Tag Archives: Irlanda

Analiza: Top 100 companii europene de software

top_companii_europene_softwareAm citit mai demult un post pe un alt blog despre top 100 companii europene de software pe 2013 (bazat pe datele financiare din 2012). Datele prezentate erau pe baza raportului de pe truffle100.com. Datele fiind destul de bogate si variate, am zis ca merita sa fac o analiza mai atenta a lor. Asadar am incarcat raportul de pe site-ul original intr-o baza de date si m-am jucat cu niste mici rapoarte. Un prim raport dupa numarul de companii din top in functie de tara de origine da urmatoarele rezultate. Topul este de departe dominat de trioul Marea Britanie – Franta – Germania, cu 55 din cele 100 de companii. UK domina prin numar si are in general companii mici si medii in top, axate pe servicii, dupa cum se va vedea mai jos si dintr-un raport pe dimensiue / cifra de afaceri.

Country Companies Nordic?
UK 22
FR 19
DE 14
SE 9 y
NL 7
FI 6 y
CH 5
IT 3
NO 3 y
AT 2
CZ 2
DK 2 y
PL 2
SP 2
BE 1
SK 1
total 100  

Surpriza, sau mai degraba confirmarea vine de la urmatorul pol, format de tarile nordice (Suedia-Finlanda-Norvegia-Danemarca) care totalizeaza 20 de companii – foarte mult avand in vedere ca vorbim de o populatie totala de aproximativ 25 mil de locuitori. Acestea confirma de fapt investitiile sustinute pe care aceste tari le fac in inovatie, la nivel de sistem de invatamant, antreprenorial, dar si la nivel nivel de societate per ansamblu. Se mai remarca regiunea Benelux, sau mai bine zis Olanda cu 7 tari in top, urmata de Elvetia cu 5 tari. Celelalte tari prezente cu 2 sau 1 companii sunt irelevante ca pondere in acest top. Exceptie face Polonia, care desi are doar 2 companii in top, una dintre ele este Asseco, nr 6 in acest top, prezenta si in Romania, cu cifra de afaceri de peste 1 mld de euro. De remarcat ca in top nu apare “vedeta” Irlanda. De ce? Simplu, pentru ca Irlanda, la fel ca si Romania nu are industrie software proprie, ci doar industrie de servicii software pentru gigantii din domeniu, care din pacate pentru europeni, sunt din SUA (Microsoft, Google, Facebook, IBM, Dell, Intel, Apple, Oracle). Ba putem spune ca la acest capitol Romania sta mai bine, intrucat companii gen Siveco, Bitdefender, TotalSoft se apropie de intrarea in top 100, dupa cum remarca si autorul blogului unde am gasit initial topul.

Urmatorul raport, bazat pe cifra de afaceri a companiilor pozitioneaza insa pe primul loc in top Germania, atat dupa veniturile din software, cat si dupa veniturile totale (incluzand serviciile). Acest fapt se intampla insa numai datorita companiei SAP – singura companie software europeana de talie mondiala (alaturi de Siemens poate, care nu e o companie software, dar are si divizii reprezentative de software).

Software Revenue       Total revenue    
Country Nr Comp Soft rev   Country Nr Comp Total rev
DE 14 20328.7 DE 14 22178.5
UK 22 5994.5 UK 22 10035.8
FR 19 4348.9 NL 7 7319.2
SE 9 2326.6 FR 19 6867.8
NL 7 2236.2 SE 9 3494.4
CH 5 1208.1 IT 3 1534.3
PL 2 1152.4 PL 2 1531.1
FI 6 625.1 CH 5 1352
BE 1 594.9 NO 3 988.2
IT 3 557.3 FI 6 645
NO 3 544.9 BE 1 597
CZ 2 361.9 CZ 2 361.9
DK 2 287 DK 2 287
SK 1 256.4 SK 1 256.4
SP 2 198.4 SP 2 198.4
AT 2 126.3 AT 2 126.3

Eliminand SAP din top, care are cifra de afaceri de aproape 10 ori mai mare decat urmatoarea clasata (Dassault Systemes), Germania coboara pe locul 2 la software si chiar pe 4 la servicii, unde e depasita si de Olanda.

