Tag Archives: Microsoft

Pălmași software

Da, palmasi software. Asa ii caracterizeaza pe dezvoltatorii de software din Romania domnul George Buhnici, reporter ProTV, la evenimentul ZF Mobilio-Apps & Business Forum, un eveniment care are drept temă centrală evoluţia pieţei locale de aplicaţii pe mobil şi modalităţile prin care dezvoltatorii locali pot profita de oportunităţile create de explozia vânzărilor de mobile inteligente organizat de ZF ieri in Bucuresti, preluat intr-un articol din ZF.

Auzindu-l, fac analogia cu Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adresandu-se absolventilor de la Yale in celebrul discurs (neterminat) din care citez:

“Dacă mă uit la voi nu văd nici un viitor fericit, nu văd nici un director proeminent. Acum sigur sunteţi bulversaţi. Asta e normal. Totuşi, vă puteti întreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca să vă judec pe voi, studenţii celei mai renumite facultăţi? Staţi să vă explic.

Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am căzut la facultate şi voi nu.

……

O să aibă lumea nevoie şi de salahori ca voi. O să aveţi nevoie de cunoştinţe, de programare la terapie la un psiholog. Fiindcă voi n-aţi căzut la facultate n-o să fiţi niciodată printre primii 10 cei mai bogaţi oameni de pe pământ.”

Gasiti tot “discursul” aici.

Si totusi, Larry Ellison de Romania (aka George Buhnici) are pe undeva dreptate cu chestia asta cu palmasii. Dar nu e vina lor, a dezvoltatorilor. Nici macar a managerilor lor directi. Ci e vina guvernantilor, a globalizarii, a multinationalelor si a istoriei.

Eu aveam o alta vorba pe acelasi subiect: “in Romania producem busteni software” pe care ii exportam, prin analogie cu industria de defrisari din Romania, daca o pot numi asa, ca de exploatare a lemnului e prea mult spus.

Sa vedem mai in detaliu despre ce e vorba.

Nu vreau sa merg in urma mai mult de 15 ani, cand diferentele dintre salariile din industria de software occidentala si cele de la noi erau 10:1 cel putin. Evident, in acel moment, nu exista propriu-zis o piata de software in Romania, cum exista si o neincredere mare in viitorul acestei tari.

Cresterea

La inceputul anilor 2000, Romania a devenit insa o piata atractiva pentru investitiile in software, mai intai pentru firme relativ micute din State, Germania si alte tari din Europa. Aceste firme au adus in Romania proiecte de dezvoltare si de integrare, mai mici sau mai mari, in functie de dimensiunile firmelor, de clienti si de domeniul de business caruia ii erau adresate. Era perioada in care tehnologiile de dezvoltare se maturizasera (atat in zona Java, dar si .Net sau php). Clientii construiau sisteme de la zero sau migrau sisteme foarte vechi pe tehnologii actuale. Era perioada romantica a dezvoltarii de software in Romania.

In zona de vest a tarii firmele micute au adoptat o politica de outsourcing, dar si acolo, in multe cazuri  responabilitatea livrarii unei solutii functionale end to end revenea tot firmei romanesti.

Putine firme au avut forta financiara sau viziunea sa creeze produse. Gecad, Softwin/Bitdefender, Siveco, Transart, TotalSoft sunt cateva dintre firmele care au construit cateva produse, cateva branduri de valoare in industria software globala sau macar regionala.

Salariile erau mici comparabil cu cele din occident si se mentineau insa destul de jos, cel putin pana in anul 2005-2006, cand s-a terminat aceasta faza.

Globalizarea

Odata cu manifestarea globalizarii si in domeniul dezvoltarii de software si sesizarea oportunitatii pietei numita Romania, marile corporatii au deschis centre globale de mari dimensiuni la noi. A inceput cu Oracle in 2004, urmata de IBM in 2005, apoi HP, Microsoft, Ericsson, SAP, Huawei si multi altii pe care nu-i mai mentionez.

Au intrat in piata cu salarii peste medie, pe de o parte atragand personalul bine pregatit de la firmele mai mici si in acelasi timp punand presiune pe piata muncii. Era perioada in care se cautau programatori in draci, salariile cresteau cu 20-30% de la an la an, se angajau si absolventi de facultati nontehnice, dar care aveau ceva tangente cu programarea.

Autoritatile s-au bucurat de aceasta deschidere si n-au ratat nici o ocazie sa taie panglici sau sa faca poze cu oficiali ai marilor multinationale din domeniu veniti la Bucuresti sa negocieze contracte avantajoase in schimbul sutelor sau miilor de locuri de munca oferite.

Numai ca, surpriza! La scurt timp s-a dovedit ca centrele de dezvoltare erau mai mult de suport, ca R&D-ul insemna defecte si tichete. Proiectele de dezvoltare, unde mai era vorba de asa ceva, aveau in vedere crearea de tool-uri pentru clienti interni, iar in alte cazuri, dezvoltarea era parte a unor contracte globale de managed services, care impuneau folosirea unor tool-uri si metolologii specifice clientului sau industriei, total depasite, contraproductive si care impiedicau sub toate formele inovatia.

