Tag Archives: outsourcing

IT-ul romanesc: outsourcing sau inovatie?

Dacă te-ai uita la cifrele despre sectorul IT din România ai crede cu uşurinţă că din această ţară va veni următorul Facebook. Însă, chiar dacă prosperă, sectorul IT are o problemă de inovaţie, scrie Forbes.

România are mai mulţi ingineri IT per capita decât SUA, India, China sau Rusia şi în ultimii ani sectorul a crescut impresionant. Potrivit „Invest Romania”, un website al guvernului, sectorul IT creşte cu 9% pe an şi va ajunge în 2020 la 4,5 miliarde de dolari.

Dacă ingineri IT are destui, României îi lipsesc oamenii inovatori şi creatori de produse. Există multe idei în industrie care încearcă să explice de ce România are mulţi tehnicieni buni, dar se chinuie să producă startup-uri care să zguduie sectorul.

„Aşa cum văd eu lucrurile, motivul pentru care României îi lipsesc oamenii inovatori şi creatori de produse are de-a face cu o aversiune naturală faţă de risc. Spre deosebire de Silicon Valley sau de Silicon Roundabout din Londra, specialiştii în produse din România sunt încurajaţi să se rezume la ceea ce fac produsele sau soluţiile şi nu să exploreze gândirea laterală, să vadă ce se poate face cu acele produse”, spune Marius Găină, care lucrează la website-ul de jocuri de noroc GoWild.

Aspectul care ţine de cultură – aversiunea faţă de risc – este ceva ce apare adesea când stai de vorbă cu românii care lucrează în industria IT.

Mai multe decenii de comunism opresiv au eliminat spiritul competitiv sau capitalist de care este nevoie pentru ca un startup sau orice altă afacere să se dezvolte suficient pentru a-şi pune amprenta asupra pieţei.

De asemenea, printre factori este menţionat sistemul de educaţie. Memorarea unor serii de evenimente sau cifre este stilul preferat de învăţat în România şi nu se pune prea mult accent pe gândirea laterală, creativă sau critică. AlţI factori menţionaţi sunt teama de eşec, lipsa accesului la finanţare, lipsa specialiştilor în promovare pe piaţă şi lipsa analiştilor cu suficiente cunoştinţe pentru a ajuta startup-urile să pătrundă pe piaţă.

Apoi, mai există un motiv evident, care ţine de economie. Salariul mediu din România este de circa 400 de dolari pe lună – unul dintre cele mai mici din UE – , în timp ce dezvoltatorii din sectorul IT românesc pot câştiga 2.200-4.000 de dolari.

Însă şi aceste salarii mai mari sunt mici dacă sunt comparate cu cele ale colegilor din vestul Europei, astfel că România oferă oportunităţi pentru companii străine mari precum Microsoft, IBM, Oracle şi Amazon care vor, şi obţin, soluţii IT la costuri reduse.

„Cred că majoritatea dezvoltatorilor buni lucrează în corporaţii şi la companii mari care fac outsourcing de soluţii IT pentru alţii. În fiecare zi ei fac un compromis între un salariu decent care să le dea siguranţa zilei de mâine şi iniţierea unui startup de impact”, spune Ionuţ Alexandru, fondatorul startup-ului de hardware VisionBot.

Aproximativ 90% din sectorul IT românesc face outsourcing pentru companiile străine. Acest lucru este benefic pentru economia ţării, dar contribuie la problema legată de inovaţie făcându-i pe dezvoltatorii talentaţi să se simtă confortabil din punctul de vedere financiar.

Pe scurt, România se chinuie să treacă de la outsourcing la inovaţie.

RomanianStartups.com, un grup online cu peste 13.000 de angajaţi din IT, întreprinzători şi jurnalişti specializaţi în tehnologie, a lansat un sondaj în care i-a întrebat pe membrii săi dacă sunt de acord cu ideea că România are o problemă de inovaţie.

Din cele 255 de persoane chestionate, 202 au răspuns că problema este reală.

O imagine mai clară poate fi găsită, probabil, într-o analiză a firmei de cercetare a pieţei Brainspotting. Raportul, publicat anul acesta, arată că 53% din salariaţii din sectorul IT românesc şi-au ales angajatorii datorită pachetelor salariale. Doar 12% au spus că ar prefera un mediu de lucru mai dinamic şi mai creativ.

„Cred că românii trebuie să fie mai optimişti în ceea ce priveşte pornirea a ceva inovator. Ar trebui să fie mai deschişi în discutarea ideilor, nu să le ţină secrete”, spune Mircea Goia, proprietarul RomanianStartups.com.

„Pot înţelege de ce, în cazul României, oamenii sunt reticenţi să-şi împărtăşească ideile: frica de furt este pe primul loc, iar pe al doilea teama de ridicol. Ei trebuie să zdrobească acest zid”.

România trece lent de la comunism la capitalism, iar sectorul de tehnologie românesc pare să aibă o soartă similară.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/de-ce-sectorul-it-din-romania-are-tehnicieni-multi-si-buni-dar-nu-si-startup-uri-inovatoare-forbes-15398834

Analiza: Top 100 companii europene de software

top_companii_europene_softwareAm citit mai demult un post pe un alt blog despre top 100 companii europene de software pe 2013 (bazat pe datele financiare din 2012). Datele prezentate erau pe baza raportului de pe truffle100.com. Datele fiind destul de bogate si variate, am zis ca merita sa fac o analiza mai atenta a lor. Asadar am incarcat raportul de pe site-ul original intr-o baza de date si m-am jucat cu niste mici rapoarte. Un prim raport dupa numarul de companii din top in functie de tara de origine da urmatoarele rezultate. Topul este de departe dominat de trioul Marea Britanie – Franta – Germania, cu 55 din cele 100 de companii. UK domina prin numar si are in general companii mici si medii in top, axate pe servicii, dupa cum se va vedea mai jos si dintr-un raport pe dimensiue / cifra de afaceri.

