Tag Archives: Oracle

Vestimentatie in software

Cu totii cunoastem tinuta vestimentara de afaceri, dress coduri severe impuse de companii cu principii. In software nu e asa si de multe ori, daca n-ai ceva mai business la indemana (cum ar fi o camasa calcata) e bun si un tricou asortat cu un blug. Dar nu despre tinuta vestimentara a oamenilor obisnuiti intentionez sa vorbesc in acest post, ci despre cea a unor lideri carismatici din domeniu care au facut istorie.

Puloverul lui Bill Gates

Prima celebritate care s-a remarcat printr-o tinuta lejera fata de codul vestimentar al gulerelor albe din business a fost Bill Gates. Cu camasa casual si pulover in V, facandu-l sa aduca mai mult a batranel inca de pe vremea cand nu era.

Helanca neagra a lui Steve Jobs

De la revenirea in prim plan a Apple la mijlocul anilor 2000 cu produsele multimedia, pe langa inovatia acestora s-a mai constatat un fapt: imbracamintea CEO-ului: eterna helanca neagra si blugi. E cunoscuta simplitatea vietii lui Jobs asa ca nu mai comentam.

Hanoracul domnului Facebook – Mark Zuckerberg

Cu mintea la like si share dl. Facebook n-a inteles niciodata cum sta treaba cu imbracatul. Sa participi la intalniri de afaceri importante in adidasi si hanorac poate fi ofensator pentru ceilalti, in plus, la un moment dat poti sa o patesti, riscand sa fii confundat cu baiatul de la curatenie. Pe de alta parte, e simpatic in inconstienta lui, macar prin faptul ca-i bulverseaza pe bankerii si analistii cu care are de-a face, care daca l-ar intalni in alt context poate ca ar pune bodyguarzii sa-l alunge.

Cum i-am facut pagina de FB si blogului si o sa-i cresca traficul, poate-si permite ceva mai subtire decat hanoracul, cu atat mai mult cu cat e vara. Poate acum ca ii scad actiunile, va intelege si dumnealui ca prestanta si aprecierea vin si de la haina, cum a inteles din plin urmatorul protagonist de pe lista noastra.

Costumul lui Larry Ellison

In materie de vestimentatie dl. Larry Ellison de la Oracle e deschis la orice. Adept al principiului ca haina si banii in fac pe om, nu refuza nici o haina care indeplineste urmatoarele conditii minime: costume de firma (preferabil Armani) de minim 2.000 de dolari bucata. Ca ‘mnealui se respecta.

Ca o concluzie ce-ai putea spune: pare-se ca pe nici unul din ei nu-i imbraca nici nevasta, nici designerul personal. Cu exceptia domnului Oracle pe care-l imbraca orgoliul personal.

Istoria IT in Romania. Partea a 4-a. Cresterea si globalizarea (2005-2008)

Dupa o oarecare pauza continuam seria de posturi despre istoria IT in Romania ajunsa la Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004) cu un nou episod. Perioada asta a mai fost atinsa si intr-un alt post – Palmasi software – dar aici vom privi lucrurile dintr-o perspectiva mai … istorica.

Spuneam in postul precedent ca sfarsitul anului 2003 a atras atentia lumii software mari asupra Romaniei prin faptul ca Microsoft, o companie mai pe val ca acum la acea data, achizitiona o firma romaneasca – Gecad – pentru produsul de securitate RAV (Romanian Antivirus). In scurt timp greii IT-ului mondial au realizat ca Romania este o piata software cu potential de crestere.

La sfarsitul anului 2004 din punct de vedere politic aveau loc din nou transformari mari: dreapta castiga puterea. La inceputul lui 2005 a scazut impozitul pe salarii de la 40% cat era pentru salariile mari la 16%, facilitand astfel angajatii din IT care nu beneficiau la acel moment de scutirea totala a impozitului (scutirea pentru programatori). S-au oferit de asemenea multe facilitati pentru micro-intreprinderi si PFA, impulsionand micii intreprinzatori sau freelancerii care doreau sa aiba venituri legale.