Externalizarea serviciilor spre Romania a continuat si in alte domenii: call center, in special pentru limbi europene mai putin cunoscute, business processes s.a.m.d.

De ce nu si dezvoltarea software? De ce nu designul si arhitectura? De ce nu dezvoltarea de produse pe care aceste nume grele le au? Pentru ca acestea sunt esenta unei companii de software, iar Romania e considerata o piata prea riscanta pentru acest tip de activitati. Pentru ca cineva trebuie sa faca si munca de jos.

Pozitia geo-politica ne recomanda pentru centru de suport in partea asta de lume: tara ieftina, parte a UE, relativ sigura, pe fusul orar european, cu competente foarte bune in domeniu, cu facilitati pentru angajatii din IT, cu populatie vorbitoare de limba engleza. Ce-ti poti dori mai mult daca esti multinationala?

In perioada in care businessul centrelor inflorea, spre sfarsitul anului 2008, a venit criza economica. Firmele autohtone si cele mici au fost puternic lovite, unele dintre ele recurgand chiar la reduceri de personal. Multinationalele, pe de alta parte, beneficiind de sume mari de bani si cu planuri de business pe durata indelungata, care le ofereau cost saving-uri uriase prin mutarea operatiunilor din tari scumpe (Irlanda, UK, Franta, Germania…) prosperau si isi consolidau operatiunile in Romania. Anul acesta din nou cateva firme mari si-au anuntat din nou planuri de extindere: HP, Dell, ..

Exista doar cateva exceptii notabile la aceasta regula: Adobe, Nokia la Cluj (cu un mic nucleu de software development), Amazon la Iasi si mai nou Intel la Bucuresti. Dar acestea sunt aproape picaturi intr-un ocean al centrelor globale de (dezvoltare si) suport.

Astfel s-a ajuns ca o industrie de dezvoltare software micuta dar sanatoasa cum aveam in 2004 sa se transforme peste numai cativa ani intr-o monstruoasa industrie de mentenanta, in India Europei cum ii spun unii colegi din domeniu. Si asta in situatia in care calitatea dezvoltatorilor software din Romania este mult peste media europeana (fapt atestat de statisticile Brainbench sau de testele de certificare Java/Microsoft).

In cazul asta, se pare ca are dreptate ziaristul de la PRO TV. Suntem palmasi software, sau salahori cum ne numea celalalt onorabil.

Sa incheiem totusi intr-o nota mai vesela. Daca esti palmas, dupa ce lucrezi la munca de jos, trebuie musai sa te odihnesti. Asta cu palmasii ne duce cu gandul la un celebru tablou al unui pictor roman: “Cosași odihnindu-se“.

Cosasi odihnindu-se

De la “Cosasi odihnindu-se” pana la “Programatori odihnindu-se” nu mai e decat un pas. Sper ca observati asemanarile.

Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se

Strategia Microsoft pentru aplicaţiile pe Windows Phone – preluare

Citez dintr-un articol din ZF legat de aplicatiile windows mobile, de care am mai vorbit. Nu stiu de ce, dar am un feeling ca Microsoft (si Nokia) vor juca o carte castigatoare cu Windows Mobile – un semn este deja publicitatea sustinuta si sprijinul presei de specialitate.

Subsidiara locală a companiei Microsoft va investi în acest an peste 250.000 de dolari pentru a sprijini comunitatea locală de dezvoltatori să adopte şi să lanseze aplicaţii şi servicii pentru platforma Windows Phone, a declarat pentru ZF Petru Jucovschi – Developer Evangelist în cadrul Microsoft, care va detalia în această săptămână planurile gigantului software în această direcţie în cadrul evenimentului ZF Mobilio-Apps & Business Forum, care va avea loc pe 24 şi 25 aprilie în Bucureşti.

Investiţia Microsoft în dezvoltarea ecosistemului Windows Phone în România a fost realizată atât prin realizarea unor traininguri, cât şi prin granturi şi alte iniţiative – iar aceste activităţi vor continua pentru a stimula dezvoltatorii locali să lanseze aplicaţii pentru telefoanele inteligente cu Windows, spune Jucovschi.

Spre exemplu, chiar dacă magazinul de aplicaţii pentru smartphone-uri al Microsoft – Windows Phone Marketplace nu este deschis direct încă dezvoltatorilor din România (tocmai a fost deschis pentru utilizatori), compania îi sprijină pe developerii din România să publice prin intermediul Appa Market, o companie afiliată programului Global Publisher.

Dezvoltatorii români de soft sunt interesaţi să dezvolte aplicaţii pentru platforma Microsoft, spune Jucovschi. “Stilul Metro creat de Microsoft pentru interfaţa utilizator este apreciat de designeri pentru simplitate şi accentul pe care îl pune pe conţinut.”

Articolul integral aici.

Senzational – angajatii Microsoft se informeaza de pe blogul nostru!

