Tag Archives: Romania

Noi ajutoare de stat pentru bogatii din IT

Din fericire, sunt si cateva firme mai mici, chiar romanesti.

11 companii din IT, printre care Vodafone, eMag si Teamnet, vor primi ajutoare de stat in valoare de 67,27 milioane de euro pentru proiecte in care au promis ca vor crea aproape 3000 de locuri de munca in urmatorii 3 ani, potrivit acordurilor de finantare acordate in acest an de Ministerul de Finante. Toate aceste companii estimeaza ca vor avea costuri salariale de 149,56 milioane de euro in implementarea acestor proiecte IT. Ajutoarele de stat se vor acorda in baza schemei de ajutor de stat emise in baza Hotararrii de Guvern 797/2012, care vizeaza pentru investitii ce promoveaza utilizarea tehnologiilor noi (ITC) si crearea a cel putin 200 de locuri de munca.

Cine sunt cele 11 firme IT si proiectele pentru care  au primit acorduri de finantare in 2014:

  • 1. SC Luxoft Professional Romania SRL

Data emiterii acordului pentru finantare: 02/25/2014
Proiectul de investitii: ‘Extinderea capacitatii Luxoft de dezvoltare a produselor si serviciilor IT’
Locatia proiectului: Bucuresti, Municipiul Bucuresti
Valoarea costurilor salariale: 11 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 4,4 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 250

SC Luxoft Professional Romania SRL este parte a grupului rusesc de servicii IT Luxoft, care are 20 de sedii si peste 7200 de angajati la nivel mondial. In Romania, Luxoft are aproape 800 de angajati si a aparut in urma achizitiei firmei bucurestene ITC Networks (ITCN) de catre grupul rusesc, conform datelor grupului.

Conform datelor de la Ministerul de Finante, in 2013, Luxoft Professional Romania SRL a avut o cifra de afaceri de 103,1 milioane lei si un profit net de 11,7 milioane lei. Compania realizeaza soft la comanda (software orientat client) si avea nu numar mediu de 768 angajati.

  • 2. SC PENTALOG ROMANIA S.R.L.

Data emiterii acordului pentru finantare: 02/25/2014
Proiectul de investitii: ‘Extinderea activitatii S.C. PENTALOG ROMANIA S.R.L.’
Locatia proiectului: –  Bucuresti, Brasov, Iasi, Cluj-Napoca
Valoarea costurilor salariale: 12,06 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 5,79 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 230

Pentalog este o companie de consultanta si inginerie software prezenta in 7 tari din Europa, SUA, Canada si Asia. In 2013, Pentalog a realizat o cifra de afaceri de 25.5 milioane de euro. Prin intermediul celor 700 de angajati, Pentalog ofera clientilor sai servicii IT personalizate pentru fiecare din cele 3 linii de business : sisteme informatice si cloud computing, sisteme embedded si mobility pentru clienti din Franta, Germania, Austria, Elvetia, Belgia, USA, Romania si nu numai.

Conform datelor de la Ministerul de Finante, in 2013 Pentalog Romania a inregistrat o cifra de afaceri de 59,7 milioane lei si un profit net de 6,02 milioane lei. Compania realizeaza soft la comanda (software orientat client) si avea nu numar mediu de 301 angajati.

  • 3. SC SIEMENS SRL

Data emiterii acordului pentru finantare: 05/07/2014
Proiectul de investitii: ‘Extinderea capacitatii de cercetare – dezvoltare a SC SIEMENS SRL’
Locatia proiectului: –  Bucuresti si Brasov
Valoarea costurilor salariale: 10,02 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 5,41 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 220

Siemens Romania este una dintre cele mai importante companii de tehnologie din tara, parte a grupului Siemens. In cadrul companiei activau aproximativ 1600 de angajati la data: 31.09.2013, potrivit datelor companiei.

Conform datelor de la Ministerul de Finante, in 2013, Siemens SRL a avut o cifra de afaceri de 1,54 miliarde lei si un profit net de 13,6 milioane lei. Compania avea ca obiect de acivitate “intermedieri in comertul cu masini, echipamente industriale, nave si avioane” si avea un numar mediu de 570 angajati. 