In plus fata de cele mentionate, aceste schimbari politice, combinate cu intrarea in NATO din 2004 si anuntata intrare in UE din 2007 au dat un mesaj de incredere investitorilor straini. Daca la inceputul anilor 2000 asistam la crearea de mici companii de software, odata cu anii 2004-2005 nume grele din industrie au venit in Romania. Era inceputul globalizarii.

Capul de pod l-a constituit Oracle inca din 2004 cu un centru de servicii, urmat la un an de IBM, cu o initiativa similara dar mai redusa ca amploare – IBM avand de mult in Romania o retea de firme partenere (get Toptech). Acesta a fost un semnal care a declansat un mare dans al migrarii fortei e munca dinspre companii mici spre companii mari. Au urmat apoi Microsoft, HP, Adobe, Amazon, Embarcadero, apoi multimationale din zona de automatizare sau software embeded: Infineon Technologies, Freescale Semiconductor. Ulterior companii din domeniul telecomunicatiilor: Nokia, Ericsson. Mai nou chiar si mariile companii de software si integrare din India si-au deschis centre in Bucuresti (de exemplu Wipro, care e prezent pe piata de cativa ani buni). Procesul continua pana in ziua de azi, exemple recente fiind SAP, Intel sau Huawei, dar fenomenul s-a manifestat masiv in perioada analizata.

Globalizarea, cum am mai scris in Palmasi software, a fost si cu bune si cu rele, dar parca mai mult cu rele, companiile stranine externalizand in Romania serviciile mai de rutina, putin critice dezvoltarii lor, in mare parte singurul scop fiind reducerea costurilor, fara a avea o strategie de dezvoltare pe termen lung, asta in ciuda calitatii ridicate a softistilor de la noi. Avantajele sunt raspandirea unei culturi de business occidentale printre angajatii din Romania si participarea in proiecte ample, multiculturale.

Tot aceasta perioada a permis firmelor autohtone create la inceputul anilor 2000 sa se dezvolte si sa ajunga sa conteze pe piata. Unele multinationalele care nu aveau un setup in Romania in acesti ani au considerat mai eficienta achizitia de firme romanesti (Adobe a achizitionat InterAKT in 2006, Endava a achizitionat AGS la Cluj in 2006, IP Devel a fost achizitionata de Adecco in aceeasi perioada, si preluata apoi de Enea).

In ceea ce priveste veteranii industriei din anii ’90 (Siveco, TotalSoft, Softwin, ..), profitand de numarul mare de contracte cu statul s-au transformat in adevarate fabrici de programatori cu sute de angajati si cifre de afaceri de zeci de milioane de dolari. Ce-i drept, tot cam pe acum si marile multinationale de soft, care joaca rol si de integratori (IBM, Oracle) au inceput sa se dedulceasca si ele la contracte cu statul, licitand individual sau in consortiu, depinde cum indeplineau conditiile. Asta pe langa integratorii mai micuti: S&T, Romsys, Omnilogic, Intrarom.

Anii 2005-2008 au fost anii de dezvoltare acelerata a industriei de software la noi. Salariile probabil ca s-au dublat, in unele cazuri fiind ajutate si de facilitatile fiscale de care am vorbit mai sus. De la an la an aveau loc cresteri de 20, chiar 30% (mai accelerat decat in alte domenii unde de asemenea se ingregistrau cresteri semnificative), existand chiar o criza de programatori pe anumite tehnologii. A fost perioada cu cele mai putine emigrari din istoria postdecembrista.

La mijlocul lui 2008, piata IT (la fel ca intreaga economie) avea o cerstere frumoasa, cu perspective de dezvoltare. Pentru firmele romanesti, anul 2008 se anunta a fi cel mai bun din toate timpurile. Numai ca la scurt timp criza finnciara, iar apoi economica avea sa le schimbe planurile multora.

Top firme de soft 2010

Ca tot vorbim de companii software din Romania, iata un articol mai vechi din ZF care prezinta top 50 companii dupa cifra de afaceri, raportat la datele pe anul 2010, plus alte cateva informatii gen numar de angajati, profit, variatii (%).

Topul e dominat de firmele din Bucuresti, dar avem si 5 din Cluj in top 30: Iquest, Arobs, TSE Development (Betfair), Endava, ISDC. Ceva prezente sporadice din Brasov (Route 66) si Iasi (Amazon). Cei care stiu mai bine sa ma corecteze.