Imi cer scuze pentru abordarea de tip Dan Diaconescu, dar zilele trecute blogul nostru a avut placerea sa primeasca vizita unui angajat Microsoft din UK, vorbitor de limba romana, dupa cum reiese din poza log-ului vizitei de mai jos. Nimic deosebit pana acum.

Partea mai interesanta e ca a ajuns aici cautand informatii despre piata de “Metro applications” din Romania, adica despre propriile aplicatii. Daca va mai amintiti un post mai vechi – Stimulat de MicrosoftMetro e noul tip de interfata light pentru mobile din framework-ul de dezvoltare pentru Windows 8, Google avand amabilitatea sa-l listeze #1 la cautarea in cauza.

Sper ca ati observat “ecusonul” cu Windows 8 si IE 10 din logul vizitei. Se pare ca Microsoft considera ca, cea mai buna testare a aplicatiilor sale o fac utilizatorii interni. Utilizatorii “externi” cred ca au o alta parere. Pacat ca n-a venit prin Bing – motorul de cautare al Microsoft. Poate Bing cauta doar in intranetul lor?

In alta ordine de idei, nu stiu daca numele de Metro a fost foarte fericit ales pentru dezvoltatorii din partea asta de Europa, “Metro applications” ducandu-ne mai dergaba cu gandul la ceva aplicatii din zona CRM ale retailerului cu acelasi nume. De aici pana la niste mititei si o lada de bere la un picnic nu mai e decat un pas.

Oricum, ii multumim pentru vizita si in speranta ca i-am satisfacut cautarea (putin probabil – pentru a afla mai multe detalii despre Metro apps eu personal am intrat pe site-ul Microsoft 😉 ) il mai asteptam pe la noi, impreuna cu colegii domniei sale.

The Good, the Bad and the Ugly

Vom face un mic role play cu trei nume celebre din IT (lansate in primul val – inceputul anilor ’80)  care au speriat si revolutionat Vestul (si Estul mai apoi).

Este vorba desigur despre trioul Jobs – Ellison – Gates.

1. The Good

In rolul the Good: Steve Jobs, co-fondatorul si CEO-ul Apple (o buna bucata de vreme), din mai multe motive: pentru ca a fost un pionier in multe arii: in productia de desktop-uri, in productia de sisteme de operare cu interfata grafica, in productia de animatii pe calculator (cu PIXAR), in productia de mobile devices (iPod, iPhone, iPad), fiindca a tras industria dupa el si a aratat ca se pate, si desigur, fiindca a trecut deja in lumea dreptilor.

2. The Bad

In rolul the Bad: Larry Ellison, co-fondator si CEO Oracle: pentru ca incearcat sa gandeasca orice tip de aplicatie prin prisma bazei lui de date, iar orice nu s-a potrivit gandirii sale a fost cumparat (produse, companii, oameni), pentru ca a bagat Java in spatele grid-ului (a se citi gratiilor) Oracle si pentru ca mai mult decat oricare din ceilalti masoara totul in bani.

3. The Ugly

In rolul the Ugly: Bill Gates, co-fondator si (ex) CEO Microsoft: pentru ca a exploatat potentialul urias al software-ului pentru PC-uri, pentru ca ne-a dat primele IDE-uri performante, pentru ca ne-a invatat sa uram si sa piratam, pentru ca ne-a aratat valoarea freeware-ului si a open source-ului si nu in ultimul rand pentru ca trebuia sa joace cineva acest rol.

Sau daca doriti sa revedeti:

  

De mentionat de asemenea si co-fondatorii: Steve Wozniak (Apple), Bob Miner si Ed Oates (Oracle), Paul Allen (Microsoft), cu rol esential ca si contributie tehnica in primii ani ai companiilor, dar care s-au retras pe durata anilor ’90 (exceptia Wozniak – retras mult mai devreme).

Datorita lor jucam si noi azi in acest Western numit industria software, doar ca ei au avut sansa sa traga primele focuri si inca direct la tinta.

P.S. Nu vreau sa fiu rautacios, dar la editarea acestui post pozele lui Bill Gates mi-au creat cele mai mari probleme de aliniere, asemanatoare cu cele din Word, desi n-am folosit Word, ci un online editor de la WordPress. Sa fie doar o coincidenta? Voi ce ziceti?

Stimulat de Microsoft

Dupa ce ani de-a randul Microsoft a luat bani de la companiile si utilizatorii produselor sale, iata ca a venit vremea sa ii si dea inapoi. In ce context? In domeniul aplicatiilor pentru smartphone pe platforma Windows 8.

Microsoft realizeaza ca a cam pierdut trenul in zona asta, pana a iesit Windows 8, iOS si Android au ajuns departe, avand peste 90% din piata. Cam in aceeasi pozitie se afla si Nokia, dar din perspectiva terminalului. Dar iata ca cei doi mari perdanti al business-ului smartphone si-au dat mana (ca in logo-ul lor comun de altfel) si impreuna vor sa aiba si ei o halca din piata smartphone.

