” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS.

Având în vedere că numărul specialiştilor nu acoperă cererea, companiile oferă angajaţilor pachete întregi de beneficii pentru a atrage şi a reţine angajaţii buni. Astfel pe lângă salariu, angajaţii primesc abonamente la sală, au acces la camere de relaxare, de jocuri, beneficiază de mese gratuite, cursuri de dezvoltare personală etc.

tabel_1

Concurenţă mare

Cel mai mare angajator din industria de software şi servicii IT, raportat la numărul de angajaţi pe care îi avea în România la finele anului 2014 este Oracle România, următoarele locuri fiind ocupate de IBM şi HP Enterprise. În 2013, HP deţinea primul loc cu centrul său Global eBusiness Operations Centre (GeBOC) din Pipera, unde lucrau aproape 3.000 de angajaţi. Anul trecut, compania americană s-a rupt în două enităţi, HP Enterprise şi HP Inc. HP Inc România are 1.200 de angajaţi, iar HP Enterprise este împărţită la rândul ei în două, HP România şi HP GeBOC, care împreună au 1.600 de angajaţi. Chiar şi aşa numărul adunat al HP în România nu trece de 2.800 de persoane. Cele mai căutate posturi sunt cele de programatori, astfel încât cel care cunoaşte cel mai banal limbaj de programare are şansa să obţină un post bun, având în vedere că în cadrul companiilor li se oferă posibilitatea de a se specializa. Un fenomen care ia amploare însă este cel al programatorilor freelanceri care nu vor să fie legaţi de un birou anume. Aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane (46%) se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20% din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari, conform unui raport PwC.

Piaţa muncii este în schimbare

Se estimează că piaţa muncii internconectate, formată din platforme de networking profesional, platforme de freelancing şi platforme globale de teleconferinţă, însumează la momentul actual doar 2% din totalul pieţei de recrutare. „Contractarea serviciilor este preferabilă contractelor de muncă cu normă întreagă în multe situaţii, datorită flexibilităţii, autonomiei şi controlului pe care îl oferă. Lumea foloseşte din ce în ce mai mult tehnologia pieţei muncii interconectate pentru a decide unde, când şi pentru cine lucrează. Şi în România vedem o creştere a interesului pentru munca interconectată. Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească“, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

48,2% din specialiştii IT din România au vârsta mai mică de 35 de ani

Sursa: http://www.capital.ro/weekend-topul-celor-mai-mari-angajatori-din-industria-de-software.html

 

Top firme din industria soft dupa numarul de angajati

Cel mai mare angajator din industria de soft şi servicii IT este HP Geboc, raportat la numărul de angajaţi pe care îi avea în România la finele anului trecut, următoarele două locuri in top fiind ocupate de Oracle şi IBM.

Cele trei companii americane care conduc în top au împreună peste 6.600 de angajaţi.

Piaţa de muncă din România este mult mai competitivă acum faţă de cum era în urmă cu 7-8 ani, astfel că sarcina de a atrage angajaţi valoroşi în companie este mai complexă decât în trecut. Managementul nu mai mizează acum doar pe salarii pentru a atrage şi reţine talentele, ci pe un întreg pachet de beneficii oferit angajaţilor, traininguri tehnice şi cursuri de dezvoltarea personală.

top_15_firme_soft_Romania_2014

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/topul-celor-mai-mari-angajatori-din-industria-de-soft-si-servicii-it-din-romania-cea-mai-mare-companie-are-aproape-trei-mii-de-angajati-12915459

Doar o nota as mai adauga: la unele dintre aceste firme / centre de servicii ponderea softistilor in acest numar este destul de mica (ex: HP GEBOC, Oracle, …).

Azi in toata tara, maine-n Timisoara

Am primit zilele trecute pe “adresa redactiei” un comunicat de presa al firmei SoftVision in legatura cu deschiderea unui nou centru de dezvoltare in Timisoara. Pentru ca ne-au considerat blog serios, pentru ca informatia e interesanta si poate fi utila unora dintre voi, il gasiti mai jos.

SoftVision deschide un nou sediu în Timişoara

SoftVision, una din cele mai mari firme de IT prezente în România, deschide al patrulea sediu din țară în Timişoara, după experienţele de succes obţinute în Cluj, Baia Mare şi Iaşi.

Compania este prezentă pe piaţa de software outsourcing din 1998 şi are sediul central în Cluj-Napoca, unde mai deţine încă alte 7 birouri.

Noul birou îşi va deschide porţile începând cu data de 5 iunie. “Am ales oraşul Timişoara pentru deschiderea noului sediu pe fondul unei strategii de dezvoltare continuă a business-ului şi implicit pe baza creşterii echipei. Timişoara este unul din principalele centre de dezvoltare software din România, iar nivelul ridicat de compentenţă al programatorilor timişoreni ne-a determinat să alegem acest oraş”, a declarat George Stan, director general SoftVision.

Specialiştii timişoreni ai companiei vor lucra în echipele SoftVision la proiecte dinamice adresate pieţei din SUA şi Europa, folosind tehnologii ce implică .Net, Java, iOS, C/C++ şi Web Programming.