Country Companies Nordic?
UK 22
FR 19
DE 14
SE 9 y
NL 7
FI 6 y
CH 5
IT 3
NO 3 y
AT 2
CZ 2
DK 2 y
PL 2
SP 2
BE 1
SK 1
total 100  

Surpriza, sau mai degraba confirmarea vine de la urmatorul pol, format de tarile nordice (Suedia-Finlanda-Norvegia-Danemarca) care totalizeaza 20 de companii – foarte mult avand in vedere ca vorbim de o populatie totala de aproximativ 25 mil de locuitori. Acestea confirma de fapt investitiile sustinute pe care aceste tari le fac in inovatie, la nivel de sistem de invatamant, antreprenorial, dar si la nivel nivel de societate per ansamblu. Se mai remarca regiunea Benelux, sau mai bine zis Olanda cu 7 tari in top, urmata de Elvetia cu 5 tari. Celelalte tari prezente cu 2 sau 1 companii sunt irelevante ca pondere in acest top. Exceptie face Polonia, care desi are doar 2 companii in top, una dintre ele este Asseco, nr 6 in acest top, prezenta si in Romania, cu cifra de afaceri de peste 1 mld de euro. De remarcat ca in top nu apare “vedeta” Irlanda. De ce? Simplu, pentru ca Irlanda, la fel ca si Romania nu are industrie software proprie, ci doar industrie de servicii software pentru gigantii din domeniu, care din pacate pentru europeni, sunt din SUA (Microsoft, Google, Facebook, IBM, Dell, Intel, Apple, Oracle). Ba putem spune ca la acest capitol Romania sta mai bine, intrucat companii gen Siveco, Bitdefender, TotalSoft se apropie de intrarea in top 100, dupa cum remarca si autorul blogului unde am gasit initial topul.

Urmatorul raport, bazat pe cifra de afaceri a companiilor pozitioneaza insa pe primul loc in top Germania, atat dupa veniturile din software, cat si dupa veniturile totale (incluzand serviciile). Acest fapt se intampla insa numai datorita companiei SAP – singura companie software europeana de talie mondiala (alaturi de Siemens poate, care nu e o companie software, dar are si divizii reprezentative de software).

Software Revenue       Total revenue    
Country Nr Comp Soft rev   Country Nr Comp Total rev
DE 14 20328.7 DE 14 22178.5
UK 22 5994.5 UK 22 10035.8
FR 19 4348.9 NL 7 7319.2
SE 9 2326.6 FR 19 6867.8
NL 7 2236.2 SE 9 3494.4
CH 5 1208.1 IT 3 1534.3
PL 2 1152.4 PL 2 1531.1
FI 6 625.1 CH 5 1352
BE 1 594.9 NO 3 988.2
IT 3 557.3 FI 6 645
NO 3 544.9 BE 1 597
CZ 2 361.9 CZ 2 361.9
DK 2 287 DK 2 287
SK 1 256.4 SK 1 256.4
SP 2 198.4 SP 2 198.4
AT 2 126.3 AT 2 126.3

Eliminand SAP din top, care are cifra de afaceri de aproape 10 ori mai mare decat urmatoarea clasata (Dassault Systemes), Germania coboara pe locul 2 la software si chiar pe 4 la servicii, unde e depasita si de Olanda.

Din punct de vedere al indicatorului companie privata sau publica (listata la bursa, cu actionari majoritari externi) nu sunt diferente semnificative, ponderea fiind de aproximativ 4 publice la 6 private. Totusi, primele 10 companii in top dupa cifra de afceri sunt private.

Un alt raport interesant este cel bazat pe productivitatea pe angajat  R&D (nu e un indice real, intrucat e bazat doar pe eficienta unui R&D engineer la volumul de vanzari, nu de cod sau de valoare produsa, dar merita analizat). Aici productivitatea variaza de la 0.18 – 0.25 mil eur/ angajat R&D pana la aprox. 5 mil eur/angajat/an (sper ca nu e o greseala) pentru companiile Swisslog si Affecto, de dimensiune mica ce-i drept – media europeana fiind de 0.75 mil eur / angajat. Tabelul urmator prezinta lista companiilor dupa veniturile din software, aratand si eficienta pe angajat.

Company Country RD Emp Soft rev (Mil eur) Rev / emp
SAP DE 18012 15930 0.884410393
DassaultSystemes FR 4500 1853.4 0.411866672
Sage UK 1391 1591.4 1.144069033
Hexagon SE 3000 1282.8 0.427600016
WincorNixdorf DE 781 1257.3 1.609859217
AssecoGroup PL 3180 1002.1 0.315125778
SoftwareAG DE 887 922.2 1.039684343
DATEV DE 1312 736.7 0.561509156
WoltersKluwer NL 2312 733.4 0.317214543
SWIFT BE 465 594.9 1.279354891
Acision UK 486 516.4 1.062551491
Unit4 NL 1325 469.8 0.354566029
Misys UK 1100 454.3 0.412999989
Swisslog CH 79 403.7 5.110126737
Visma NO 303 392.1 1.294059426
NorthgateInformationSolutions UK 761 389.7 0.512089372
SopraGroup FR 700 350.7 0.501000017
Temenos CH 589 350.4 0.594906611
GAD DE 233 343.7 1.475107349
Fidessa UK 456 343.4 0.753070162
CompugroupHolding DE 1126 324.6 0.288277092
MicroFocus UK 318 323.1 1.016037755
Murex FR 300 318 1.06
Sophos UK 550 315.2 0.573090931
Cegedim FR 1055 315 0.298578199
IFS SE 387 307.2 0.793798481
Avaloq CH 250 306.1 1.224400024
Gemalto NL 1700 304.2 0.178941184
Invensys UK 564 304.1 0.539184408
QlikTech SE 228 302.4 1.326315763
Centric NL 150 292 1.946666667
AVGTechnologies CZ 329 277 0.841945289
AVEVAGroup UK 392 264.1 0.673724505
ESET SK 332 256.4 0.772289138
Zucchetti IT 1000 247 0.247
Reply IT 358 239 0.667597765
Cegid FR 561 226 0.40285205
Axway FR 540 224.3 0.415370376
Exact NL 471 217.1 0.460934196
Civica UK 310 211 0.680645161
SimCorp DK 326 209.2 0.641717782
Kofax UK 292 200.6 0.686986322
Nemetschek DE 572 175.1 0.306118892
RM UK 218 166.2 0.762385307
PSI DE 149 162.4 1.089932845
F-SecureCorp. FI 391 157.2 0.402046028
TotalSpecificSolutions NL 279 155.7 0.558064505
Comarch PL 389 150.3 0.386375329
SDLInternational UK 192 146 0.760416667
IRISSoftware UK 177 145.3 0.820903972
LinedataServices FR 370 144 0.389189189
PandaSecurity SP 210 142.3 0.677619062
COR&FJA DE 125 132.8 1.062400024
Affecto FI 25 122.9 4.916000061
Prodware FR 245 119 0.485714286
Anite UK 151 116.6 0.77218542
AdvancedComputerSoftware UK 300 112.7 0.375666656
ESIGroup FR 285 109 0.38245614
BasWare FI 351 106.6 0.303703699
Aditro SE 240 102 0.425
AvanquestSoftware FR 119 101.3 0.85126053
Digia FI 143 100.5 0.702797203
Vizrt NO 100 94.8 0.948000031
Lumesse UK 180 90 0.5
ISAGRI FR 250 86 0.344
AvastSoftware CZ 183 84.9 0.463934435
ReadSoft SE 108 84.4 0.781481496
Comptel FI 222 82.4 0.371171178
ERIBancaire CH 110 81.7 0.742727245
Seeburger DE 120 81.5 0.679166667
GFIInformatique FR 200 81 0.405
IBS SE 200 80.4 0.402000008
Berger-Levrault FR 192 80.3 0.418229183
Smartfocus FR 80 78.2 0.977499962
BuhlDataService DE 115 78 0.67826087
Sitecore DK 180 77.8 0.432222239
Personal&Informatik DE 134 74.9 0.558955235
KewillSystems UK 130 73.1 0.562307681
GruppoEngineering IT 267 71.3 0.26704121
Elca CH 70 66.2 0.945714242
ISISPapyrus AT 70 64.3 0.918571472
GenerixGroup FR 92 64.3 0.698913077
AFASERPSoftware NL 84 64 0.761904762
Smartstream UK 90 62.8 0.697777769
AUTOMIC AT 70 62 0.885714286
SSPHolding UK 66 61.2 0.927272739
ENEA SE 148 60.8 0.410810806
OperaSoftware NO 133 58 0.436090226
proALPHA DE 91 57.7 0.634065942
Meta4 SP 112 56.1 0.500892844
SymphonyEYC FI 100 55.5 0.555
Lectra FR 213 55.3 0.25962441
ORCSoftware SE 92 54.6 0.593478244
Delcam UK 201 54.4 0.270646774
Thunderhead.com UK 50 52.9 1.058000031
HogiaGroup SE 100 52 0.52
intershopCommunications DE 126 51.8 0.411111105
FiducialInformatique FR 122 48.9 0.400819685
Efront FR 58 48 0.827586207
TalentiaSoftware FR 80 46.2 0.57750001