Primul terminal al Nokia cu Windows 8 a aparut deja (Lumia 900), dar terminalul nu e totul. E nevoie si de aplicatii pentru a atrage utilizatorii. Mai mult, ceea ce Microsoft nu are, are concurenta Apple si Google: o piata uriasa de aplicatii in app store-urile proprii, multe din ele cu descarcare gratuita.

Asta se realizeaza greu, iar pentru a o stimula Microsoft ofera companiilor producatoare de aplicatii pe langa telefoane gratuite pentru testare si pana la 50.000 de euro pentru aplicatii cu adevarat bune. Asa, de motivare. Mai multe detalii in acest articol.

Desi dezvoltarea se face intr-un singur framework si ca o singura aplicatie pentru toate platformele (PC / tableta / smartphone), exista totusi un flavour lite pentru device-uri mobile numit “Metro style” applications. Exista SDK, tool-uri pentru dezvoltarea Metro UI (in stadiul “developer version” deocamdata) complet integrate in IDE-ul Microsoft Visual Studio ce permit dezvoltarea si testarea aplicatiilor mobile.

Cum acesti bani reprezinta o suma bunicica pentru o companie mica (sau de ce nu, pentru un freelancer) puneti mana si invatati programare Windows mobile.

Linux. Powered by Microsoft

Din ciclul si lupul poate fi cu succes paznic la oi aflam intr-un articol Capital ca Microsoft sponsorizeaza dezvoltarea Linux.

Frumos. La fel cum si SUA au intins o mana Japoniei in anii ’70 prin crearea unei piete pentu produsele lor. Sau poate ca nea Billy imbatraneste si devine mai (re)conciliant?

Daca parteneriatul continua versiunile viitoare ar putea sa se numeasca Winux sau Lindows.

Cred totusi ca modelul a fost luat de la IBM, Oracle care sponsorizeaza Fundatia Apache.

Asteptam initiative similare: Microsoft sa sponsorizeze Oracle sau chiar omologul Apple, cu care se compara odinioara.

Fundaţia Linux a publicat raportul anual care include contribuabili de top la sistemul de operare inventat de Linus Tovalds, iar pe listă apare un nume suprinzător.

Compania surpriză care apare în topul contributorilor la sistemul de operare open source este Microsoft. Gigantul software a păstrat ani la rând distanţa faţă de fenomenul open source, CEO-ul Steve Ballmer declarând la un moment dat că Linux este un cancer şi reprezintă o ameninţare la adresa sistemului de operare Windows.

Compania Microsoft a realizat în ultimii ani că are nevoie de comunitatea open source şi a început să contribuie la proiecte precum Hadoop, Samba şi Linux.

Toata stirea aici.

Angajatori de top se intoarce

Daca tot am intrat in zodia preluarilor mai luati una tocmai de pe wall-street.ro, referitoare la acelasi eveniment “Angajatori de top”, dar cu impresii “de dupa” si mai din interiorul evenimentului si cu cate detalii despre  companiile participante din industria  IT&C (descriere, arie de activitate, numar de angajati, planuri de extindere, …).

In mare se confirma afirmatiile pe care le-am exprimat eu intr-un post anterior Angajatori de top – un job (af)fair legate de angajatii entry level, mai mult se vorbeste de internship si practica. Articolul mentioneaza si despre 15.000 de specialisti (cu experienta). Daca facultatea este experienta (si este experienta de viata), atunci sunt de acord. Altfel … Au mai vorbit unii din politica in ’96 de 15.000 de specialisti si s-a ales praful de ei (de politicieni, ca specialistii n-au existat niciodata).

Va las sa cititi articolul:

Companiile din IT pun la bataie mii de joburi. Recruiterii: Tinerii sunt tot mai interesati de practica

Companiile din IT, telecomunicatii si cele de servicii de externalizare ofera mii de locuri de munca, cele mai multe recrutari fiind facute de jucatorii din industria de call center, potrivit datelor oferite de participantii la targul de joburi Angajatori de Top, organizat la finalul saptamanii de Catalyst Solutions.

De altfel, dintre cele aproximativ 90 de companii participante, aproape jumatate sunt din domenii pentru care in mare parte este nevoie de cunostinte tehnice: IT (24), outsourcing (11) si telecomunicatii (6).

Printre cei mai mari angajatori in aceasta perioada sunt companii precum Genpact, Computer Generated Solutions, Wipro Technologies, Competence Call Center (CCC), EA Sports, Teamnet Collaborate sau Stefanini. Companiile de outsourcing precum Genpact, CGS, CCC sau Wipro cauta in general vorbitori de limbi straine, in timp ce jucatorii de IT sunt interesati de specialistii in tehnologii Java, .Net, PHP sau de game testeri.

Pe de alta parte, cele peste 90 de companii care au participat la targ nu au oferit doar peste 3.000 de joburi, ci si in jur de 600 de locuri pentru practica.