  • 4. SC NESS ROMANIA S.R.L.

Data emiterii acordului pentru finantare: 05/07/2014
Proiectul de investitii: ‘Extinderea Centrului de Dezvoltare Iasi si crearea a 200 de locuri de munca in cadrul SC NESS ROMANIA S.R.L.’
Locatia proiectului: –  Iasi
Valoarea costurilor salariale: 10,86 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 5,43 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 200

Ness Romania este parte a grupului american de servicii si solutii IT Ness Technologies, care are aproape 7000 de angajati si clienti in peste 20 de tari.

Conform datelor de la Ministerul de Finante, in 2013 Ness Romania SRL a avut o cifra de afaceri de 16,6 milioane lei si o pierdere neta de 737663 lei. Compania avea un numar mediu de 75 de angajati si oferea servicii privind tehnologia informatiei.

  • 5. SC ATOS IT SOLUTIONS AND SERVICES SRL

Data emiterii acordului pentru finantare: 06/26/2014
Proiectul de investitii: Activitati de servicii in tehnologia informatiei
Locatia proiectului: Timisoara si Brasov
Valoarea costurilor salariale: 12,07 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 6,03 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 350

SC Atos IT Solutions and Services SRL este parte a grupului Atos SE, care initial s-a format din fuziunea a doua companii franceze. In 2010 a achizitionat si Siemens IT Solutions and Services.

Conform datelor de la Ministerul de Finante, in 2013 SC Atos IT Solutions and Services SRL a avut o cifra de afaceri de 111,2 milioane lei si un profit net de 20,9 milioane lei. Compania avea un numar mediu de 555 salariati si furniza servicii de consultanta in tehnologia informatiei.

  • 6. SC ACCESA IT SYSTEMS SRL

Data emiterii acordului pentru finantare: 06/26/2014
Proiectul de investitii: ‘Crearea unei noi unitati de dezvoltare software care conduce la crearea de noi locuri de munca in Cluj-Napoca’ 
Locatia proiectului: Cluj-Napoca
Valoarea costurilor salariale: 10,76 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 5,38 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 215

Accesa IT Systems este o companie romaneasca de IT, infiintata in 2004, al carei sediu este in Cluj-Napoca. Conform datelor de la Ministerul de Finante, in 2013, compania a avut o cifra de afaceri de 4,6 milioane de euro si un profit net de 40.034 lei. Compania realizeaza soft la comanda (software orientat client) si avea nu numar mediu de 54 angajati.

  • 7. SC VODAFONE TECHNOLOGIES ROMANIA SRL

Data emiterii acordului pentru finantare: 06/27/2014
Proiectul de investitii: “Extinderea activitatii SC VODAFONE ROMANIA TECHNOLOGIES SRL prin realizarea unei investitii initiale constand in achizitia de echipamente si crearea de noi locuri de munca”
Locatia proiectului: Voluntari, Judetul Ilfov
Valoarea costurilor salariale: 20,48 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 8,19 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 450

Vodafone Technologies Romania este o firma parte a grupului Vodafone, infiintata in anul 2012 cu sediul in Voluntari, Ilfov. Conform datelor de la Ministerul de Finante, in 2013, Vodafone Technologies Romania a avut o cifra de afaceri de 28,3 milioane de lei si un profit net de 1,26 milioane lei. Compania avea anul trecut un numar mediu de 156 de angajati, iar ca obiect de activitate – editarea altor produse software.

Vodafone Romania este al doilea mare operator local de telefonie mobila, cu o cifra de afaceri de 3,2 miliarde lei si un profit net de 430,8 milioane lei in 2013. Vodafone avea anul trecut in Romania un numar mediu de 2882 salariati.

  • 8. SC EMAG IT RESEARCH S.R.L.

