Tag Archives: Larry Ellison

Larry Ellison se retrage din functia CEO Oracle dupa 35 de ani

Larry Ellison youngLarry Ellison, unul dintre cei mai cunoscuti manageri din tehnologie, se retrage de la sefia Oracle, companie pe care a fondat-o in 1977 si care a ajuns acum sa valoreze peste 180 miliarde dolari. Ellison, acum in varsta de 70 de ani, s-a nascut in New York si a fost abandonat de parinti, fiind crescut de o matusa. El si-a cunoscut mama biologica abia cand avea 48 de ani. Ellison, care este unul dintre cei mai bogati zece oameni din lume, nu iese insa la pensie, ci va fi director de tehnologie la Oracle, functia sa fiind preluata de Safra Catz si Mark Hurd.
Larry Elllison
Functia de CEO va fi impartita intre cei doi actuali vicepresedinti: Safra Catz si Mark Hurd. Ellison nu se retrage total de companie, urmand sa detina functia de presedinte al board-ului si de director de tehnologie. Ellison a fondat Oracle in 1977, impreuna cu Bob Miner si Ed Oates.Compania a fost fondata cu 1.200 de dolari adusi de Oracle, iar Ellison este acum printre cei mai bogati oameni din lume, Forbes estimand ca avere depaseste 51 miliarde dolari. El detine un sfert din actiunile Oracle.Ellison a fost foarte apropiat de Steve Jobs si este considerat unul dintre managerii emblematici din tehnologie, construind o companie care a devenit un gigant al bazelor de date, Oracle avand in prezent 122.000 de angajati si afaceri anuale de 37 miliarde dolari.Ellison este unul dintre cei mai bogati zece oameni din lume si nu s-a ferit sa arate asta, construind case somputoase, cumparand proprietati intinse in Malibu si conducand super-masini. Anul trecut a cumparat o insula in Hawai si este un mare fan al yachting-ului, sponsorizand recent echipa care a castigat America’s Cup. El a mai investit in turnee de tenis si in productie de film, iar cand a fost vorba de rivali din business pe care sa-i ironizeze, Microsoft a fost la loc de cinste.

 

Vestimentatie in software

Cu totii cunoastem tinuta vestimentara de afaceri, dress coduri severe impuse de companii cu principii. In software nu e asa si de multe ori, daca n-ai ceva mai business la indemana (cum ar fi o camasa calcata) e bun si un tricou asortat cu un blug. Dar nu despre tinuta vestimentara a oamenilor obisnuiti intentionez sa vorbesc in acest post, ci despre cea a unor lideri carismatici din domeniu care au facut istorie.

Puloverul lui Bill Gates

Prima celebritate care s-a remarcat printr-o tinuta lejera fata de codul vestimentar al gulerelor albe din business a fost Bill Gates. Cu camasa casual si pulover in V, facandu-l sa aduca mai mult a batranel inca de pe vremea cand nu era.

Helanca neagra a lui Steve Jobs

De la revenirea in prim plan a Apple la mijlocul anilor 2000 cu produsele multimedia, pe langa inovatia acestora s-a mai constatat un fapt: imbracamintea CEO-ului: eterna helanca neagra si blugi. E cunoscuta simplitatea vietii lui Jobs asa ca nu mai comentam.

Hanoracul domnului Facebook – Mark Zuckerberg

Cu mintea la like si share dl. Facebook n-a inteles niciodata cum sta treaba cu imbracatul. Sa participi la intalniri de afaceri importante in adidasi si hanorac poate fi ofensator pentru ceilalti, in plus, la un moment dat poti sa o patesti, riscand sa fii confundat cu baiatul de la curatenie. Pe de alta parte, e simpatic in inconstienta lui, macar prin faptul ca-i bulverseaza pe bankerii si analistii cu care are de-a face, care daca l-ar intalni in alt context poate ca ar pune bodyguarzii sa-l alunge.

Cum i-am facut pagina de FB si blogului si o sa-i cresca traficul, poate-si permite ceva mai subtire decat hanoracul, cu atat mai mult cu cat e vara. Poate acum ca ii scad actiunile, va intelege si dumnealui ca prestanta si aprecierea vin si de la haina, cum a inteles din plin urmatorul protagonist de pe lista noastra.