“Sunt foarte multi interesati de stagii de practica, Cei mai multi dintre cei care vor un loc de munca sunt studenti sau absolventi de facultate. Noi cautam programatori pentru tehnologii .Net, Java, analisti de business, oameni carora sa le placa ce fac, care se implica in proiectul care se desfasoara”, a afirmat pentru Wall-Street.ro, Gabriela Moisa, consultant in resurse umane in cadrul companiei Teamnet Collaborate, dezvoltator de software care face parte din grupul Asesoft, condus de Sebastian Ghita.

Compania are in prezent in jur de 350 de angajati, iar pana la finalul anului ar mai putea recruta in jur de 100. Pe de alta parte, dezvoltatorul ofera in timpul verii in jur de 20 de stagii de practica. Media de varsta in cadrul companiei este de aproximativ 28 de ani.

“Studentii sunt mult mai deschisi catre internshipuri, sunt mult mai deschisi la nou, sa invete. Foarte multi sunt interesati de stagii de practica”, afirma un reprezentant al centrului de dezvoltare si cercetare pe care Intel l-a deschis de curand in Romania.

Centrul Intel a ajuns la aproape 80 de angajati, iar media de varsta este in jur de 30 de ani, a declarat pentru Wall-Street.ro, Monica Ene Pietrosanu, country manager al Intel Romania Software Development Center (IRSDC).

In prezent centrul are locuri de munca disponibile pentru cinci specializari: graphics SW engineering manager, graphics development engineer, intern for Android development, software engineer si software validation test engineer.

Pe de alta parte, in prezent compania ofera doua internshipuri platite, insa numarul ar putea urca pana la zece.

“Cei interesati ar trebui sa fie atenti la pagina noastra de internet, sa trimita CV-uri si chiar daca nu reusesc de prima data, sa reincerce, sa nu renunte” explica Pietrosanu.

Cine ce fel de oameni cauta:

EA Sports, dezvoltator de jocuri pentru computer, cu circa 700 de angajati la Bucuresti, cauta 200 de oameni, in special game testeri si programatori.

Media de varsta in companie este in jurul a 24-25 de ani, spune Bogdan Florescu, lead recruiter in cadrul EA Sports.

Producatorul de jocuri pentru console si telefoane mobile Gameloft, cu aproximativ 600 de angajati pe piata locala, are in prezent 10-12 posturi disponibile. Compania este interesata de specialisti in programare C++, PHP, specialisti in grafica 2D, 3D si in programul InDesign, potrivit lui Cristian Axinov, specialist in resurse umane in cadrul Gameloft.

Compania are de asemenea in jur de 10 locuri pentru stagii de practica.

Microsoft, filiala locala a celui mai mare producator de software din lume, are 25 de locuri disponibile atat pentru domeniul IT(suport tehnic) cat si in zona de vanzari, marketing, potrivit Ioanei Tanase, staffing associate in cadru companiei.

 

De asemenea, Microsoft organizeaza in fiecare an doua programe de internship pentru 20 de persoane in centrul de servicii GTSC. In prezent Microsoft Romania are in jur de 350 de angajati

Star Storage, companie specializata in stocarea si gestionarea datelor si documentelor, recruteaza in aceasta perioada in jur de 10 specialisti: consultanti pe solutii de stocare, virtualizare, baze de date, infrastructura si aplicatii enterprise.

Compania are in jur de 500 de angajati, dintre care 460 la Bucuresti si restul la Craiova. Furnizorii de solutii IT gaseste cel mai dificil specialisti in managementul datelor. Media de varsta in companie este de 28-30 de ani.

 

Ixia, companie de testare a retelelor si serviciilor bazate pe protocolul IP, are 15 posturi deschise si cauta specialisti in tehnologii .Net, C++, C#, pentru platforma Linux sau Windows. Dintre cei 340 de angajati ai companiei, o treime sunt fete, iar media de varsta este de 26 de ani.

“Anul trecut ne-am dublat numarul de angajati, iar majoritatea recrutarile au fost pentru pozitii entry-level. Acum ne intereseaza si seniori, manageri”, afirma Adriana Radu, director de resurse umane in cadrul Ixia.

Ea adauga ca atunci cand vin la un interviu de angajare, tinerii sunt interesati de proiectele in care este implicata compania. “Cum ma pot dezvolta? Ce pot sa invat? Asta ne intreaba tinerii.”, spune managerul.

Compania ofera 30 de stagii de practica pentru perioada verii.

Furnizorul de servicii de outsourcing si software Wipro Technologies Romania cauta in prezent 10-15 oameni pentru joburi in domeniul economic, dar si in IT.

“Trebuie sa vorbeasca limba engleza si cel putin inca o limba straina, de circulatie europeana”, spune Laura Gabriela Popescu, executive talent acquisition in cadul Wipro. Compania ofera servicii in 13 limbi straine. Furnizorul de origine indiana are in jur de 800 de angajati in Romania, dintre care 200-250 la Bucuresti si peste 500 la Timisoara. Media de varsta este de 24-26 de ani.