Raportul de eficienta dus un pas mai departe, arata eficienta medie a angajatilor din companiile prezente in top (nu stiu daca are relevanta statistica, desi de la 3-4 companii pe tara in sus as inclina sa zic ca are). Ce putem spune de aici? Ca elvetienii si norvegienii par a fi mai eficienti decat nemtii, care sunt mai eficienti decat englezii. La sfarsitul clasamentului avem Suedia, Finlanda, Franta, Olanda (oarecum surprinzator pentru ultimele 4 cu exceptia Frantei), Italia si Polonia.

Country Comp Emp Soft Rev Efic
BE 1 465 594.9 1.279355
CH 5 1098 1208.1 1.100273
NO 3 536 544.9 1.016604
AT 2 140 126.3 0.902143
DE 14 23783 20328.7 0.854758
SK 1 332 256.4 0.772289
UK 22 8375 5994.5 0.715761
CZ 2 512 361.9 0.706836
SP 2 322 198.4 0.616149
DK 2 506 287 0.567194
SE 9 4503 2326.6 0.516678
FI 6 1232 625.1 0.507386
FR 19 9962 4348.9 0.436549
NL 7 6321 2236.2 0.353773
IT 3 1625 557.3 0.342954
PL 2 3569 1152.4 0.322892

In incheiere, post spune ca, cu numai 8 din ele prezente si in Romania (SAP, Asseco, Wolters Kluwer (nu partea de software), Misys, Temenos, Axway, SDL International si ENEA – corectati-ma voi daca gresesc ), nu ne putem lauda cu o prezenta spectaculoasa a software-ului european la noi, chiar daca suntem europeni. Asta confirma inca o data ca Romania, la fel ca Irlanda este fie o destinatie pentru servicii pentru marile multinationale americane, fie pentru software outsourcing pentru alte companii mici/medii sau cu activitate principala in alte sectoare (bancar, automotive, …). De asemenea topul arata ca piata de outsourcing nu aduce valoare, ca daca nu esti firma cu produse software proprii, nu prea contezi in liga mare europeana. Voi da numai doua exemple de firme europene de outsourcing mari, foarte prezente in Romania, cu peste o mie de angajati, dar care nu se regasesc in acest top: Endava si Luxoft. Lista poate continua, desigur.

Despre studiul IDC-ANIS privind piata de software din Romania

Presupun ca ati citit cu totii despre noua iesire in presa de saptamana trecuta a sefului ANIS referitoare la valoarea si evolutia pietei de software din Romania, evaluata conform unui studiu IDC-ANIS efectuat pe 200 de firme de soft, despre care au scris toate ziarele de profil. Cateva din articole aici sau aici.

Conform studiului, exista patru mari categorii de firme de soft din România (care de fapt sunt 5):

1. Companii străine care vând soluţii software în România (ex. Microsoft, SAP, Oracle). “…care au în general angajaţi în vânzări, marketing şi mai puţin ingineri. Este adevărat că aceste companii au în România şi centre de dezvoltare sau outsourcing, dar este vorba practic de o altă activitate, derulată prin alte firme.

2. Companii străine care care au centre de dezvoltare software în România (ex. Ixia, Intel, Adobe) “Sunt companiile care au în România activităţi complicate, care au oameni plătiţi foarte bine – sunt firmele care determină oameni foarte bine pregătiţi să nu plece în străinătate. Aceste companii angajează ingineri de software, care lucrează la produse foarte interesante“.

3. Companii de outsourcing de software. 

Sunt firme uriaşe care dezvoltă soft în România şi despre care se ştie foarte puţin. Aici intră şi companii cu un model hibrid, care au şi produse proprii, pe lângă activitatea de livrare de soft la comandă. Aceste companii angajează 90% din ingineri şi programatori şi aici există şi presiunea cea mai mare pe numărul de oameni şi pe salarii pentru că aceste companii au nevoie să angajeze mai mulţi oameni pentru a-şi mări businessul. Presiunea pe piaţă vine de la această categorie de companii“.

3′.  Companii hibrid (outsourcing + produs) – combinatie intre 3 si 4 – 46% din piata.

4.  Companii care produc si vand software comercial (produse porprii) – 11% din piata.

Concluziile studiului:

– Piaţa românească de software a crescut anul trecut cu 5,7%, la 572,3 milioane euro

– Piaţa de software va urca în medie cu 3,3% în următorii cinci ani

-11% dintre companiile de software (categoria 4) generează 30% din cifra de afaceri a sectorului

Cateva comentarii la cele de mai sus:

– Impartirea companiilor asa cum e facuta nu acopera tot spectrul de servicii software – de exemplu lipseste o categorie destul de consistenta: integratori de solutii software. Aceasta categorie e puternic reprezentata in piata atat prin tipul de lucrari: toate sistemele complexe din administratia publica sau din marile business-uri private, dar si ca valoare – un proiect mare de acest tip e de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de euro.