Costumul lui Larry Ellison

In materie de vestimentatie dl. Larry Ellison de la Oracle e deschis la orice. Adept al principiului ca haina si banii in fac pe om, nu refuza nici o haina care indeplineste urmatoarele conditii minime: costume de firma (preferabil Armani) de minim 2.000 de dolari bucata. Ca ‘mnealui se respecta.

Ca o concluzie ce-ai putea spune: pare-se ca pe nici unul din ei nu-i imbraca nici nevasta, nici designerul personal. Cu exceptia domnului Oracle pe care-l imbraca orgoliul personal.

Pălmași software

Da, palmasi software. Asa ii caracterizeaza pe dezvoltatorii de software din Romania domnul George Buhnici, reporter ProTV, la evenimentul ZF Mobilio-Apps & Business Forum, un eveniment care are drept temă centrală evoluţia pieţei locale de aplicaţii pe mobil şi modalităţile prin care dezvoltatorii locali pot profita de oportunităţile create de explozia vânzărilor de mobile inteligente organizat de ZF ieri in Bucuresti, preluat intr-un articol din ZF.

Auzindu-l, fac analogia cu Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adresandu-se absolventilor de la Yale in celebrul discurs (neterminat) din care citez:

“Dacă mă uit la voi nu văd nici un viitor fericit, nu văd nici un director proeminent. Acum sigur sunteţi bulversaţi. Asta e normal. Totuşi, vă puteti întreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca să vă judec pe voi, studenţii celei mai renumite facultăţi? Staţi să vă explic.

Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am căzut la facultate şi voi nu.

……

O să aibă lumea nevoie şi de salahori ca voi. O să aveţi nevoie de cunoştinţe, de programare la terapie la un psiholog. Fiindcă voi n-aţi căzut la facultate n-o să fiţi niciodată printre primii 10 cei mai bogaţi oameni de pe pământ.”

Gasiti tot “discursul” aici.

Si totusi, Larry Ellison de Romania (aka George Buhnici) are pe undeva dreptate cu chestia asta cu palmasii. Dar nu e vina lor, a dezvoltatorilor. Nici macar a managerilor lor directi. Ci e vina guvernantilor, a globalizarii, a multinationalelor si a istoriei.

Eu aveam o alta vorba pe acelasi subiect: “in Romania producem busteni software” pe care ii exportam, prin analogie cu industria de defrisari din Romania, daca o pot numi asa, ca de exploatare a lemnului e prea mult spus.

Sa vedem mai in detaliu despre ce e vorba.

Nu vreau sa merg in urma mai mult de 15 ani, cand diferentele dintre salariile din industria de software occidentala si cele de la noi erau 10:1 cel putin. Evident, in acel moment, nu exista propriu-zis o piata de software in Romania, cum exista si o neincredere mare in viitorul acestei tari.

Cresterea

La inceputul anilor 2000, Romania a devenit insa o piata atractiva pentru investitiile in software, mai intai pentru firme relativ micute din State, Germania si alte tari din Europa. Aceste firme au adus in Romania proiecte de dezvoltare si de integrare, mai mici sau mai mari, in functie de dimensiunile firmelor, de clienti si de domeniul de business caruia ii erau adresate. Era perioada in care tehnologiile de dezvoltare se maturizasera (atat in zona Java, dar si .Net sau php). Clientii construiau sisteme de la zero sau migrau sisteme foarte vechi pe tehnologii actuale. Era perioada romantica a dezvoltarii de software in Romania.

In zona de vest a tarii firmele micute au adoptat o politica de outsourcing, dar si acolo, in multe cazuri  responabilitatea livrarii unei solutii functionale end to end revenea tot firmei romanesti.

Putine firme au avut forta financiara sau viziunea sa creeze produse. Gecad, Softwin/Bitdefender, Siveco, Transart, TotalSoft sunt cateva dintre firmele care au construit cateva produse, cateva branduri de valoare in industria software globala sau macar regionala.

Salariile erau mici comparabil cu cele din occident si se mentineau insa destul de jos, cel putin pana in anul 2005-2006, cand s-a terminat aceasta faza.