Data emiterii acordului pentru finantare: 06/27/2014
Proiectul de investitii”Centrul de Dezvoltare Software EMAG IT RESEARCH SRL”
Locatia proiectului: Voluntari, Judetul Ilfov
Valoarea costurilor salariale: 16,40 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 6.65 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 203

eMag IT Research este o companie membra a eMag, cel mai mare retailer online IT&C de pe piata locala detinut de grupul sud-african Naspers. Gigantul media Naspers a cumparat  70% din eMag in anul 2012, tranzactie in urma careia deputatul PSD Sebastian Ghita, a iesit din actionariatul eMag. Inainte de tranzactie, Dante International, compania care controla eMag, era detinuta de Radu Apostolescu (16,33%), Asesoft Distribution (80,67%) si Asesoft Web (3%). Iulian Stanciu si Sebastian Ghita detineau in mod egal Asesoft Distribution si Asesoft Web. Trebuie precizat ca Asesoft Distribution se rebranduia la final de 2011 si devenea Network One Distribution.

eMag este detinut de Dante International, al carei actionar principal este grupul Naspers 70%, Iulian Stanciu – 21,6% si Radu Apostolescu – 8,4%. Conform datelor de la Ministerul de Finante, Dante International a avut in 2013 o cifra de afaceri de 831,1 milioane lei si o pierdere neta de 6,9 milioane lei. Compania avea un numar mediu de 576 de angajati.

  • 9. SC COMPUTER GENERATED SOLUTIONS ROMANIA SRL

Data emiterii acordului pentru finantare: 06/27/2014
Proiectul de investitii: ‘Dezvoltarea capacitatii companiei Computer Generated Solutions Romania SRL prin extinderea unitatii de suport tehnic’
Locatia proiectului: Bucuresti, Sibiu si Targu Jiu
Valoarea costurilor salariale: 7,83 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 3,69 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 300

Computer Generated Solutions Romania (CGS), unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de call center de pe piata locala. Conform datelor de la Ministerul de Finante, in 2013, CGS Romania a avut o cifra de afaceri de 133,4 milioane de lei si un profit net de 21,7 milioane lei. Compania avea un numar mediu de 2590 de angajati.

  • 10. SC TEAMNET BUSINESS SERVICES

Data emiterii acordului pentru finantare: 06/27/2014
Proiectul de investitii: ‘Extinderea activitatii Teamnet de dezvoltare de software la nivelul Europei Centrale si de Est’
Locatia proiectului: Bucuresti
Valoarea costurilor salariale: 19,01 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 7,60 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 300

Teamnet Business Services este parte a grupului Teamnet, al carui fondator a fost tot deputatul PSD Sebastian Ghita. Desi Sebastian Ghita a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro in luna mai din acest an ca si-a vandut firmele IT, o investigatie Rise Project a aratat cum functioneaza in continuare legaturile dintre Ghita si firmele pe care le-a fondat.

Ca reactie la articolul Rise Project, Sebastian Ghita a precizat pentru HotNews.ro ca “foarte multe din informatiile publicate de cei de la Rise Project contin inadvertente si evident lucruri fortate” fara a preciza exact care dintre informatiile prezentate ar fi eronate.

Grupul Teamnet este compus din mai multe companii, detinute intr-o proportie mai mare de 50% de catre Teamnet International SA. IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale si Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre au devenit incepand din luna iunie a acestui an actionari minoritari ai Teamnet International SA. 

Datele de la Ministerul de Finante arata ca firma Teamnet International a avut afaceri de 285,2 milioane de lei (64,5 milioane de euro) si un profit net de 18,3 milioane de lei. Compania avea un numar mediu de salariati de 171 de angajati in 2013.

Conducerea Teamnet international a anuntat luna trecuta ca isi va deschide filiala si in Croatia, pe langa Belgia, Turcia, Republica Moldova si Serbia, ca tinteste extinderea in 12 noi piete pana in 2018 si listarea pe bursa in 5-7 ani.

  • 11. SC SAP ROMANIA S.R.L.

Data emiterii acordului pentru finantare: 06/27/2014
Proiectul de investitii: ‘Extinderea SAP Near Shore Center Romania’
Locatia proiectului: Bucuresti, Timisoara si Cluj – Napoca
Valoarea costurilor salariale: 19,07 milioane euro
Valoarea ajutorului de stat aprobat: 8.7 milioane de euro
Numar de noi locuri de munca estimate: 255

SAP Romania, subsidiara locala a SAP AG, liderul mondial pe piata de solutii software de business si tehnologie, a inaugurat in luna aprilie din acest an cel de-al treilea centru (Nearshore Delivery Unit) de pe piata locala, aflat in Cluj-Napoca, ce ofera servicii de consultanta IT pentru clientii din Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA). Pana la finalul acestui an, compania urmeaza sa tripleze numarul angajatilor din Cluj-Napoca, unde in prezent lucreaza 30 de consultanti. SAP are, in prezent, peste 380 de angajati in cele trei centre din Bucuresti, Timisoara si Cluj-Napoca. 