Cateva comentarii:

1. Aici nu apar decat firmele a caror activitate principala este dezvoltare de software si servicii IT.

2. O lista mai ampla, care include si integratorii de sistem, obtinuta tot din date de la ministerul de finante se gaseste aici.

Topul de aici arata putin diferit, si e normal pentru la integrare avem si consultanta, hardware, implementare, deci vorbim de alti bani si apar alte nume in top: Omnilogic, Romsoft, HP, UTI, S&T, Romsys, Brinel, Intrarom, SAP.

Rezultate financiare 2010 IT & C » IT » Companii de software si integratori de sistem
NR. COMPANIE CIFRA DE AFACERI (2010, RON) CIFRA DE AFACERI (2009, RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (%) PROFIT NET (2010, RON)
         
1 519,895,715 304,740,477 215,155,238 70.60 6,633,888
2 453,200,672 334,460,541 118,740,131 35.50 29,369,617
3 340,701,719 201,720,800 138,980,919 68.90 44,696,387
4 318,252,856 300,487,007 17,765,849 5.91 23,864,857
5 312,492,212 111,479,202 201,013,010 180.31 -1,513,702
6 233,923,310 149,893,015 84,030,295 56.06 9,893,550
7 230,713,655 215,801,267 14,912,388 6.91 10,488,920
8 227,019,102 216,575,038 10,444,064 4.82 46,576,416
9 202,911,395 83,522,619 119,388,776 142.94 8,972,518
10 186,114,125 203,596,271 -17,482,146 -8.59 92,703
11 177,112,327 101,535,183 75,577,144 74.43 12,831,429
12 173,821,892 351,125,053 -177,303,161 -50.50 1,467,502
13 146,359,504 155,642,441 -9,282,937 -5.96 11,505,828
14 125,067,126 125,749,606 -682,480 -0.54 8,045,757
15 122,015,011 104,876,324 17,138,687 16.34 1,012,838
16 103,609,275 92,664,556 10,944,719 11.81 4,047,833
17 94,801,305 46,821,518 47,979,787 102.47 59,270
18 92,122,324 49,661,208 42,461,116 85.50 5,447,664
19 90,090,418 32,479,091 57,611,327 177.38 89,913
20 88,759,470 54,476,996 34,282,474 62.93 6,824,357
21 85,038,953 53,711,240 31,327,713 58.33 3,878,840
22 82,451,697 95,294,451 -12,842,754 -13.48 4,480,715
23 81,519,698 75,497,525 6,022,173 7.98 2,089,024
24 80,377,410 86,237,176 -5,859,766 -6.79 3,204,265
25 80,074,605 77,987,739 2,086,866 2.68 4,636,487
26 76,499,115 63,995,427 12,503,688 19.54 2,027,537
27 74,407,495 50,994,750 23,412,745 45.91 4,882,229
28 73,097,776 56,422,220 16,675,556 29.55 11,555,137
29 70,263,503 21,859,461 48,404,042 221.43 15,677
30 66,417,070 39,522,797 26,894,273 68.05 6,740,511
31 60,418,424 40,060,392 20,358,032 50.82 -2,731,002
32 59,330,807 57,887,091 1,443,716 2.49 15,525,983
33 57,146,496 58,795,614 -1,649,118 -2.80 4,956,318
34 55,695,855 24,053,412 31,642,443 131.55 2,536,533
35 52,857,452 36,263,955 16,593,497 45.76 16,626,286
36 52,207,773 55,182,338 -2,974,565 -5.39 226,983
37 52,101,713 85,931,674 -33,829,961 -39.37 1,545,172
38 51,879,722 51,970,541 -90,819 -0.17 17,496
39 50,040,501 72,138,430 -22,097,929 -30.63 61,549
40 49,983,320 56,106,300 -6,122,980 -10.91 11,628,728
41 46,199,196 38,584,158 7,615,038 19.74 1,581,154
42 46,062,858 45,776,476 286,382 0.63 394,473
43 42,969,028 26,684,024 16,285,004 61.03 624,776