Globalizarea

Odata cu manifestarea globalizarii si in domeniul dezvoltarii de software si sesizarea oportunitatii pietei numita Romania, marile corporatii au deschis centre globale de mari dimensiuni la noi. A inceput cu Oracle in 2004, urmata de IBM in 2005, apoi HP, Microsoft, Ericsson, SAP, Huawei si multi altii pe care nu-i mai mentionez.

Au intrat in piata cu salarii peste medie, pe de o parte atragand personalul bine pregatit de la firmele mai mici si in acelasi timp punand presiune pe piata muncii. Era perioada in care se cautau programatori in draci, salariile cresteau cu 20-30% de la an la an, se angajau si absolventi de facultati nontehnice, dar care aveau ceva tangente cu programarea.

Autoritatile s-au bucurat de aceasta deschidere si n-au ratat nici o ocazie sa taie panglici sau sa faca poze cu oficiali ai marilor multinationale din domeniu veniti la Bucuresti sa negocieze contracte avantajoase in schimbul sutelor sau miilor de locuri de munca oferite.

Numai ca, surpriza! La scurt timp s-a dovedit ca centrele de dezvoltare erau mai mult de suport, ca R&D-ul insemna defecte si tichete. Proiectele de dezvoltare, unde mai era vorba de asa ceva, aveau in vedere crearea de tool-uri pentru clienti interni, iar in alte cazuri, dezvoltarea era parte a unor contracte globale de managed services, care impuneau folosirea unor tool-uri si metolologii specifice clientului sau industriei, total depasite, contraproductive si care impiedicau sub toate formele inovatia.

Externalizarea serviciilor spre Romania a continuat si in alte domenii: call center, in special pentru limbi europene mai putin cunoscute, business processes s.a.m.d.

De ce nu si dezvoltarea software? De ce nu designul si arhitectura? De ce nu dezvoltarea de produse pe care aceste nume grele le au? Pentru ca acestea sunt esenta unei companii de software, iar Romania e considerata o piata prea riscanta pentru acest tip de activitati. Pentru ca cineva trebuie sa faca si munca de jos.

Pozitia geo-politica ne recomanda pentru centru de suport in partea asta de lume: tara ieftina, parte a UE, relativ sigura, pe fusul orar european, cu competente foarte bune in domeniu, cu facilitati pentru angajatii din IT, cu populatie vorbitoare de limba engleza. Ce-ti poti dori mai mult daca esti multinationala?

In perioada in care businessul centrelor inflorea, spre sfarsitul anului 2008, a venit criza economica. Firmele autohtone si cele mici au fost puternic lovite, unele dintre ele recurgand chiar la reduceri de personal. Multinationalele, pe de alta parte, beneficiind de sume mari de bani si cu planuri de business pe durata indelungata, care le ofereau cost saving-uri uriase prin mutarea operatiunilor din tari scumpe (Irlanda, UK, Franta, Germania…) prosperau si isi consolidau operatiunile in Romania. Anul acesta din nou cateva firme mari si-au anuntat din nou planuri de extindere: HP, Dell, ..

Exista doar cateva exceptii notabile la aceasta regula: Adobe, Nokia la Cluj (cu un mic nucleu de software development), Amazon la Iasi si mai nou Intel la Bucuresti. Dar acestea sunt aproape picaturi intr-un ocean al centrelor globale de (dezvoltare si) suport.

Astfel s-a ajuns ca o industrie de dezvoltare software micuta dar sanatoasa cum aveam in 2004 sa se transforme peste numai cativa ani intr-o monstruoasa industrie de mentenanta, in India Europei cum ii spun unii colegi din domeniu. Si asta in situatia in care calitatea dezvoltatorilor software din Romania este mult peste media europeana (fapt atestat de statisticile Brainbench sau de testele de certificare Java/Microsoft).

In cazul asta, se pare ca are dreptate ziaristul de la PRO TV. Suntem palmasi software, sau salahori cum ne numea celalalt onorabil.

Sa incheiem totusi intr-o nota mai vesela. Daca esti palmas, dupa ce lucrezi la munca de jos, trebuie musai sa te odihnesti. Asta cu palmasii ne duce cu gandul la un celebru tablou al unui pictor roman: “Cosași odihnindu-se“.