Wipro are mai putea angaja intre 100-200 de persoane pana la finalul anului, dar cifra nu este sigura pentru ca totul depinde de proiectele in care va fi implicata compania.

Global eBusiness Operations Center (GeBOC), centrul de servicii al HP Romania, cauta atat proaspat absolventi de facultate, cat si specialisti cu minim 2-3 ani de experienta in zona proceselor financiare, controlling sau managementul de proiect. Compania este interesata si de vorbitorii de limbi straine, potrivit Alexandrei Oana, country staffing lead in cadrul HP Geboc.

Bitdefender, unul dintre cei mai mari producatori mondiali de software pentru securitate informatica, are 40 de pozitii deschise in echipele tehnice, servicii suport, online, comunicare, atat pentru cei cu experienta cat si pentru incepatori.

„Pe langa specialisti, cautam si tineri pentru stagii de pregatire, studenti din facultatile de profil IT&C”, spune Cristina Visan, HR Generalist in cadrul companiei.

1&1 Internet Development, una dintre cele mai mari companii de gazduire web de pe piata locala, vrea sa angajeze anul acesta in jur de 100 de specialisti IT. Compania are 280 de angajati in prezent si cauta specialisti pentru departamentele de dezvoltare software, asigurarea calitatii, managementul proiectelor, experienta utilizatorului si dezvoltare de produs.

„Pozitiile din cadrul 1&1 Internet Development nu se adreseaza numai seniorilor, ci avem posturi disponibile chiar si pentru entry-level”, a declarat Wolfgang Gunne, director general al 1&1 Internet Development. Anul trecut, compania a angajat in jur de 50 de persoane.

Furnizorul de servicii de business si tehnologice Genpact vrea sa recruteze in 2012 un numar similar de persoane cu cel de anul trecut, cand compania si-a marit numarul de salariati cu circa 1.000 de persoane.

„Anul trecut ni s-au alaturat mai mult de 1000 de colegi in sediile noastre din Bucuresti si Cluj, iar anul acesta compania va creste intr-un mod similar. Cautam colegi care sa fie pasionati de finante – contabilitate, customer service sau achizitii si care vorbesc limbi straine cum ar fi germana, franceza, spaniola, italiana si limbi rare precum olandeza, suedeza si norvegiana. Incepand de anul acesta demaram proiectul Gateway – Genpact Trainee Program, care se adreseza tinerilor fara experienta profesionala. Programul ofera cunostinte in domeniul  financiar- contabil print-un curs intensiv de aproximativ doua uni, la finalul caruia participantii vor avea oportunitatea de angajare in cadrul companiei”, spune Ioana Mihalache, manager de recrutare in cadrul Genpact.

Furnizorul de servicii de call center Competence Call Center (CCC) are disponibile 70 de locuri de munca. Compania are 350 de angajati si ofera servicii in sapte limbi straine.

“Suntem interesati in special de studenti, nu neaparat cu experienta”, afirma Catalin Neaga, referent de resurse umane in cadrul CCC.

Romtelecom, unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicatii de pe piata locala, este interesat de specialisti in domenii precum IT, operatiuni, vanzari, customer experience. De asemenea, pentru studentii in anii terminali compania ofera internshipuri pentru specializari precum IT, tehnologie si customer experience, potrivit Lucianei Diaconu, director de dezvoltare organizationala in cadrul operatorului.

 

Computer Generated Solutions, cel mai mare furnizor de servicii de call-center din Romania, cu peste 2500 angajati, vrea sa angajeze peste 500 de persoane anul acesta in special in Bucuresti si Sibiu. Compania mai are un centru la Brasov, unde lucreaza in jur de 1300 de persoane. Operatorul de call center este interesat de vorbitorii de limbi straine, in special cei de engleza, spaniola, franceza, germana, italiana, olandeza, portugheza, turca, dupa cum spune Vladimir Sterescu, senior vicepresedinte al companiei. 

Compania locala de consultanta si outsourcing software InCrys are in prezent zece locuri de munca disponibile pentru suport tehnic, testeri, dezvoltatori pentru tehnologii Java, .Net, PHP, specialisti in infrastructura, virtualizare. InCrys are in prezent aproximativ 200 de angajati. 

Furnizorul de servicii informatice Stefanini, cu circa 700 de angajati in Romania, recruteaza in aceasta perioada in jur de 75 de persoane, atat pentru posturi entry-level, cat si pentru locuri de munca care necesita experienta.

“Dintre acestea, zece joburi sunt in strainatate, pentru tari europene precum Belgia, Marea Britanie sau Germania. Pe zona de suport tehnic cautam in special studenti care au cunostinte medii de utilizare a calculatorului, iar in zona de programare ne interseaza specialistii in tehnologi Java, .Net, C++, PHP, SAP”, spune Oana Calcan, senior recruiter in cadrul furnizorului de servicii IT.

Media de varsta in companie este in jur de 32 de ani: pe segmentul de suport tehnic este de 24 de ani, in timp ce programatorii au circa 35 de ani.