44 40,694,227 46,109,701 -5,415,474 -11.74 -3,339,380
45 40,455,281 37,875,926 2,579,355 6.81 1,138,413
46 39,991,379 51,197,197 -11,205,818 -21.89 -2,803,458
47 37,918,683 31,267,575 6,651,108 21.27 6,484,607
48 37,582,101 27,752,190 9,829,911 35.42 2,144,622
49 37,065,782 31,895,837 5,169,945 16.21 546,871
50 36,935,799 35,855,671 1,080,128 3.01 1,183,430
51 35,991,954 45,577,299 -9,585,345 -21.03 1,979,212
52 34,390,483 62,391,202 -28,000,719 -44.88 4,358,144
53 33,685,420 37,198,575 -3,513,155 -9.44 2,741,408
54 33,430,421 24,342,625 9,087,796 37.33 2,094,151
55 32,343,961 24,309,788 8,034,173 33.05 5,848,540
56 29,927,861 47,514,316 -17,586,455 -37.01 615,839
57 29,705,344 32,671,248 -2,965,904 -9.08 -1,498,804
58 29,066,988 26,999,738 2,067,250 7.66 663,763
59 28,462,442 32,964,217 -4,501,775 -13.66 -554,377
60 25,626,441 24,361,491 1,264,950 5.19 5,144,641
61 25,558,929 15,261,544 10,297,385 67.47 -1,114,066
62 25,071,187 28,022,542 -2,951,355 -10.53 1,504,665
63 24,449,575 15,301,426 9,148,149 59.79 67,871
64 24,066,355 14,001,001 10,065,354 71.89 123,320
65 23,077,666 9,014,707 14,062,959 156.00 401,179
66 23,020,470 13,070,821 9,949,649 76.12 2,219,397
67 21,832,195 17,245,320 4,586,875 26.60 381,820
68 21,453,221 17,798,165 3,655,056 20.54 3,724,986
69 20,713,302 18,390,608 2,322,694 12.63 1,616,039
70 20,670,402 19,334,307 1,336,095 6.91 3,872,736
71 20,299,296 16,930,082 3,369,214 19.90 4,349,069
72 20,025,807 59,319,025 -39,293,218 -66.24 21,375
73 19,429,262 18,399,660 1,029,602 5.60 2,715,260
74 18,453,850 18,732,315 -278,465 -1.49 1,680,059
75 17,161,341 12,670,442 4,490,899 35.44 32,260
76 17,129,198 25,585,252 -8,456,054 -33.05 46,735
77 15,611,236 34,559,338 -18,948,102 -54.83 -3,127,338
78 15,228,511 15,719,330 -490,819 -3.12 2,018,160
79 13,089,164 4,805,687 8,283,477 172.37 2,519,407
80 12,586,063 12,695,862 -109,799 -0.86 2,166,378
81 11,446,707 13,258,681 -1,811,974 -13.67 715,841
82 9,902,540 11,628,112 -1,725,572 -14.84 452,474
83 9,130,420 9,017,847 112,573 1.25 1,442,878
84 9,101,671 8,615,318 486,353 5.65 1,739,197
85 7,903,457 9,297,488 -1,394,031 -14.99 518,480
86 7,588,391 6,714,693 873,698 13.01 358,658
87 7,552,737 8,225,031 -672,294 -8.17 20,354
88 7,539,682 5,309,825 2,229,857 41.99 286,967
89 7,531,561 8,393,761 -862,200 -10.27 279,499
90 6,915,044 9,239,697 -2,324,653 -25.16 566,225
91 6,296,924 7,627,662 -1,330,738 -17.45 210,414
92 5,584,793 6,252,803 -668,010 -10.68 297,981
93 4,196,493 4,538,084 -341,591 -7.53 89,238
94 3,896,626 3,445,532 451,094 13.09 733,800
95 3,689,192 3,792,260 -103,068 -2.72 220,730
96 3,182,605 3,375,803 -193,198 -5.72 -328,058
97 2,578,473 2,605,232 -26,759 -1.03 -888,299
98 27,380 10,154,236 -10,126,856 -99.73 -362,449

3. Datele pentru 2011 nu sunt inca disponibile, desi suntem deja la mijlocul anului urmator. Cu creionul si hartia probabil ca dureaza mai mult pana faci rapoartele astea, ca asa-i la stat.