Cosasi odihnindu-se

De la “Cosasi odihnindu-se” pana la “Programatori odihnindu-se” nu mai e decat un pas. Sper ca observati asemanarile.

Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se

Java contra Java (Oracle ataca Google in justite)

Tatal Sun Microsystems a avut in anul 1995 un fiu pe care l-a numit Java. Copilul n-a avut mama pentru ca mostenirea multipla directa nu era bine vazuta si nici permisa. Inca de mic Java s-a dovedit foarte capabil si s-a remarcat in fata colegilor de joaca din familia Microsoft (Visual Basic, Visual C++) pentru ca era si foarte inventiv, dar mai ales deschis la nou si nu cerea nimic niciodata (in afara de memorie si putere de calcul).

A crescut iar Unix si GNU project ii erau ca niste frati mai mari. Fiindca era foarte sociabil si nu avea nimic de ascuns s-a imprietenit cu toti copiii din familiile Google, SAP, Adobe, Oracle, IBM. S-a dezvoltat si cu timpul a ajuns printre cei mai puternici de la bloc.

Dar iata ca in 2009 tatal Sun, dupa probleme financiare serioase (umbla vorba si ca nu ar fi luat cele mai chibzuite decizii in ultima vreme, avand inclinatii si spre bautura) l-a vandut pe Java (la numai 14 ani) temutului unchi Oracle pentru a salva pielea intregii familii.

La scurt timp tanarul Java a inceput sa simta autoritatea noului tutore, care nu stia cum sa-si scoata mai repede banii investiti. Lumea nu mai era la fel pentru Java. Relatiile cu prietenii aporpiati s-au mai racit. Fanii au devenit mai rezervati, mai suspiciosi, vorbind de sfarsitul libertatii lui Java.

Unchiul Oracle a devenit foarte ursuz si a inceput sa se certe pe fata cu familia Google pentru niste jucarii ale lui Java pe care, zice Oracle, copiii lui Google le-ar folosi fara sa fi cerut voie.

Treaba e groasa si decizia finala o va lua administratorul blocului. Gurile rele spun ca se va lasa cu geamuri sparte si ca, datorita problemei acesteia se vor tensiona relatiile in bloc, ca e posibil ca pretul intretinerii din iarna viitoare sa explodeze din nou.

V-ati prins desigur ca e vorba de celebrul deja proces dintre Oracle si Google pentru drepturile de utilizare Java in Android. Un articol din wall-street.ro ne ofera mai multe detalii despre acest subiect fierbinte.

Justificarile lui Larry Ellison cu investitiile de 5 miliarde $ pe care le face Oracle in Java sunt ridicole si seamana, folosind analogia de mai sus, cu ale unui tata vitreg care calculeaza in bani costul mancarii pentru copilul sau. Java a ajuns la popularitatea pe care o are tocmai datorita licentelor de utilizare gratuite. Nu gratuitatea Java a cauzat problemele financiare ale Sun, ci orientarea business defectoasa. Mai jos articolul:

Razboiul Google – Oracle: Cum ar putea fi declansat un cutremur masiv in software

Inclestarea legala dintre gigantii Silicon Valley Oracle si Google ar putea testa limitele protectiei legale in industria software si sa rescrie regulile pentru o buna parte din industrie, considera analisti internationali.

Intr-un caz in curs de desfasurare la Curtea de Justitie din San Francisco, Oracle acuza Google de violare a proprietatii intelectuale in cazul a 37 de aplicatii si programe software, sau API-uri, create in Java. Oracle sustine ca Google nu a platit taxele de licenta pentru acestea.

Multi observatori citati de SFGate.com considera ca, daca justitia va da dreptate Oracle, atunci costul software-ului Android va creste simtitor si Google va fi fortata sa investeasca mai multi bani in producerea sistemului de operare pe care in prezent il ofera gratuit. Mai mult, unii analisti se arata ingrijorati de faptul ca acest caz ar duce la cresterea riscurilor legale in intreaga industrie software si de dezvoltare, in general.

“Daca Oracle va reusi sa convinga instanta ca API-urile au fost folosite ilegal de Google, intreaga industrie software ar putea fi data peste cap”, sustine Mark Webbink, director executiv la Centrul pentru Drepturi Intelectuale la New York Law School. “Daca Oracle castiga, am putea asista la un val de alte chemari in instanta din partea companiilor de software care au astfel un precedent de care sa se agate”.