Conform datelor de la Ministerul de Finante, in 2013, SAP Romania SRL a inregistrat o cifra de afaceri de 120,2 milioane lei si un profit net de 11,1 milioane lei. Compania avea un numar mediu de 209 angajati in 2013.


In total, in baza acestei scheme de ajutor de stat, Ministerul de Finante a aprobat in perioada 1.10.2012 – 30.06.2014 acorduri de finantare pentru 18 firme din IT care vor primi ajutoare de stat de peste 134,2 milioane euro. Prin proiectele pe care si le-au asumat, cele 18 firme au promis ca vor crea 6124 de noi locuri de munca, iar costurile cu salariile acestora sunt estimate la 310,04 milioane de euro.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-17604022-guvernul-aprobat-2014-ajutoare-stat-67-27-milioane-euro-pentru-11-firme-care-promis-vor-crea-aproape-3000-locuri-munca-printre-castigatori-numara-vodafone-emag-teamnet-firma-fondata-sebastian-ghita.htm

 

Topul tarilor in care e avantajos sa lucrezi ca dezvoltator software

Rezultatele unui survey publicat acum vreo doua saptamani de Splinter.me (retras ulterior de pe blog) pozitioneaza Romania pe pozitia a 4-a in topul tarilor in care e avantantajos sa lucrezi si sa traiesti ca dezvoltator software – dupa SUA, Germania si UK.

Average-Value-for-Money-Developers-Salaries-divided-by-Index-of-Living-Costs

In topul dupa salarii, Romania se situeaza pe locul 10.

Average-Salary-for-Developers-by-Country

Topul a fost creat pe baza raportarii salariilor la indexul costului vietii. Din pacate acest index nu ia in calcul si uzura morala a vietii in Romania. Totusi, inclin sa cred ca rezultatele studiului facut pe baza raspunsurilor a aproximativ 1200 de persoane nu are foarte mare acuratete statistica, motiv pentru care a si fost retras de pe site.

Survey-ul mai poate fi completat inca pe http://splinter.me/salaries_survey

Sursa: techndb.ro/romania-printre-tarile-care-e-bine-sa-fii-programator/, www.innobyte.com/romania-is-ranked-4th-place-as-the-best-countries-to-work-and-live-in-as-a-developer/

 

Inovat in Romania

Programat in Romania” devine “Inovat in Romania“.

Numele blogului “Programat in Romania” a aparut din ideea de a marca / amprenta rezultatele muncii celor care activeaza in domeniul IT si care marea lor majoritate produc software, produse sau servicii pentru export. A fost inspirat dintr-un program guvernamental de promovare a produselor romanesti cu nume similar (Fabricat in Romania), care se desfasura in urma cu vreo 10 ani.

In mai multe postari am abordat probleme esentiale ale industiei: lipsa unei viziuni guvernamentale pentru industria IT&C, lipsa sprijinului pentru dezvoltarea firmelor locale, cu produse proprii, in devafoarea multimationalelor cu centre de servicii, incurajarea businessului de outsourcing in defavoarea inovatiei si a exportului de produse.

Temele abordate nu au fost prea mult legate de programare – nici nu mi-am dorit asta – , ci mai degraba de industria IT in general. Putini din cei care lucreaza in domeniu mai mult de 5-10 raman cu titulatura de programator. Munca se diversifica, capatand noi valente. Cu toate ca avem roluri de Business sau System Analyst, Software Engineer sau Analyst Programmer, Technical Team Leader sau Project Manager, Software , Solution sau Product Architect, Testing sau Support Engineer, Manager, Business sau Consultant IT, toti suntem la baza programatori.