Compania numără în prezent peste 650 de angajaţi şi este în continuă expansiune. “Numărul de angajaţi a crescut cu peste 25-30% an de an în ultimii 5 ani. Ne propunem să păstrăm acelaşi trend de expansiune, iar până la finalul anului să depăşim pragul de 800 de angajaţi”, a încheiat George Stan.

SoftVision este compania românească de software development outsourcing cu sediul central în Cluj-Napoca şi birouri în Baia-Mare, Iaşi şi San Jose (California, SUA) şi un nou birou în Timişoara. În cei 14 ani de activitate, compania s-a specializat în oferirea de servicii de programare, dezvoltare de aplicaţii şi produse software, furnizarea de servicii de testare, asigurarea calităţii şi suport, în domenii variate: telecomunicaţii, finanţe, media, servicii medicale etc. Expertiza sa acoperă majoritatea limbajelor de programare şi tehnologiilor utilizate în prezent: iOS, Android, Java, C++, .NET/Windows, PHP, JavaScript, Database, Application/Web server, Test Automation şi altele.

Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999)

Continuam seria posturilor despre istoria industriei IT din Romania (dupa prima parte – Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)) cu un moment de cotitura in dezvoltare, perioada ’97-’99. Urmeaza Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004)

Contextul politico-economic si de business
Un moment important pentru industria IT l-a constituit aparitia primelor investitii serioase in industia romaneasca, facute de multinationalele din domeniile telecomunicatiilor ( Connex, Dialog, Cosmorom (Romtelecom) ) si din domeniul bancar, incepute in anul 1997. Schimbarea n-a fost declansata de companii multinationale din domeniul software, cum ne-am fi asteptat, ci din alte sectoare de business. In fond e explicabil pentru ca industia software ofera servicii altor industrii.

Chiar daca investitiile au fost facute incremental, cateva firme mari de acest gen au devenit operationale in Romania in acea perioada, angrenand dupa ele atat actori din sfera telecomunicatiilor mondiale (Alcatel, Ericsson, Siemens, Nortel) dar si companii de dezvoltare software locale de dimensiuni medii care ofereau servicii de dezvoltare si suport pentru operatiunile multinationalelor.

Aceste prime multinationale au creat un standard de business in piata din Romania, care in ’96-’97 avea acelasi tip de gandire la fel ca in anii de glorie ai comunismului (cu cateva mici exceptii, desigur). De exemplu, la multi ani dupa venirea in Romania si introducerea modelului de business britanic, Connex a ramas un model pentru orientarea business pe care o oferea angajatilor si unul dintre cei mai doriti angajatori.

Momentul politic era favorabil (in toamna lui ’96 venise la putere CDR – formatiune de dreapta, cu deschidere occidentala) – aceasta dand un mesaj pozitiv celor dare doreau sa dezvolte o afacere in Romania. A fost poate un factor decisiv in declansarea acestul Big Bang in business-ul romanesc.

De mentionat cateva detalii despre situatia economica a acelor ani. A fost perioada primelor restructurari din economie, a primelor privatizari, a instabilitatii economice, a unor inflatii exorbitante (peste 200% pe durata anilor 97-99). Au fost si momente economice dificile, de exemplu in ’99 Romania a fost la un pas de intrarea in incapacitate de plata, toate acestea avand impact asupra credibilitatii si indirect asupra investitiilor.

Un mare client al industriei de IT pe piata era statul, care investea masiv in retele informatice pentru institutiile sale in acea perioada. Ministerele incepusera solicitarea pentru primele sisteme/aplicatii integrate care sa faca managementul anumitor activitati desfasurate complet manual (pe hartie) pana atunci.

Companiile
Contractele cu statul au picat foarte bine pentru fiemele romanesti mari existente pe piata (Siveco, UTI, Softwin, Intrarom, Romsys) care s-au dezvoltat si si-au consolidat pozitia. Tot in aceasta perioada se pun bazele solutiilor de eLearning (Softwin in 1998, urmat apoi de Siveco doi ani mai tarziu).

Unele firme au sesizat potentialul pietei de securitate, unde in acesti ani s-au pus bazele a doua solutii de top in lume la ora actuala: Softwin cu Bitdefender, cu un proiect pornit in 1997 si Gecad, care a fost cumparata de Microsoft in 2003.

Cererea de business a determinat si multinationalele de integrare de proiect sa-si consolideze operatiunile in Romania: HP, Oracle, IBM. In 1997 deschide un birou in Romania si Microsoft, dar scopul este deocamdata  doar prezenta pentru vanzari si relatii cu partenerii.

Pe pietele locale in aceasta perioada apar primele firme de software cunoscute si astazi. La Cluj avem cateva firme mari infiintate in aceasta perioada: AGS (Alpha Global Solutions), infiintata in 1997 (viitoare Endava), AROBS (1998), Softvision (1998), ISDC (1999). Brinel, infiintat inca de la inceputul anilor ’90 isi da seama ce vrea sa faca si devine integrator, mai intai pentru solutii Microsoft; Nethrom devine o adevarata fabrica de software cu peste 100 de angajati. Tot in aceasta perioada se infiinteaza si compania Transart (1997), una din putinele firme romanesti din provincie care dezvolta o linie de produse prorpii perntu zona de business si contabilitate.