Simon Phipps, avocat specializat pe open source, sustine ca acest caz ar putea instaura confuzie nedorita in industria software si o complexitate ce ar putea inspira frica si nesiguranta in dezvoltarea de software open source.

Marti a fost a doua zi de infatisari in fata Curtii de Justitie din San Francisco si atat avocatii Google cat si cei ai Oracle s-au intrecut in a oferi perspective proprii asupra API-urile. Avocatii Google sustin ca aceste API-uri nu sunt decat niste “cuvinte” pe care toti au voie sa le foloseasca fara sa incalce niciun drept, in timp ce avocatii lui Larry Ellison, fondator Oracle, considera ca acele “bucati” de software sunt “stalpi de sustinere” si “biblioteci intregi”.

Ellison a subliniat marti ca fara protectie asupra API-urilor, compania nu si-ar mai permite sa faca investitii masive in dezvoltarea de software. El a spus ca Oracle investeste 5 miliarde de dolari in fiecare an pe cercetare si dezvoltare si crearea API-urilor este una dintre cele mai dificile parti, un segment rezervat celor mai talentati programatori.

“Daca oamenilor li s-ar permite sa ne copieze software-ul – cu alte cuvinte, sa creeze copii ieftine dupa produsele noastre – nu ne-am mai permite sa ne platim inginerii si nu vom mai putea continua investitiile”, a declarat marti Ellison.

Oracle a cumparat Java in 2010 prin achizitia Sun Microsystems si, de atunci, compania taxeaza firmele care se folosesc de anumite API-uri create in acest limbaj de programare.

The Good, the Bad and the Ugly

Vom face un mic role play cu trei nume celebre din IT (lansate in primul val – inceputul anilor ’80)  care au speriat si revolutionat Vestul (si Estul mai apoi).

Este vorba desigur despre trioul Jobs – Ellison – Gates.

1. The Good

In rolul the Good: Steve Jobs, co-fondatorul si CEO-ul Apple (o buna bucata de vreme), din mai multe motive: pentru ca a fost un pionier in multe arii: in productia de desktop-uri, in productia de sisteme de operare cu interfata grafica, in productia de animatii pe calculator (cu PIXAR), in productia de mobile devices (iPod, iPhone, iPad), fiindca a tras industria dupa el si a aratat ca se pate, si desigur, fiindca a trecut deja in lumea dreptilor.

2. The Bad

In rolul the Bad: Larry Ellison, co-fondator si CEO Oracle: pentru ca incearcat sa gandeasca orice tip de aplicatie prin prisma bazei lui de date, iar orice nu s-a potrivit gandirii sale a fost cumparat (produse, companii, oameni), pentru ca a bagat Java in spatele grid-ului (a se citi gratiilor) Oracle si pentru ca mai mult decat oricare din ceilalti masoara totul in bani.

3. The Ugly

In rolul the Ugly: Bill Gates, co-fondator si (ex) CEO Microsoft: pentru ca a exploatat potentialul urias al software-ului pentru PC-uri, pentru ca ne-a dat primele IDE-uri performante, pentru ca ne-a invatat sa uram si sa piratam, pentru ca ne-a aratat valoarea freeware-ului si a open source-ului si nu in ultimul rand pentru ca trebuia sa joace cineva acest rol.

Sau daca doriti sa revedeti:

  

De mentionat de asemenea si co-fondatorii: Steve Wozniak (Apple), Bob Miner si Ed Oates (Oracle), Paul Allen (Microsoft), cu rol esential ca si contributie tehnica in primii ani ai companiilor, dar care s-au retras pe durata anilor ’90 (exceptia Wozniak – retras mult mai devreme).

Datorita lor jucam si noi azi in acest Western numit industria software, doar ca ei au avut sansa sa traga primele focuri si inca direct la tinta.

P.S. Nu vreau sa fiu rautacios, dar la editarea acestui post pozele lui Bill Gates mi-au creat cele mai mari probleme de aliniere, asemanatoare cu cele din Word, desi n-am folosit Word, ci un online editor de la WordPress. Sa fie doar o coincidenta? Voi ce ziceti?