– Valorile privind valoarea si evolutia industriei sunt oarecum scoase joben, avand in vedere ca studiul a implicat 201 firme din Romania, majoritatea fiind cele afiliate ANIS.

– Impartirea in “the good guys/companies” and “the bad guys/companies” este partinitoare si probabil in favoarea membrilor “marcanti”. ANIS ne explica faptul ca software-ul adevarat se face in companiile din categoria 2 (categorie care din pacate e foarte slab reprezentata la noi), in timp ce restul nu prea fac treaba buna, ci mai mult creeaza concurenta pe piata muncii.

– Faptul ca firmele din categoria 4 (11%) fac 30% din vanzari este imbucurator si demn de urmat, dar asta e realizata din mai multe motive:

a. In Romania exista cateva firme software “de produs” cu pondere foarte mare in acel 30%. Astfel, din topul primelor 25 de firme de software dupa venitul din 2012 prezentat aici Top firme software in 2012, cam jumatate sunt firme de produs (Siveco, BitDefender, UBisoft, TotalSoft, Electronic Arts, … pentru a le numi doar pe cateva din top). Asta fara a mentiona firme de tip Oracle, SAP, Microsoft, care se incadreaza in categoria 1 conform clasificarii ANIS.

b. vanzarea de produse software complexe in multe cazuri vine cu proiecte de integrare mari, care includ consultanta, livrare de hardware, integrari custom, suport si multe altele.

Exista si cateva motive pentru care, desi ne dorim atat, nu putem avea o piata de produse software mai mare. Principalul motiv este ca nu exista o piata interna puternica pentru astfel de produse. Intr-o tara in care multe firme mici folosesc inca Excel ca produs de ERP, CRM, gestionare de stocuri, comenzi, samd, e greu de incurajat dezvoltarea de produse. O firma de produse trebuie sa vanda suficient de mult pentru a supravietui.  O alternativa de supravieturire este outsourcingul.

Un alt motiv este ca nu se investeste in astfel de produse sau companii de produs. Toate initiativele atat de mediatizate de tip angel investor care nu fac decat sa sustina una din 100 de idei afaceri viabile – pe cea care pare ce mai profitabila.

Avem industria software pe care o meritam si pe care ne-au “pregatit-o” guvernantii printr-un set de initiative si facilitati pentru multinationalele mari. Sa speram ca se va schimba in mai bine.

 

Cea mai cautata meserie din Romania?

Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi.

Asa suna titlul cover story-ului din Business Magazin de acum cateva saptamani. Un titlu care, daca esti credul, te face sa te indrepti spre bancile faculatilor de profil chiar daca ai 40-50 de ani. Asa sa fie oare?

Articolul contine declaratii ale reprezentantilor mai multor companii de profil: Fortech, Endava, Gameloft, TotalSoft, Siveco, Bitdefender, dar si pe a sefului ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) sau a unui secretar de stat in Ministerul Educatiei.

Cateva idei si cifre din articol:

  • Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul.
  • Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare
  • Bataia mare pe angajati este mai ales in zona joburilor entry level, destul de prost platite
  • Cea mai mare problema pentru industrie nu e numarul abslventilor, ci tocmai activitatea principala: outsourcingul sau serviciile pentru export.

Seful ANIS concluzioneaza:

….se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Mai jos articolul integral.

Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

“E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

Andrei Pitiş este preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, în viziunea sa, un fenomen specific României, ci un fenomen la nivel global: „Am participat la o discuţie cu şefi de asociaţii de IT de pe tot mapamondul şi toţi se loveau de problema forţei de muncă”.

Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului. „E adevărat că joburile de software engineering aşa sunt, însă sunt slujbe în vânzări, marketing, comunicare, servicii clienţi, care implică şi creativitate sau interacţiune cu alţi oameni„, explică Pitiş. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din România este acută tocmai în cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotivează cel mai tare un potenţial viitor angajat.
Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Pitiş citează datele unui studiu potrivit căruia România este printre ţările fruntaşe la raportul dintre numărul de programatori şi cel al locuitorilor. „În aceste condiţii, nu cred că putem produce mai mulţi absolvenţi care să fie programatori.

Cei care vor şi pot să fie sunt, indiferent dacă merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productivă – un angajator vede destul de repede cât de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neapărat după facultatea absolvită„, spune Pitiş. În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angajaţilor din piaţa muncii este mai consistent decât numărul menţionat, dat fiind că nu include şi angajaţii temporari plasaţi de agenţii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.

„Cred că angajatorii din domeniul IT îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă competitivă în toate centrele IT mari din România, iar efortul în procesul de recrutare este direct influenţat de ce tip de competenţe tehnice se caută într-un anumit loc şi care e planul de creştere în locul respectiv„, declară Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava.

După cum spune şi Liviu Dan Drăgan, directorul general al TotalSoft, în ultimii ani industria IT s-a dezvoltat mai mult decât alte sectoare şi, firesc, cererea de forţa de muncă a crescut. Pe lângă companiile mari care şi-au extins activitatea, multe dintre ele deschizând centre regionale, au apărut companii locale mici, dar care au o dezvoltare rapidă. „Şcoala nu a reuşit să se adapteze schimbărilor şi să asigure un număr suficient sau aproape de specialişti IT„, spune Drăgan. El observă că absolvenţii au, în general, cunoştinţe teoretice solide, iar sarcina angajatorului este să îi specializeze în tehnologiile şi limbajele de programare utilizate. În plus, ei au nevoie şi de abilităţile sociale de lucru în echipă, management de proiect, abilităţi pe care studenţii nu le deprind în şcoală, responsabilitatea de a-i învăţa revenind companiilor angajatoare.
„Un număr de absolvenţi cel puţin dublu ar fi absorbit imediat de piaţă. E important şi ca ei să fie şi mai bine pregătiţi: sunt importante atât cunoştinţele de dezvoltare software, dar şi mentalitatea, pentru că lucrăm pentru clienţi din Vest, iar cerinţele clienţilor sunt similare chiar dacă prestăm serviciul din România„, spune şi Călin Văduva.

O privire de ansamblu are şi Paul Friciu, directorul general al Gameloft, companie cu filiale la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Budapesta, iar, după el, oferta este pe anumite arii subdimensionată – „în game design, animaţie şi programare flash,oferta este la 20% din cât ar trebui să fie„.

Ca reacţie la situaţia din piaţă, companiile industriei IT din Cluj-Napoca s-au asociat de curând într-un cluster, un soi de Silicon Valley de România, mai ales că în plan sunt o serie de investiţii în infrastructură, similar celor de la Iaşi sau Timişoara, menit să rezolve principala problemă din calea companiilor: nevoia de personal.