La Timisoara, Alcatel si Siemens isi dezvolta operatiunile in aceasta perioada.

Deja se contureaza tendintele firmelor pe piata din Romania: firmele mari din Bucuresti se implica mai mult in proiecte din zona guvernamentala, beneficiind si de apropierea fizica de administratia centrala, in timp ce firmele din provincie se implica in servicii de outsourcing in cazul in care au autonomie proprie, respectiv de dezvoltare pentru firma mama, daca sunt o susursala a unei firme mici/medii din occident.

Mediul universitar

Daca in primii ani dupa revolutie universitatile de profil IT erau dimensionate pentru un numar mic de studenti, conform planifiacrii comuniste, acest lucru era pe deplin rezolvat in perioada ’97-’99, cand masinile de produs specialisti IT erau deja optimizate. Capacitatea universitatilor era apropiata de cea de azi, daca nu chiar mai mare, avand in vedere numarul crescut de absolventi de liceu din acea vreme.

Odata cu dezvoltarea hardware-ului si a tehnologiilor software s-a facut si adaptarea programelor/materiilor studiate , cel putin in ultimii ani de studiu, de la Pascal, C/C++ si multa teorie spre tehnologii actuale la momentul respectiv (Java & tehnologii Java, Microsoft Visual Studio, Delphi, programare web, baze de date “moderne”).

Piata muncii
Piata joburilor in domeniu era in continuare foarte slaba, majoritatea absolventilor alegand plecarea in strainatate. Salariile erau in mare parte “la negru”, constand in cateva sute de marci germane (in partea de vest a tarii), respectiv dolari in Bucuresti – un alt motiv pentru cei din bransa de a alege occidentul.

Un lucru interesant de mentionat, in acea vreme, datorita ofertei scazute de locuri de munca, nu exista obiceiul ca studentii sa aiba un job part time sau full time ca in ziua de azi. Rar se intampla ca un student din an terminal sa se si angajeze. Atat profesorii cat si studentii nu aveau o mentalitate care sa fie deschisa spre asa ceva.

Internetul

In aceasta perioada internetul cunoaste o puternica dezvoltare in Romania. Daca in ’95-’96 singurele locatii undese putea accesa internetul (mail + ceva browsing) erau retelele universitare la viteze absolut ridicole, in ’98-’99 s-a ajuns ca majoritatea campusurilor si caminelor din cetrele universitare mari, de profil tehnic sa fie conectate la internet, la viteze mici, dar acceptabile pentru acea vreme. Internetul comerical devenise accesibil din punct de vedere al acoperirii.

Accesul de tip caznic era inca prohibit din cauza tehnologiei (singura posibilitate accesibila ca pret erau modemuri dial-up de 14 sau 56 kbps la care se agauga costul traficului de telefonie).

In occident internetul are o dezvoltare uriasa in aceasta perioada, toate business-urile extinzandu-se si pe net, sau aparand o multime de business-uri total noi. Este perioada in care se creeaza viitoarea bula “.com”, care avea sa se sparga la inceputul anului 2001. To acum apar primele tehnologii de programare pentru web: ASP, JSP, php.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1997 – apare Microsoft Visiual Studio – prima platforma integrata de dezvoltare software, bazata de IDE-uri performante, cu suport pentru programare web,

– 1997 – apare Borland Delphi 3 – vesiunea care l-a vacut popular la limbaj de programare vizual

– 1997 – apare UML ca standard de modelare

– 1996 – apare XML

– 1998 – apare Microsoft Windows 98, urmat un an mai tarziu de versiunea SE (Second Edition) – un sistem de operare foarte popular in acei ani

– 1998 – apare php 3 – versiunea care l-a consacrat ca limbaj de programare web

-1996-1998 – multe nume mari din IT realizeaza oportunitatea limbajului Java si se intrec in a-l imbratisa si a oferi IDE-uri pentru el: Microsoft, Oracle, Borland, IBM si bineinteles Sun. Microsoft a creat chiar o varianta prorie a acestui limbaj, nu tocmai in concordanta cu specificatiile Sun, cu un IDE propriu, Visual J++, pe care a incercat sa o impuna ca standard propriu, dar la care a renuntat prin 2000.

– 1999 – apare JEE 1.0 (Java Platform Enterprise Edition) – platforma de tehnologii java care avea sa revolutioneze dezvoltarea aplicatiilor enterprise

– 1998 – apare platforma Oracle 8i (i de la internet), incluzand si Application Server, respectiv IDE-ul JDeveloper pe langa consacratul server de baza de date.

– 1998-1999 – dezvoltare servicii internet: principalele companii/servicii: Hotmail, Netscape, AOL, ICQ, Yahoo