Insa multe ori am simtit ca eticheta “Programat in Romania” nu e de ajuns pentru ce facem noi, ca s-ar putea numi la fel de bine “Designed in Romania”, “Architectured in Romania”, “Build in Romania”, dar si hosted, maintained sau supported in Romania. Toate aceste activitati sunt parte a muncii noastre, dar nici una nu e reprezentativa pentru ce facem si mai ales pentru ce ne-am dori sa facem.

Pentru a corecta eticheta de “programatori”, care in acceptiunea multora se refera la nivelul functional, de baza al activitatii de livrare de produse si servicii software dar si pentru a incuraja si sustine antreprenoriatul, dezvoltarea firmelor romanesti, crearea de business IT cu valoare ridicata mare, blogul “Programat in Romania” devine “Inovat in Romania“.

Cu siguranta inovatia este cea care ne mana de la spate pe toti, care ne motiveaza, asa ca incepand de acum si acest blog va pune putin umarul la sustinerea si dezvoltarea acestei idei. Cu siguranta ca “inovat” e mai mult decat analizat, arhitecturizat, designat, programat, testat, construit. E un termen care inspira si care ne face placere sa fie asociat cu munca noastra.

Asadar, sa incercam sa inovam in Romania. Sa inovam in industria de software din Romania.

 

Puscarion Valley

Problema brandului de tara s-a pus in repetate randuri in ultimii 20 de ani, de cand incercam sa ne gasim o identitate. Ne-am agatat mereu de Dacia, Nokia, Dracula, Land of Choice, Ford – respectiv ne-am simtit tradati cand unii din ei s-au dus (Nokia).

In ultimii 10 ani oameni din domeniu au propus ca “adevaratul” brand de tara al Romaniei sa fie IT-ul iar in ultima vreme discutiile de acest gen se reiau. Mai multe articole recente ne fac sa intelegemca oamenii din IT cauta o identitate pentru domeniul in care lucreaza dar si o recunoastere a valorii sale. Sa vedem de ce.

Daca un domn de la Ixia ne spune fara drept de apel cum sta treaba: Inginerii IT români ar trebui să fie brandul de ţară, pentru ca sunt cautati pentru valori precum: “pregătirea, capacitatea de execuţie, inovarea, fidelitatea”, altii nu se limiteaza la asta.

typing_handcuffs

Cei de la BitDefender (Florin Talpeş – owner, Bogdan Dumitru – Chief Tehnical Officer) incep sa vorbeasca in “clustere” cand se refera la fenomenul infractional bancaro-informatic din zona Olteniei (cu polul la Ramnicu Valcea) sau la pepiniera de hackeri de la Valcea, probabil pentru a pondera celalalt cluster IT, creat prin munca, lansat anul acesta la Cluj. Fenomenul ar trebui sa poarte si un nume in opinia dumnealui: “Ramnic Valley”, prin analogie cu centrul de inovatie din California si ne expica si de ce:

„Sunt câţiva. Dacă vă uitaţi la ce au devenit închisorile în România, sunt adevărate universităţi de escrocat. Intră unul neiniţiat şi iese profesionist de acolo. A fost un mic grup. Au pus la comun cunoştinţele şi au învăţat unii de la alţii”, spune Florin Talpeş, creatorul Bitdefender, cel mai cunoscut antivirus românesc din lume. Potrivit managerului, dacă se face abstracţie de obiectul de activitate al acestor indivizi, fenomenul este unul „extrem de bun”. Cei de la Bitdefender spun că hackerii nu sunt neapărat experţi în programare, ci sunt mai degrabă buni în fraude legate de inginerie socială. „Există nişte guru acolo, dar astea se întâmplă în general în zona neagră. Există organizaţii care funcţionează ca o corporaţie adevărată. În Râmnicu Vâlcea, ştiinţa se însămânţează prin aer”.

Intr-o tara debusolata, lipsita de valori e periculos cand seful celui mai mare si popular brand romanesc de IT, folosit de 500 de milioane de utilizatori face astfel de aprecieri (dincolo de ceva-ul acela care exista in aer), pentru ca “gireaza” fenomenul si indirect il sustine.

Mai apare in completare inca o fraza, dar care e estompata de profunzinea afirmatiilor anterioare, de sentimentele de fals patriotism pe care le trezeste in noi si de satisfactia pe care ne-o creeaza inteligenta acestor “baieti de-ai nostri”.