LOCURI ÎN PLUS, PROFESORI ŞI SPAŢIU ÎN MINUS
Primul succes al clusterului de la Cluj-Napoca, oraş care grupează mii bune de specialişti IT, a fost consemnat prin faptul că, prin asociere, companiile au reuşit să obţină stoparea deciziei facultăţilor de a reduce numărul de locuri, în timp ce vestea măririi numărului de locuri pare puţin probabilă, spune Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director Cluj IT Cluster. Soluţia găsită la Cluj se referă la înfiinţarea unui program de masterat de reconversie profesională, prin care absolvenţii oricărei facultăţi ar urma să dobândească unele cunoştinţe în IT, care vor fi folosite în momentul angajării la o companie de profil. Soluţia este însă pusă sub semnul întrebării de şefii companiilor, câtă vreme chiar cunoştinţele absolvenţilor de facultăţi de specialitate sunt uneori deficitare.

Un angajator reuşeşte să aducă un absolvent la un nivel competitiv, similar celorlalţi colegi din echipă, în cel puţin şase luni, iar salariile pornesc de regulă de la 400-500 de euro lunar, aproape dublu faţă de nivelul salariului mediu net din România. „Există aproape certitudinea ca acest program să pornească din toamnă, cu câteva sute de locuri la început„, spune Stelian Brad, prorector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca şi membru al consiliului director al Cluj IT Cluster, referitor la încercarea „de a comprima timpul şi de a reduce pregătirea la strictul necesar al firmelor„. Problema creşterii locurilor în universităţi nu este deloc simplă. Principalul minus identificat de rectori se referă la obţinerea de finanţare suplimentară de la buget pentru a permite accesul la învăţământ al mai multor studenţi. Instituţia de la care universităţile primesc acordul pentru evoluţia cifrelor universitare este Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). „Este imposibil să merg să le spun că de la anul vreau să-mi dublez locurile, chiar dacă am capacitatea instituţională şi o am„, spune franc prorectorul, care precizează că există acordul – „în premieră„ – din partea ambelor universităţi ale oraşului de a pune la comun spaţiile şi cadrele universitare pentru a putea şcolariza şi mai mulţi studenţi. „Cei de la ARACIS majorează numărul cu cel mult 10% pentru că le este teamă de un precedent că ar putea cere acelaşi lucru şi alte universităţi care nu sunt neapărat pregătite„, explică Stelian Brad.

În plus, o astfel de decizie ar impune o viziune pe termen lung asupra activităţii companiilor din IT din România, iar „criza de identitate din Europa asupra felului în care arată viitorul şi care sunt industriile care trebuie încurajate nu ajută deloc„. Oricum, potenţiala dublare a numărului de locuri ar produce efecte abia după trei-patru ani, până la absolvire.

Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, spune că facultăţile de profil produc totuşi un număr de absolvenţi foarte mare în raport cu capacitatea pe care o au, cu trimitere la facultăţile care activează în acelaşi spaţiu ca în urmă cu zeci de ani, dar cu un efectiv de studenţi de cinci ori mai mare şi cu un efectiv de cadre didactice subdimensionat. „Cred că o implicare mai mare a Guvernului şi a Ministerului Educaţiei, în cadrul unei strategii naţionale de competitivitate care să recunoască rolul IT-ului în economia românească, ar ajuta„, spune Pitiş.

Din sediul Ministerului Educaţiei, lucrurile se văd complet diferit. Pus în faţa neconcordanţei din piaţa muncii, secretarul de stat Tudor Prisecaru îndrumă companiile din IT să caute „mai mult„. „Am feedback din mediul universitar, iar studenţii sunt absorbiţi încă de pe băncile facultăţii în aceste companii, dar nu ştiu cum se face că la vreo doi, trei, patru ani după ce lucrează, ei părăsesc companiile şi se îndreaptă către altceva„, spune Prisecaru. Un caz pe care secretarul de stat îl consideră drept „cel mai ciudat exemplu„ este al unui absolvent cu un un salariu lunar de 2.000-2.500 de euro care s-a hotărât „brusc„ să facă regie de teatru, după ce a lucrat patru ani la o firmă româno-americană: „Am stat de vorbă cu el şi mi-am dat seama că e ceva special. Mi-a spus: «Dom’le, din cauza regimului de lucru, ăştia nu vor decât să te sugă de inteligenţă şi după aia rămâi fără nimic»„. Potrivit secretarului de stat, problema care apare este faptul că „sunt oameni care cedează încetul cu încetul, lucru care se vede şi în starea de sănătate, raportul preţ-activitate este destul de mare, companiile ar trebui să facă ceva pentru a schimba politica, dacă nu, atunci vor avea alte soluţii, nu ştiu„.

Discursul oficialului din Ministerul Educaţiei refuză să accepte cifrele reale ale pieţei: „Gândiţi-vă că dacă Politehnica din Bucureşti produce 500 de absolvenţi pe an, multiplicaţi doar cu cinci şi vedeţi ce iese pe toată ţara şi vedeţi rezultatul. Bineînţeles, există şi o parte care pleacă, dar eu nu cred că aceste companii au atâtea mii de angajaţi în momentul de faţă„. De cealaltă parte, liderii din industrie spun că şcoala induce o problemă de mentalitate, mai ales pentru că absolvenţii nu sunt tentaţi să înceapă o afacere pe cont propriu în IT. „Este incredibil cât de deştepţi, de plini de energie, cât de buni sunt copiii aceştia şi cât de mult îi strică facultatea. Nu cred că facultăţile din ziua de astăzi aduc valoare adăugată„, spunea Radu Georgescu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din IT, care mai reproşa şcolii româneşti faptul că nu obişnuieşte copilul cu spiritul antreprenorial: „Faptul că-i obligi să stea cu mâinile la spate şi să nu întrebe este împotriva antreprenoriatului, care e exact invers”.

AZI LA O COMPANIE, MÂINE LA ALTA

Salariile din piaţa românească de IT au crescut în ultimii trei ani, potrivit datelor din piaţă. Creşterea din ultimii trei ani a fost constantă pentru cei care lucrează în software – 10% în 2011 şi 7% în 2012, cu mult peste nivelul mediu din celelalte sectoare ale economiei. Venitul mediu brut din această industrie este de 12.000 de euro pe an, cu 20% peste cel din anii de dinaintea crizei economice. În timp ce un debutant câştigă 8.000 de euro pe an, un programator cu experienţă medie obţine între 15.000 şi 25.000 de euro, iar poziţiile de management au salarii anuale de până la 40.000 de euro. Şi în 2013, creşterile vor continua, primele estimări făcând trimitere către un plus de 5-10% până la finele anului.