Ce companii din IT&C si outsourcing au participat la Angajatori de Top:

IT: Microsoft, Intel, Bitdefender, Ixia, Oracle, IBM, HP, Infineon Technologies Romania, Electronic Arts, TeamNet Collaborate, 1&1 Internet Development, DigitalOptics, Gameloft, StarStorage, Google

Telecom: Ericsson, Huawei Technologies, Luxoft Romania, RCS&RDS, Radcom, Orange, Romtelecom

Outsourcing: Accenture, Genpact, HP, Stefanini, WNS Romania, Competence Call Center, CGS – Computer Generated Solutions, Webhelp, Wipro Technologies

Despre Angajatori de Top:

Peste 15 000 de profesionisti cu experienta, absolventi, masteranzi si studenti au participat la cele doua zile de targ .

La eveniment s-au inscris peste 90 de companii din industriile IT&C, outsourcing, consultanta, bancar, inginerie, bunuri de larg consum si retail.

Departamentele cu cele mai multe pozitii oferite de companii au fost contabilitate, resurse umane, suport tehnic, IT, dezvoltare software, logistica, vanzari, relatii cu clientii si inginerie.

Au fost deschise 600 de pozitii de internship si trainee pentru studenti si absolventi

Bulgaria vrea să ia faţa României cu taxe mici pentru companiile IT – preluare

Am citit in ZF urmatorul articol despre piața IT din Bulgaria, care ar trebui sa-i pună pe gânduri pe managerii și oficialii de la noi. Și în alte domenii au avut loc relocări de pe piața românească sau a fost peferată Bulgaria ca destinație de investiții IT în detrimentul României. Și acum articolul:

“Bulgaria este o destinaţie atractivă pentu investiţii în domeniul IT. Avem un PIB de 36 de miliarde de euro, serviciile contribuind cu circa 63%. Multe companii de IT au birouri în Sofia datorită climatului economic, dar şi specialiştilor în IT”, a spus Borislav Stefanov, reprezentantul Invest Bulgaria Agency, în cadrul unui eveniment în Sofia despre avantajele investiţiilor în domeniul informatic în Bulgaria.

Proiectul “Promovarea avantajelor de-a investi în Bulgaria” a fost implementat cu suportul financiar al UE prin fondurile de dezvoltare regionale, dar şi cu bani de la bugetul de stat. Bulgaria poate accesa 728 de milioane de euro de la Uniunea Europeană în perioada 2007-2013 pentru a promova sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.

Valoarea pieţei de IT a Bulgariei este estimată la 947 milioane de dolari anul trecut, din care 696 de milioane de dolari au fost generaţi de partea de hardware, iar restul de soft­ware. Faţă de anul anterior, piaţa a crescut cu circa 5%, iar anul acesta se aşteaptă o creştere cu 6%, potrivit oficialilor din industrie.

În Bulgaria sunt prezente companiile HP, IBM, Johnson Controls, SAP, Oracle, vmware, Microsoft, Cisco, CSC şi altele, cele mai multe firme au birouri în Sofia. Şi în Varna, Ruse sau Plovdiv sunt prezente câteva companii, precum Gensoft sau CSC. Potrivit unui studiu al BuddeCom (based on ITU data) din 2011, Bulgaria ocupă locul trei la viteza de co­nectare la internet, după Coreea de Sud, care ocupa locul întâi, şi România (locul doi).

Cea mai importantă piaţă de export a produselor software este SUA şi Canada (38% din produsele exportate ajung în aceste ţări), locul doi fiind ocupat de Germania cu 27%.

3.500 de studenţi obţin anual o licenţă în domeniul informatic în Bulgaria

În Bulgaria sunt 220 de licee cu profil tehnic (tehnologie informaţiei şi comunicaţiilor) şi peste 15 universităţi care oferă specializare în acest domeniu. Aproape 3.500 de studenţi din universităţile din Bulgaria obţin o licenţă în IT anual, număr similar cu cel din România. Numărul celor care se specializează în IT s-a dublat faţă de anul 2001. Circa 90% din cei care se angajează în firme de IT au absolvit Technical University (41,5%) sau Sofia University (38,8%), potrivit datelor de la Ministerul Educaţiei din Bulgaria. În cadrul Sofia University învaţă aproape 25.000 de studenţi, din care 2.500 sunt înscrişi la Facultatea de Matematică şi Informatică, restul la alte facultăţi (precum cea de Limbi Străine, Drept, de Economie şi Administrarea Afacerilor şi nu numai). Pe de altă parte, în cadrul Technical University din Sofia învaţă 14.000 de studenţi a facultăţilor de electronică, telecomunicaţii şi altele.

În 2010 lucrau în firme de software 4.554 de angajaţi (faţă de 4390 în 2009), în timp ce în firme specialiazate pe hardware lucrau 4369 de angajaţi, faţă de 5784 de persoane în 2009. În industria telecom erau 11.637 de angajaţi în 2010, faţă de 13.836 de persoane cu un an în urmă iar în sectorul de system integration erau 3.686 de angajaţi faţă de 3670 de persoane în 2009.