 „La o altă scară şi cu un set diferit de valori, acelaşi lucru se întâmplă şi în Silicon Valley”.

Asadar vaorile ne omoara, sau mai exact lipsa lor.

Nu pot sa nu remarc insa ca “inovarea” se regaseste si in alta parte a tarii, tot in domeniul bancar, numai ca tehnica difera, lucru confirmat si de un alt articol The Sun: “Bacau, capitala furturilor din bancomatele englezesti”.

Trei regiuni geografice si istorice diferite, trei preocupari diferite, o singura tara, in final un singur brand. Ne definim prin inovatiile pe care le facem. Ma tem inca ca mai remarcabile si de temut (la propriu) sunt inovatiile negative.

In incheiere putem concluziona ca “Hackerii nostri sunt mai buni decat ai lor”, daca asta ne da vreo satisfactie, desi nu ar trebui.

Busteni software

busteni softwareDin categoria “aceste cuvinte ne doare”,  tema “busteni software” – o realitate durereroasa – este adusa din nou in actualitate de un manager de firma IT romaneasca. Subiecte dezbatute si de mine anul trcute in Palmasi software sau East by Southeast.

Romania faciliteaza setup-ul afacerilor de tip call-center / centre globale de servicii/suport, care au valoare adaugata mica in defavoarea firmelor locale de IT cu produse porprii si valoare adaugata mare. “Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila.”

Spre deosebire de industria lemnului, unde materia prima se epuizeaza cu consecinte dramatice pentru tara, serviciile de acest gen au alte riscuri: cate de repede si de usor vin, tot asa pleaca.

România ar trebui să sprijine dezvoltarea companiilor IT locale, care au produse proprii cu valoare adăugată mare pe care le pot vinde în străinătate şi nu deschiderea de centre de suport ale multinaţionalelor, dacă îşi propune să nu rămână în urmă faţă de ţările din jur şi să înregistreze o rată mai mare de creştere economică, declară Cătălin Păunescu, managing director şi acţionar majoritar al Star Sto­rage, furnizor local de soluţii IT cu afaceri de 22,5 mil. euro în 2012.

„Am analizat schemele de ajutor de stat, de clustere, dar acestea sunt facilităţi oferite multinaţionalelor ca să facă în România servicii de valoare mică cu un număr mare de oameni. O mare problemă este faptul că – vorbind de zona tehnologică – se investeşte foarte mult în servicii cu valoare adău­gată mică, de tipul call centerelor, a centrelor de suport globale. Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila. Pentru a avansa eu cred că este nevoie de companii locale puternice de IT“, a spus Păunescu.

Ţări ca Republica Moldova, în care statul are un plan pe care îl şi execută în domeniul IT&C, o vor lua înaintea României, unde „de zece ani auzim numai propagandă, nici măcar marketing pe zona de IT&C, dar pe zona de execuţie nu se întâmplă nimic“, a adăugat Păunescu. „Viteza cu care se mişcă lucrurile în alte părţi este incomparabilă cu ceea ce se întâmplă în România.“

Angajat de Romania?

Ca tot vorbeam deunazi de cultura antreprenoriala IT in Romania, iata ca o doamna antreprenor romanca –  Maria Constantinescu – care are un business in Londra da sugestii pe TechCrunch (Group-edited blog about technology start-ups) pentru rezolvarea crizei de softisti din vale. Din Silicon Valley. Citez dintr-un articol din ZF:

Oamenii (dezvoltatorii din Romania) sunt deştepţi, educaţi şi vorbitori fluenţi de limba engleză însă cultura antreprenorială este slab dezvoltată. “Poate părea ciudat pentru cititorii din Sillicon Valley, dar inginerii români ar prefera să lucreze mai degrabă pentru un salariu decât pentru o parte din afacere”.