Cererea externă, mai puţin afectată de recesiune, şi-a reluat cursul puternic ascendent în 2010, odată cu revenirea pe creştere a economiilor europene şi amplificarea eforturilor de reducere a costurilor prin transferul de activităţi către ţări ca România. În a doua jumătate a anului 2011 ritmul de creştere a cunoscut o uşoară atenuare în contextul agravării crizei datoriilor suverane şi al tendinţei de slăbire a performanţelor economice în Europa, potrivit datelor Institutului pentru Tehnică de Calcul. Avansul înregistrat de exporturile sectorului în aceşti doi ani a provenit atât din vânzările de soluţii software şi contractele externe ale companiilor locale, cât şi din veniturile centrelor de servicii şi de dezvoltare software ale multinaţionalelor.

În goana după creşterile anuale, cei mai favorizaţi au fost angajaţii care au putut să profite de cererea tot mai mare de personal din partea companiilor. Cosmin are 26 de ani şi este absolvent de informatică. A schimbat până acum patru companii în cei patru ani de când s-a angajat şi primeşte lunar cel puţin trei oferte de la concurenţă, de cele mai multe ori cu un plus de 20% faţă de salariul actual. Este mai capricios în relaţia cu superiorii, pentru că ştie că poate pleca oricând în altă parte dacă nu este tratat cum se cuvine.

„Angajatorii au avut şi au în continuare un focus pe reţinerea în companie a celor mai buni specialişti şi a celor cu cea mai mare experienţă. Acest lucru se realizează prin utilizarea lor în cele mai interesante proiecte, împreună cu oferirea celor mai mari creşteri salariale„, spune Eugen Schwab-Chesaru, directorul general pentru Europa de Est al companiei de consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC). Cosmin munceşte de un an pentru cel mai recent angajator unde, într-adevăr, a beneficiat de două creşteri salariale de câte 10%, tocmai ca să nu fie tentat să plece. „Prea puţin„, spune softistul, care se plânge de profitul prea mare pe care îl generează firmei raportat la salariul său lunar de nici o mie de euro.

„Şi acum se întâmplă fenomenul ăsta şi e bine că e o piaţă competitivă. Noi încercăm să le oferim angajaţilor proiecte de amploare pentru firme mari din Europa de Vest şi un sprijin continuu pentru învăţare„, spune şeful Fortech, Călin Văduva. În compania sa, vârsta medie a angajaţilor este de 28 de ani, iar problema plecării angajaţilor e de actualitate ca pentru întreaga industrie. Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava, spune că dacă o companie nu oferă perspective de creştere, unii angajaţi vor căuta oportunităţi în alte companii, pentru că acumulează experienţă în mai multe medii.
Pentru o companie IT, spune Metzger, este de dorit ca un angajat să rămână cel puţin o perioadă de cinci ani, însă dacă plecarea vine după şase luni „este cam repede„. Angajaţii se uită nu doar la aspectul pur financiar, ci la pachetul de oportunităţi oferit de fiecare companie – „contează să reuşim să facem o legătură cât mai bună între aspiraţiile persoanei şi oportunităţile din companie„.

Daniel Pink e omul care i-a scris discursurile vicepreşedintelui american Al Gore timp de doi ani. Mai apoi a scris patru cărţi, între care bestseller-ul „A Whole New Mind„ şi „Drive – The Surprising Truth About What Motivates Us„, în care vorbeşte despre cât de importantă devine motivaţia intrinsecă în contextul tranziţiei de la afaceri de producţie spre afaceri creative. Or, susţine Pink, creativitatea angajaţilor nu numai că nu e stimulată, dar e distrusă de orice tip de motivare financiară cu recompense şi pedepse, după cum a scris anterior Business Magazin. El crede că această metodă clasică de motivare sau „expirată„, cum o numeşte el, nu mai este de actualitate din moment ce modul în care se fac afacerile s-a schimbat. În acelaşi registru, reprezentantul Endava atrage atenţia că de multe ori pentru fidelizarea angajaţilor contează şi includerea lor în proiecte pe care şi le doresc, iar un bonus la salariu nu este unica soluţie.

Pentru a evita problema găsirii de noi angajaţi sau a înlocuirii celor care pleacă, unele companii şi-au dezvoltat propriile programe pentru a-şi apropia studenţii încă din timpul facultăţii. Dana Bichir, vicepreşedintele de resurse umane şi asigurarea calităţii din cadrul Siveco România, vorbeşte despre academia Siveco, un program lansat în 2004 pentru a veni în ajutorul tinerilor, care vor să-şi îmbunătăţească abilităţile dobândite pe băncile şcolii. Astfel, studenţi din Politehnica din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Facultatea de Automatică, Universitatea de Vest şi Politehnica din Timişoara au fost pregătiţi în domeniile ingineriei software, informaticii economice şi vânzărilor de soluţii software, iar o parte dintre ei lucrează acum în Siveco.

BARICADA DE LA GRANIŢĂ

„Am observat că tendinţa în ultima vreme e ca absolvenţii să nu mai plece în afara ţării şi să rămână în România şi să înceapă o viaţă aici, să întemeieze o familie. Nu zic că nu mai sunt plecări, dar nu putem vorbi de un val care să se simtă în piaţă„, observă Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava. Într-o discuţie cu Business Magazin, creatorul Bitdefender, Florin Talpeş, remarca faptul că exodul programatorilor s-a oprit. Întrebat dacă unui programator i-ar fi mai bine în România sau nu, creatorul Bitdefender spune că emigraţia în IT a fost mai degrabă un fenomen specific sfârşitului anilor ‘90, când 40% dintre absolvenţii de automatică lucrau, în doar doi ani de la absolvire, în afara ţării. Criza dot.com din 2001 a oprit fenomenul, iar alături de investiţiile din IT de după anul 2000, a creat alternativa locală. „Dacă eşti un programator foarte bun, după nici un an de zile ajungi să câştigi o mie de euro pe lună. În câte domenii se mai întâmplă asta?„, se întreabă Talpeş. Una peste alta, avantajul slujbei de programator e că poate să lucreze oriunde. În viziunea sa, atuul principal al României e că oferă totuşi un mediu cultural pe care îl cunoaştem. „Dacă simţi că în jurul tău e multă minciună, dacă simţi că în jurul tău corupţia curge pe pereţi, dacă simţi că atunci când vrei să faci ceva, o iei peste faţă, dacă performanţa nu e gratificată, poate decizia e că vrei să trăieşti în altă parte„, explică Talpeş.