În BPO lucrează 15.000 de angajaţi

În sectorul de BPO lucrează 15.000 de angajaţi, care generează venituri de 200 de milioane de dolari anual. Companiile din sectorul de Business Process Outsourcing (BPO) de pe piaţa bulgară deservesc clienţi din străinătate în peste 25 de limbi străine. Costurile cu salariile sunt cele mai reduse din Europa de Sud-Est (SEE), salariul mediu fiind de 327 de dolari iar chiria pentru un spaţiu de birouri variază între 9 dolari şi 19 dolari pe metru pătrat. Chiriile pentru spaţiile de birouri sunt la cel mai mic nivel din regiune, “stocul” de spaţii de birouri în Sofia este de 1,4 milioane de metri pătraţi, din care 45% sunt din clasa A. Chiria medie pe lună în Sofia pentru un spaţiu de birouri este de 12 euro pe metru pătrat, faţă de 15 euro pe metru pătrat în România , potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency.

Câştigă mai puţin decât în România

Salariile angajaţilor din acest sector de tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor (ICT) din Bulgaria sunt mai mici comparativ cu celor a angajaţilor din ţările vecine. Astfel ca un junior câştigă 9.580 de euro pe an în Bulgaria, faţă de 12.290 în Slovacia, 13.680 de euro în Cehia şi 15.090 euro anual în România, potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency, care citează datele din 2010 furnizate de Payscale. Pe de altă parte, salariul anual al unui senior ajunge la 16,720 de euro în Bulgaria, faţă de 18.000 euro în Slovacia, 19.420 euro în România şi 20.050 de euro în Cehia, arată aceeaşi sursă. Salariile din IT în Bulgaria sunt însă cu 20% mai mari faţă de salariul mediu din Bulgaria.

Seful Cisco Bulgaria: Salariile de aici din IT sunt “cele mai competitive” din Europa

“Bulgaria este destinaţia perfectă pentru o investiţie în IT, datorită tinerilor care vorbesc mai multe limbi străine şi care au pregătire în domeniul informatic, dar şi din punct de vedere al taxelor pe care le plătim”, afirmă Borislav Dimitrov, directorul general al Cisco din Bulgaria.

Cisco Systems, cel mai mare producător mondial de echipamente de reţea, are 100 de angajaţi în Bulgaria. În România Cisco avea 45 de angajaţi în 2010, la afaceri de 30 de mil. de lei (7 mil. euro) şi un profit de 2,5 mil. lei (581.000 de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Borislav Dimitrov nu a dorit să facă publică cifra de afaceri a Cisco Bulgaria şi nici salariul mediu al angajaţilor, însă a precizat că în Bulgaria sunt cele mai “competitive” salarii din Uniunea Europeană. Întrebat de ZF care sunt avantajele unei investiţii în IT în Bulgaria comparativ cu una în România, Borislav Dimitrov a menţionat parteneriatele cu universităţile de profil, salariile mai reduse şi taxele plătite. “Nu sunt un expert în taxe însă ştiu că în Bulgaria plătim 10% corporate income tax rate (impozitul pe profit) şi 5% impozitul pe dividende”, a spus el. Angajaţii bulgari din firme de IT vorbesc engleza, germana, rusă sau franceză.

HP are 3.350 de angajati in Bulgaria

Iravan Hira, general manager al HP Bulgaria, susţine că pe piaţa de IT din această ţară, compania pe care o conduce este lider, cu 3.350 de angajaţi şi 11.50 de contractori. “Lunar angajăm între 50 şi 120 de oameni în firma noastră, ne-am extins foarte mult de când am intrat pe piaţa în 2006. Bulgaria este ţara pe care am ales-o pentru investiţii în servicii de outsourcing”, a spus el, adăugând că HP este al cincilea contributor la bugetul de stat al Bulgariei. În România, gigantul IT american estima că va ajunge la 3.600 de angajaţi în finele anului trecut, iar dacă cererea de pe pieţele externeva creşte, atunci compania ar putea deschide un al doilea centru deservicii, în alt oras decât Bucureşti. Filiala locală a companiei americane Hewlett Packard (HP), care revendică poziţia de lider al pieţei locale de IT cu cei peste 3.000 de angajaţi, a înregistrat anul trecut, dar şi în primul trimestru al anului fiscal un avans de peste 10% al veniturilor şi estimează că tendinţa se va menţine. În anul fiscal 2010, încheiat în luna septembrie, HP a anunţat la nivel global venituri de 126 mld. $, în creştere cu 10%. În primul trimestru al anului fiscal curent, încheiat pe 31 ianuarie, HP a avut venituri de 32,3 mld.$, mai mari cu 4%.

Bulgaria are 7,4 milioane de locuitori, din care 4,6 milioane de persoane sunt active pe piaţa muncii. Populaţia Sofiei este de 1,29 milioane de locuitori. Sunt 21 de universităţi din care ies anual 26.000 de studenţi.