Stiri bine randomizate. Saptamana 21-26 mai

Incepem cu o stire mult asteptata, nu tocmai din software: Google a finalizat cea mai mare tranzacţie a sa, preluarea Motorola Mobility pentru 12,5 miliarde de dolari. Tranzactia era demarata de mult, dar astepta ca si autoritatile chineze sa-si dea binecuvantarea. Motorola, care la mijlocul anilor ’90 invata lumea cum e treaba cu telefonul mobil, inaintea Nokia, va produce telefoane sub brandul Google. Vom vedea evolutii interesante. Pe langa Apple, Samsung, Nokia si HTC/Huawei mai apare un actor important in zona smartphone.

Alta, tot cu Google, zice ca Oracle pierde procesul cu Google privind încălcarea de brevete in Android. Despre procesul asta am mai vorbit ceva mai demult, nu ma bucur ca a castigat Google, cat ca a pierdut Oracle. Ce e interesant de adaugat este ca dl. Larry Ellison, CEO Oracle, nu intenteaza actiunile astea din rea vointa sau din zgarcenie (nu ca n-ar fi), dar cica a citit el Arta razboiului de Sun Tzu cand era mai tanar si dupa aia se ghideaza (mai ceva ca Becali dupa Coehlio). De acolo a invatat sa fie asa bataios si mereu in centrul atentiei. A avut procese pe teme de proprietate intelectuala cu SAP si amenintari de proces cu Microsoft si altii, iar daca nu i-a iesit cu Google, a anuntat deja ca urmatoarea tinta este HP, pe motive asemanatoare.

Ca tot vorbeam de HP, tocmai a anuntat ca va concedia 27.000 de angajați in urmatorii ani (8% din numarul de angajati) datorita scaderii cu 31% a profitului. HP nu e doar furnizorul de laptop/PC cum poate e cunoscut unora din noi, ci una dintre cele mai mari firme de servere si solutii de infrastructura IT din lume si un mare integrator, cu proiecte in toate domeniile, cele mai interesante fiind banking si telecom.

Daca tot vorbeam mai demult despre posibila plecare a business-ului firmelor staine de la noi spre est, iata ca firmele romanesti le-au luat-o inainte: Siveco si TotalSoft isi intensifica afacerile in Orientul Mijlociu şi Afri­ca de Nord. La cat petrol au arabii si la lejeritatea cu care dau cu banii nici nu-i de mirare interesul firmelor de la noi. In plus, dovedeste performanta noastra mai buna fata de firmele orientale (indiene).

Kapsch – un integrator austriac destul de prezent in Europa de Sud Est – se lauda cu cel mai sigur data center din Austria (situat in subteran, sub un munte) si anunta ca va consolida un centru de dezvoltare si integrare de tip nearshore in Romania si continuă să își extindă lista de parteneriate cu Hitachi Data Systems pentru solutii de stocare.

Piata de ERP din Romania se va imbogati cu ERP X3 al companiei Sage, al 3-lea ca popularitate in lume, adresat companiilor mijlocii. Piata pare si asa destul de aglomerata, dar sa le uram succes.

La multi ani Java!

In 23 mai 1995 Sun Microsystems si Netscape anunta la evenimentul SunWorld lansarea limbajului Java, acesta urmand a fi incorporat in browserul Netscape Navigator.

Zice-se ca istoria Java a inceput la Sun inca din decembrie 1990 cu The Green team – un grup format din Patrick Naughton, James Gosling si Mike Sheridan – ca un proiect de creare a unui limbaj obiectual mai bun decat C++. Ulterior echipa s-a extins la 13 persoane, iar numele de scena al limbajului la acea vreme era Oak. A beneficiat de experienta unor vizionari de la Sun, cum ar fi Bill Joy. De asemenea, proiectul era cat pe ce sa fie pus pe butuci in 1993, daca dezvoltarea Internetului nu ar fi creat nevoia unei tehnologii care sa poata fi folosita intr-un browser web, redirectionand astfel efortul echipei spre un nou target. Lista “ctitorilor” poate fi gasita pe Wikipedia, la fel ca si istoria mult mai detaliata a producerii acestul limbaj.

Versiunea JDK 1.0 a fost lansata 8 luni mai tarziu, in 23 ianuarie 1996, incluzand si numeroase biblioteci de clase pe langa compilator, mediul de executie (JRE) si alte utilitare.