Dincolo de mingea din curtea angajatului şi de problemele de recrutare ale companiilor de pe piaţa locală, efectul imediat al crizei de programatori se va reflecta şi în atragerea investiţiilor străine. Sau, mai bine zis, lipsa lor. După cum spune Cristina Săvuică, managing partner al Lugera România, companiile aleg să investească pe o anumită piaţă în urma unui studiu care să vizeze inclusiv caracteristicile pieţei muncii, astfel, în condiţiile în care nu identifică potenţialii angajaţi, aleg să investească în alte regiuni. „Companiile se mută către est, Moldova, Ucraina, sau într-o ţară în care găsesc oamenii pe care vor să îi angajeze, India, China„, spune Andrei Pitiş, preşedintele ANIS. El crede că se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Romanian Software Outsourcing Index

Segmentul de dezvoltare și servicii software la cerere a susținut o creștere constantă a cifrei de afaceri a industriei, chiar și în perioada de criză, conform datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

RSOI 2013

Cifra de afaceri pentru segmentul de outsourcing IT a atins valoarea de 380 milioane euro în 2012 (excluzând exporturile de licențe) și este de așteptat să crească în continuare în următorii ani.

Structura veniturilor din aceasta zonă este următoarea: serviciile IT (dezvoltare de aplicații la cerere, servicii de testare și suport) reprezintă aprox. 60,2%, serviciile BPO (business process outsourcing) însumează 26,8%, iar partea de cercetare-dezvoltare reprezintă restul de 13%.

“România este un lider regional recunoscut în zona de dezvoltare software și a fost clasificată mereu în ultimii ani în topurile furnizorilor de servicii de externalizare IT realizate de companiile mari de consultanță. Câteva dintre ingredientele care au facut România una dintre destinațiile extrem de atrăgătoare pe acest segment sunt abilitățile tehnice și pasiunea pentru programare, o cultură a comunicării deschise și excelentele abilități lingvistice, și nu în ultimul rând una dintre cele mai bine dezvoltate infrastructuri de comunicați” , a declarat Sorin Găvănescu, vicepreședinte ANIS responsabil de zona de Outsourcing.

ANIS a lansat Romanian Software Outsourcing Index – primul catalog realizat de asociație care include companii dezvoltatoare de software sau furnizoare de servicii asociate la cerere. Catalogul este răspunsul ANIS la nevoia companiilor de promovare comună, la nivel de industrie, dar și de promovare individuală pe piața internațională. Conținutul Romanian Software Outsourcing Index poate fi accesat online în cadrul sitului ANIS, la adresa www.anis.ro/rsoi.

Sursa: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/anis-segmentul-de-outsourcing-it-a-atins-valoarea-de-380-milioane-euro-in-2012-188195.html

Cluj IT Cluster

Ideea de a face un “Silicon Valley de Romania” la Cluj care se vehiculeaza de vreun an incepe sa prinda contur prin infiintarea organizatiei Cluj IT Cluster, dupa cum aflam dintr-un articol din ZF.

Clusterul IT de la Cluj, organizaţie care include deja 23 de companii tehnologice cu un business cumulat de circa 100 mil. euro în 2012, va concentra cea mai mare parte a firmelor de profil din regiune în vederea dezvoltării de proiecte şi tehnologii inovative în domeniul IT.

Este mai mult decat o asociere intre niste firme de pe piata din Cluj – presupune crearea unei zone urbane care sa concentreze toate aceste firme – Cluj Innovation City.

Cluj Innovation City este un proiect de dezvoltare urbană care va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune şi care, prin serviciile complementare pe care le integrează, va crea o serie de locuri de muncă, cu impact atât la nivel regional, cât şi naţional”, a declarat Alexandru Tulai, preşedintele Consiliului Director Cluj IT Innovation Cluster, prescurtat “Cluj IT”.

Clujul este în prezent cel mai mare exportator de servicii IT din România – pecizeaza articolul (cu exceptia Bucurestiului probabil).

Clusterul de la Cluj caută să iniţieze proiecte IT care să atragă fonduri europene în valoare de aproximativ 10 milioane de euro în acest an, în condiţiile în care companiile care alcătuiesc clusterul IT nu au anvergura necesară pentru a ataca individual proiecte mai mari.

India Europei cea fara de someri

In preambului conferintei ZF Digital ’12 care va avea loc in 16-17 octombrie in Bucuresti, ZF publica un sumar al discursului lui Florin Talpes – CEO BitDefender / SoftWin de la editia de anul trecut al evenimentului. Omul se pare ca e un vizionar, nu doar prin ce a realizat, ci si prin ceea ce a anticipat cu 10 ani, cum reiese din una din ideile discursului.

In urmă cu 10 ani consideram că noi vom fi India Europei. Din nenorocire, am avut dreptate. Din păcate, ce s-a dezvoltat în România este outsourcing-ul şi nu domeniul de proprietate intelectuale. Nu există companii româneşti care să producă software proprietar. Această nevoie de programatori a adus pe piaţa românească mari companii care fac centre de dezvoltare sau cercetare în detrimentul sectorului românesc de IT.

………..

Nu am auzit de şomeri în zona de software. Piaţa de IT absoarbe toţi programatorii de pe piaţă. Cineva care se angajează într-o firmă de software, chiar dacă nu a absolvit încă facultatea, doar după un an are şanse să câştige 1.000 de euro. Asta oglindeşte faptul că există o cerere foarte mare pe piaţă.

East by Southeast

La o prima privire asupra industrei de software din Romania putem spune ca e in dezvoltare si ca e foarte activa.  O radiografie arata multe firme medii-mici implicate in proiecte de outsourcing sau mici proiecte locale, multinationalele cu business-urile lor globale, firmele mari implicate in contracte guvernamentale, cateva nuclee de dezvoltare de produse, firme satelit din jurul marilor integratori, companii care activeaza in zona software-ului de business pentru piata din Romania.

Pe de alta parte, daca privim inapoi cu 10-15 ani vom constata ca nu exista aproape nimic din ce avem acum, insa cresterea s-a bazat foarte mult pe finantarea straina: fie multinationale sau firme de software care au headquarter in strainatate si si-au deschis operatiuni in Romania pentru clientii lor din alte piete, fie parteneriate ale firmelor romanesti cu firme de afara care fac dezvoltare in regim de outsourcing sau integrare de proiecte mari, la fel, pentru piata externa.

Toate aceste schimbari s-au produs in contextul cresterii cererii globale de produse informatice in lume in decursul ultimilor 15 ani, a dezvoltarii internetului si a globalizarii industriei IT. Acestea au reprezentat o mare oportunitate pentru industria software din Romania, care avea specialisti IT pregatiti si a putut sa asimileze aceasta cerere.