Va regasiti aici? Doamna continua si cu chestii mai concrete:

Salariile din România “sunt mici în raport cu Berlin, Londra sau Sillicon Valley. Nivelul salariilor reflectă accesul redus la oportunităţi şi lipsa de expunere la dezvoltări / evenimente revoluţionare. Va puteţi aştepta să plătiţi un salariu net de 2.000 de euro pentru un programator extraordinar din Bucureşti. Restul României este şi mai ieftin, cu până la 30%. Dar aveţi grijă la sistemul confuz de taxe şi la birocraţie”.

East by Southeast

La o prima privire asupra industrei de software din Romania putem spune ca e in dezvoltare si ca e foarte activa.  O radiografie arata multe firme medii-mici implicate in proiecte de outsourcing sau mici proiecte locale, multinationalele cu business-urile lor globale, firmele mari implicate in contracte guvernamentale, cateva nuclee de dezvoltare de produse, firme satelit din jurul marilor integratori, companii care activeaza in zona software-ului de business pentru piata din Romania.

Pe de alta parte, daca privim inapoi cu 10-15 ani vom constata ca nu exista aproape nimic din ce avem acum, insa cresterea s-a bazat foarte mult pe finantarea straina: fie multinationale sau firme de software care au headquarter in strainatate si si-au deschis operatiuni in Romania pentru clientii lor din alte piete, fie parteneriate ale firmelor romanesti cu firme de afara care fac dezvoltare in regim de outsourcing sau integrare de proiecte mari, la fel, pentru piata externa.

Toate aceste schimbari s-au produs in contextul cresterii cererii globale de produse informatice in lume in decursul ultimilor 15 ani, a dezvoltarii internetului si a globalizarii industriei IT. Acestea au reprezentat o mare oportunitate pentru industria software din Romania, care avea specialisti IT pregatiti si a putut sa asimileze aceasta cerere.

Dar globalizarea are si ea efectele ei adverse. Vanatorul poate deveni vanat. Va dura aceasta situatie la nesfarsit? Toate aceste decizii de mutare a operatiunilor ale marilor business-uri din Europa de Vest sau SUA spre Europa de Est au fost efectul combinat al unor decizii de extindere, reducere de costuri, imbunatatirea performantei (in unele cazuri), atacarea unor noi piete regionale.

Inainte ca Estul Europei si Romania in special sa devina o piata interesanta pentru deschiderea de operatiuni pentru firme de software exista o alta vedeta: India. Foarte imatura la acea vreme (inceputul anilor 2000), cu o cultura total diferita, cu un mod total diferit de (ne)asumare a responsabilitatilor, dar incredibil de ieftina. Lucru care a fost exploatat de toate marile companii din lumea software: IBM, Oracle, Microsoft, …. Daca China, Taiwan, Singapore erau decizia fireasca pentru producerea de hardware, India era decizia fireasca pentru operatiunile de software (suport, dar si dezvoltare, pentru unele companii).

La fel cum China a evoluat din perspectiva calitatii in ceea ce priveste productia de hardware (sa mentionam doar Lenovo si cateva nume din domeniul echipamentelor telecom: ZTE, HTC, Huawei), tot asa a evoluat si calitatea industriei de software in India, in special prin companiile proprii: Wipro, Satyam, Genpact, TATA Consulting si multe altele, firme de software si integrare cu zeci de mii de angajati care lucreaza atat in regim de outsourcing pentru firme de software mari sau direct, ca integratori pentru marile business-uri din domeniile bancar, telecom, asigurari, auto.

La nivel de individ performanta indienilor cu cea a occidentalilor nu se poate compara, de la modul de abordare a unei probleme, la modul de a-si asuma responsabilitatea, pana la notiuni de logica, de algoritmica, de bazele programarii sau de cele mai avansate detalii ale ultimelor framework-uri. Est europenii sunt mult deasupra. Dar indienii au alte avantaje, care conteaza in deciziile CIO-ilor sau CEO-ilor: sunt multi si ieftini.

Au si cateva dezavantaje non tehnice majore: distanta fata de zonele din lume unde se cere software-ul de business-ul cel mai important, deplasarea conditionata de vize, engleza deficitara, diferentele culturale fata de tarile ocidentale, lipsa traditiei in domeniu si a unor produse proprii ale firmelor indiene.

Globalizarea a pus o mare presiune pe competitivitatea prin pret, de aceea, in cazul firmelor mari, care incearca sa-si tina costurile sub control, intotdeauna prima alegere va fi optiunea mai ieftina.