Coincidenta sau nu, in aceeasi zi, 23 mai 1995, o firma obscura suedeza numita  MySQL AB apartinand lui Michael Widenius si David Axmark lansa prima versiune de MySQL – server de baza de date open source – care de-a lungul anilor avea sa devina bun prieten cu Java, dandu-si mana atat pe platforme Windows, dar mai ales UNIX.

Din pacate, cum toate softurile duc la Oracle, ambele platforme au sfarsit in curtea marelui gigant: MySQL in 2008, urmat de Sun/Java in 2009. Un an mai tarziu Bea – producatorul serverului de aplicatii Weblogic, cel mai mare din piata – si-a depus si el armele in gradina Oracle. Ca asa-i in tenis.

O poveste mai romantata despre Java si Oracle am scris intr-un post mai vechi, cu ocazia procesului dintre Oracle si Google pentru drepturi de utilizare Java in Android, pe care cu toata nerusinarea, imi permit sa o redau aici:

Tatal Sun Microsystems a avut in anul 1995 un fiu pe care l-a numit Java. Copilul n-a avut mama pentru ca mostenirea multipla directa nu era bine vazuta si nici permisa. Inca de mic Java s-a dovedit foarte capabil si s-a remarcat in fata colegilor de joaca din familia Microsoft (Visual Basic, Visual C++) pentru ca era si foarte inventiv, dar mai ales deschis la nou si nu cerea nimic niciodata (in afara de memorie si putere de calcul).

A crescut iar Unix si GNU project ii erau ca niste frati mai mari. Fiindca era foarte sociabil si nu avea nimic de ascuns s-a imprietenit cu toti copiii din familiile Google, SAP, Adobe, Oracle, IBM. S-a dezvoltat si cu timpul a ajuns printre cei mai puternici de la bloc.

Dar iata ca in 2009 tatal Sun, dupa probleme financiare serioase (umbla vorba si ca nu ar fi luat cele mai chibzuite decizii in ultima vreme, avand inclinatii si spre bautura) l-a vandut pe Java (la numai 14 ani) temutului unchi Oracle pentru a salva pielea intregii familii.

La scurt timp tanarul Java a inceput sa simta autoritatea noului tutore, care nu stia cum sa-si scoata mai repede banii investiti. Lumea nu mai era la fel pentru Java. Relatiile cu prietenii aporpiati s-au mai racit. Fanii au devenit mai rezervati, mai suspiciosi, vorbind de sfarsitul libertatii lui Java.

Unchiul Oracle a devenit foarte ursuz si a inceput sa se certe pe fata cu familia Google pentru niste jucarii ale lui Java pe care, zice Oracle, copiii lui Google le-ar folosi fara sa fi cerut voie.

Treaba e groasa si decizia finala o va lua administratorul blocului. Gurile rele spun ca se va lasa cu geamuri sparte si ca, datorita problemei acesteia se vor tensiona relatiile in bloc, ca e posibil ca pretul intretinerii din iarna viitoare sa explodeze din nou.

P.S. Daca tot suntem la aniversari, ieri s-au implinit doua luni de la aparitia acestui blog.

Evenimente cu Oracle si Microsoft

Nu va speriati, nu sunt evenimente comune ale celor doi giganti, ci evenimente separate, dar aici sunt prezentate impreuna.

1.Oracle Romania si Omnilogic inaugureaza Oracle Partner Hub la Bucuresti, al cincilea de acest tip din Europa Centrala si de Est, un loc in care partenerii pot testa sistemele Oracle intr-un mediu real, pot accesa direct expertii Oracle, pot dobandi mai multe cunostinte despre produsele si solutiile Oracle, se pot instrui si specializa astfel incat sa poata oferi asistenta in proiectele de migrare, cu urmatoarele componente:

-Oracle Partner Academy – care oferă cursuri de instruire specializata pentru parteneri în soluţii Oracle la tarife reduse.
ISV Migration Center – care sprijina practic şi tehnic partenerii in procesul de migrare a solutiilor existente catre Platforma Oracle
Oracle Studio – care oferă partenerilor un spaţiu dedicat unde pot organiza prezentarea de soluţii in fata clientilor, pot avea întalniri cu alţi profesionişti şi pot organiza evenimente de networking.
Demo Center bazat pe soluţiile “Engineered Systems” de tip Exa (Exadata Database Machine, Oracle Database Appliance).