Dar globalizarea are si ea efectele ei adverse. Vanatorul poate deveni vanat. Va dura aceasta situatie la nesfarsit? Toate aceste decizii de mutare a operatiunilor ale marilor business-uri din Europa de Vest sau SUA spre Europa de Est au fost efectul combinat al unor decizii de extindere, reducere de costuri, imbunatatirea performantei (in unele cazuri), atacarea unor noi piete regionale.

Inainte ca Estul Europei si Romania in special sa devina o piata interesanta pentru deschiderea de operatiuni pentru firme de software exista o alta vedeta: India. Foarte imatura la acea vreme (inceputul anilor 2000), cu o cultura total diferita, cu un mod total diferit de (ne)asumare a responsabilitatilor, dar incredibil de ieftina. Lucru care a fost exploatat de toate marile companii din lumea software: IBM, Oracle, Microsoft, …. Daca China, Taiwan, Singapore erau decizia fireasca pentru producerea de hardware, India era decizia fireasca pentru operatiunile de software (suport, dar si dezvoltare, pentru unele companii).

La fel cum China a evoluat din perspectiva calitatii in ceea ce priveste productia de hardware (sa mentionam doar Lenovo si cateva nume din domeniul echipamentelor telecom: ZTE, HTC, Huawei), tot asa a evoluat si calitatea industriei de software in India, in special prin companiile proprii: Wipro, Satyam, Genpact, TATA Consulting si multe altele, firme de software si integrare cu zeci de mii de angajati care lucreaza atat in regim de outsourcing pentru firme de software mari sau direct, ca integratori pentru marile business-uri din domeniile bancar, telecom, asigurari, auto.

La nivel de individ performanta indienilor cu cea a occidentalilor nu se poate compara, de la modul de abordare a unei probleme, la modul de a-si asuma responsabilitatea, pana la notiuni de logica, de algoritmica, de bazele programarii sau de cele mai avansate detalii ale ultimelor framework-uri. Est europenii sunt mult deasupra. Dar indienii au alte avantaje, care conteaza in deciziile CIO-ilor sau CEO-ilor: sunt multi si ieftini.

Au si cateva dezavantaje non tehnice majore: distanta fata de zonele din lume unde se cere software-ul de business-ul cel mai important, deplasarea conditionata de vize, engleza deficitara, diferentele culturale fata de tarile ocidentale, lipsa traditiei in domeniu si a unor produse proprii ale firmelor indiene.

Globalizarea a pus o mare presiune pe competitivitatea prin pret, de aceea, in cazul firmelor mari, care incearca sa-si tina costurile sub control, intotdeauna prima alegere va fi optiunea mai ieftina.

Evident, schimbarea nu fa fi brusca, se va face treptat, dar va veni un moment dincolo de care un job bun in IT va fi foarte greu de gasit (spre deosebire de acum), cand nu toata lumea va mai gasi joburi in domeniu. Ceva asemanator cu anii 2002 sau mai rau, cand efectele chrahului bursier al dot com-urilor s-a resimtit si la noi, si desi industria era intr-o usoara crestere, piata joburilor era dificila.

Romania va fi in situatia Irlandei, care la sfarsitul anilor ’90, printr-o politica guvernamentala care incuraja investitiile straine a ajuns sa atraga toti marii actori din lumea IT, fapt care i-a adus o dezvoltare fara precedent a industriei IT si o crestere extraordinara a intregii economii, dar care la mai putin de 10 ani a ajuns sa piarda aproape toate acele investitii in dauna tarilor mai ieftine, din est, printre care si Romania.

Nu doar multinationalele mari din domeniile software si telecomunicatii, dar si firmele mici si medii cu sucursale de dezvoltare sau outsourcing in Romania vor cauta oportunitati mai ieftine spre est. Nu va fi neaparat India, poate fi Kazakhstan, Ucraina, Belarus, Bangladesh, sau mai stiu eu ce alta tara va crea o oportunitate de investitie in dezvoltarea de software.

Dezavantajul Romaniei, ca si al altor tari care s-au lasat duse de valul investitiilor straine in IT, este ca, fiind o industrie a capitalului strain, acesta a lucrat pentru interesul strainilor, cultura antreprenoriala locala in domeniu fiind impiedicata sa se dezvoltate. Capitalul strain a atras si forta de munca bine calificata, in dauna firmelor autohtone de dimensiuni mici. Putine firme romanesti au produse notabile pe piata internationala sau regionala.

Daca in State visul multor absolventi de IT este sa aiba firma lor, prin care sa ofere servicii altor firme mici, si multi actioneaza in acest sens (si chiar vedem si auzim de multe firme de cativa oameni care resusesc performante notabile), la noi nu exista un astfel de context, sau daca exista, nu este lasat sa creasca, putine investitii de acest gen avand sansa de succes. Un factor care contribuie este si legislatia fiscala, care este prohibitiva firmelor foarte mici, dar mai ales cultura romanesca de business, bazata mai mult pe relatii: de ce as lua eu servicii de la o firma necunoscuta? Evident, exista si exceptii, antreprenori de succes, dar prea putini la scara indistriei locale.

Modelul de succes la noi este de a deschide un business in domeniu, mai mult pe zona de consultanta dupa ce ai lucrat multi ani in business-ul IT, ti-ai realizat o retea de relatii in domeniu, dar asta suna mai mult ca o retragere din postura de angajat decat o evidentiere in postura de antreprenor.

La extrema cealalta avem marile firme de software guvernamental care s-au dezvotat preponderent pe baza contractelor cu statul oarecum preferential adjudecate (Siveco, Softwin, UTI, Romsys…), care prin eliminarea acestei surse de contracte, intr-o concurenta reala, nu cred ca ar avea aceleasi performante.

Asadar, va veni “momentul Irlanda” si pentru Romania? Probabil ca da. Cand? Depinde si de evolutiile politico-economice nationale, europene si chiar mondiale. Nu in urmatorii cativa ani. Vom fi pregatiti sa supravietuim fara o scadere dramatica a pietei, sa ne adaptam? La cum arata industria azi, nu cred.

La o privire de ansamblu peste industria IT globala a ultimior 15 ani ( si a inca 5 in viitor), putem trage concluzia ca drumurile duc spre est. Valul de dezvoltare a industriei IT din ultimii ani din Romania si din Europa de Est e o realitate palpabila, momentan e benefic, dar e ceva care va trece mai departe spre estul lumii in goana dupa reducerea costurilor.

Europa de Est nu este decat o oprire temporara a trenului industriei IT in jocurile globalizarii si optimizarii costurilor. Pentru a parafraza numele celebrului film “North by Northwest”, vom zice si noi despre industrie: it is going to East by Southeast.