Evident, schimbarea nu fa fi brusca, se va face treptat, dar va veni un moment dincolo de care un job bun in IT va fi foarte greu de gasit (spre deosebire de acum), cand nu toata lumea va mai gasi joburi in domeniu. Ceva asemanator cu anii 2002 sau mai rau, cand efectele chrahului bursier al dot com-urilor s-a resimtit si la noi, si desi industria era intr-o usoara crestere, piata joburilor era dificila.

Romania va fi in situatia Irlandei, care la sfarsitul anilor ’90, printr-o politica guvernamentala care incuraja investitiile straine a ajuns sa atraga toti marii actori din lumea IT, fapt care i-a adus o dezvoltare fara precedent a industriei IT si o crestere extraordinara a intregii economii, dar care la mai putin de 10 ani a ajuns sa piarda aproape toate acele investitii in dauna tarilor mai ieftine, din est, printre care si Romania.

Nu doar multinationalele mari din domeniile software si telecomunicatii, dar si firmele mici si medii cu sucursale de dezvoltare sau outsourcing in Romania vor cauta oportunitati mai ieftine spre est. Nu va fi neaparat India, poate fi Kazakhstan, Ucraina, Belarus, Bangladesh, sau mai stiu eu ce alta tara va crea o oportunitate de investitie in dezvoltarea de software.

Dezavantajul Romaniei, ca si al altor tari care s-au lasat duse de valul investitiilor straine in IT, este ca, fiind o industrie a capitalului strain, acesta a lucrat pentru interesul strainilor, cultura antreprenoriala locala in domeniu fiind impiedicata sa se dezvoltate. Capitalul strain a atras si forta de munca bine calificata, in dauna firmelor autohtone de dimensiuni mici. Putine firme romanesti au produse notabile pe piata internationala sau regionala.

Daca in State visul multor absolventi de IT este sa aiba firma lor, prin care sa ofere servicii altor firme mici, si multi actioneaza in acest sens (si chiar vedem si auzim de multe firme de cativa oameni care resusesc performante notabile), la noi nu exista un astfel de context, sau daca exista, nu este lasat sa creasca, putine investitii de acest gen avand sansa de succes. Un factor care contribuie este si legislatia fiscala, care este prohibitiva firmelor foarte mici, dar mai ales cultura romanesca de business, bazata mai mult pe relatii: de ce as lua eu servicii de la o firma necunoscuta? Evident, exista si exceptii, antreprenori de succes, dar prea putini la scara indistriei locale.

Modelul de succes la noi este de a deschide un business in domeniu, mai mult pe zona de consultanta dupa ce ai lucrat multi ani in business-ul IT, ti-ai realizat o retea de relatii in domeniu, dar asta suna mai mult ca o retragere din postura de angajat decat o evidentiere in postura de antreprenor.

La extrema cealalta avem marile firme de software guvernamental care s-au dezvotat preponderent pe baza contractelor cu statul oarecum preferential adjudecate (Siveco, Softwin, UTI, Romsys…), care prin eliminarea acestei surse de contracte, intr-o concurenta reala, nu cred ca ar avea aceleasi performante.

Asadar, va veni “momentul Irlanda” si pentru Romania? Probabil ca da. Cand? Depinde si de evolutiile politico-economice nationale, europene si chiar mondiale. Nu in urmatorii cativa ani. Vom fi pregatiti sa supravietuim fara o scadere dramatica a pietei, sa ne adaptam? La cum arata industria azi, nu cred.

La o privire de ansamblu peste industria IT globala a ultimior 15 ani ( si a inca 5 in viitor), putem trage concluzia ca drumurile duc spre est. Valul de dezvoltare a industriei IT din ultimii ani din Romania si din Europa de Est e o realitate palpabila, momentan e benefic, dar e ceva care va trece mai departe spre estul lumii in goana dupa reducerea costurilor.

Europa de Est nu este decat o oprire temporara a trenului industriei IT in jocurile globalizarii si optimizarii costurilor. Pentru a parafraza numele celebrului film “North by Northwest”, vom zice si noi despre industrie: it is going to East by Southeast.