Mai multe detalii in MarketWatch.

2. IT Camp 2012 – Conferinta premium pe tehnologii Microsoft in 28-29 mai la Cluj-Napoca.

Conferința acoperă teme de interes general precum Hyper-V, Office 365 și Private & Public Cloud pentru profesioniștii IT, Windows Azure și platforme de cloud, aplicații pentru Windows 8 Metro și dezvoltarea de jocuri XBox Live pentru Windows Phone pentru dezvoltatori, iar pentru arhitecți Domain Driven Design, paneluri publice și multe altele.
Conținutul va fi organizat pe trei track-uri paralele (pentru arhitecti, dezvoltatori și profesioniști IT), adresând probleme și nevoi specifice fiecărei audiențe

Speakeri locali și internationali, MVP, evanghelisti si “raspopiti”, numai lume buna, ii asteapta pe cei care au imbratisat tehnologiile Micosoft la acest eveniment – cu plata ce-i drept.

De fapt IT Camp nu e organizata de Microsoft, acesta fiind un doar partener al evenimentului, dar si un mare beneficiar al sau in vremuri in care incearca sa popularizeze cat mai mult solutia de cloud proprie (Windows Azure), respectiv dezvoltarea pe Windows 8 Mobile.

Mai multe detalii despre eveniment in MarketWatch sau direct pe site-ul evenimentului.

Istoria SAP – preluare

Va recomand un articol de Bogdan Cioc din BusinessMagazin despre istoria companiei SAP, infiintata in 1972 de  fosti angajati IBM, o mare companie germana din zona de software pentru business, mai putin mediatizata.

Istoria SAP este povestea celui mai puţin cunoscut dintre jucătorii majori de pe piaţa software a lumii, povestea unui succes european remarcabil într-o industrie larg dominată de companii americane. Este istoria a încă unei căi pe care cei de la IBM au început-o, dar au lăsat-o neexplorată, aşa cum au făcut cu calculatorul personal, de pe urma căruia au profitat din plin HP, Dell, Lenovo, Acer şi alţii, cu sistemele de operare PC, cale de care a profitat Microsoft, sau cu sistemele de baze de date relaţionale, de pe urma cărora a prosperat Oracle. Este, cum spune cineva, istoria eleganţei în design şi a intuiţiei tehnice, dublate în mod fericit de abilitatea în afaceri.

…………….

Provocările concurenţiale cele mai importante ale SAP sunt astăzi Oracle şi furnizorii de Software-As-A-Service – aplicaţii de business în cloud. Oracle şi-a extins încă de la mijlocul anilor 2000 strategia de creştere organică prin achiziţii externe şi a încorporat pe rând câţiva dintre concurenţii cei mai importanţi ai SAP din anii ’90. Furnizorii SaaS: Salesforce (CRM), Workday (ERP), SuccessFactors (HCM – Human Capitals Management), prin modelul lor de licenţiere bazat pe chirii lunare per utilizator, periclitează modelul tradiţional de licenţiere, bazat pe taxe de mentenanţă anuale. Ca răspuns la aceste provocări, în 2007 SAP a cumpărat, cu 6,8 miliarde de dolari, compania franceză BusinessObjects, lider pe piaţa produselor analitice de business intelligence, iar în 2010 a achiziţionat cu 5,8 miliarde de dolari compania americană Sybase, creân-du-şi astfel un nume pe piaţa sistemelor de baze de date relaţionale şi sperând astfel să atace piaţa tradiţională a Oracle, beneficiară a 90% din contractele de baze de date aferente unei instalări SAP. Iar în 2011 SAP a cumpărat compania americană SuccessFactors, plătind 3,4 miliarde de dolari şi făcându-şi astfel o prioritate din piaţa produselor cloud. Asta deşi, în mod ironic, modelul Software-As-A-Service nu este foarte diferit de modelul mainframe, de care SAP s-a străduit să se îndepărteze pe toată durata primilor săi douăzeci de ani de existenţă.