Din punct de vedere al indicatorului companie privata sau publica (listata la bursa, cu actionari majoritari externi) nu sunt diferente semnificative, ponderea fiind de aproximativ 4 publice la 6 private. Totusi, primele 10 companii in top dupa cifra de afceri sunt private.

Un alt raport interesant este cel bazat pe productivitatea pe angajat  R&D (nu e un indice real, intrucat e bazat doar pe eficienta unui R&D engineer la volumul de vanzari, nu de cod sau de valoare produsa, dar merita analizat). Aici productivitatea variaza de la 0.18 – 0.25 mil eur/ angajat R&D pana la aprox. 5 mil eur/angajat/an (sper ca nu e o greseala) pentru companiile Swisslog si Affecto, de dimensiune mica ce-i drept – media europeana fiind de 0.75 mil eur / angajat. Tabelul urmator prezinta lista companiilor dupa veniturile din software, aratand si eficienta pe angajat.

Company Country RD Emp Soft rev (Mil eur) Rev / emp
SAP DE 18012 15930 0.884410393
DassaultSystemes FR 4500 1853.4 0.411866672
Sage UK 1391 1591.4 1.144069033
Hexagon SE 3000 1282.8 0.427600016
WincorNixdorf DE 781 1257.3 1.609859217
AssecoGroup PL 3180 1002.1 0.315125778
SoftwareAG DE 887 922.2 1.039684343
DATEV DE 1312 736.7 0.561509156
WoltersKluwer NL 2312 733.4 0.317214543
SWIFT BE 465 594.9 1.279354891
Acision UK 486 516.4 1.062551491
Unit4 NL 1325 469.8 0.354566029
Misys UK 1100 454.3 0.412999989
Swisslog CH 79 403.7 5.110126737
Visma NO 303 392.1 1.294059426
NorthgateInformationSolutions UK 761 389.7 0.512089372
SopraGroup FR 700 350.7 0.501000017
Temenos CH 589 350.4 0.594906611
GAD DE 233 343.7 1.475107349
Fidessa UK 456 343.4 0.753070162
CompugroupHolding DE 1126 324.6 0.288277092
MicroFocus UK 318 323.1 1.016037755
Murex FR 300 318 1.06
Sophos UK 550 315.2 0.573090931
Cegedim FR 1055 315 0.298578199
IFS SE 387 307.2 0.793798481
Avaloq CH 250 306.1 1.224400024
Gemalto NL 1700 304.2 0.178941184
Invensys UK 564 304.1 0.539184408
QlikTech SE 228 302.4 1.326315763
Centric NL 150 292 1.946666667
AVGTechnologies CZ 329 277 0.841945289
AVEVAGroup UK 392 264.1 0.673724505
ESET SK 332 256.4 0.772289138
Zucchetti IT 1000 247 0.247
Reply IT 358 239 0.667597765
Cegid FR 561 226 0.40285205
Axway FR 540 224.3 0.415370376
Exact NL 471 217.1 0.460934196
Civica UK 310 211 0.680645161
SimCorp DK 326 209.2 0.641717782
Kofax UK 292 200.6 0.686986322
Nemetschek DE 572 175.1 0.306118892
RM UK 218 166.2 0.762385307
PSI DE 149 162.4 1.089932845
F-SecureCorp. FI 391 157.2 0.402046028
TotalSpecificSolutions NL 279 155.7 0.558064505
Comarch PL 389 150.3 0.386375329
SDLInternational UK 192 146 0.760416667
IRISSoftware UK 177 145.3 0.820903972
LinedataServices FR 370 144 0.389189189
PandaSecurity SP 210 142.3 0.677619062
COR&FJA DE 125 132.8 1.062400024
Affecto FI 25 122.9 4.916000061
Prodware FR 245 119 0.485714286
Anite UK 151 116.6 0.77218542
AdvancedComputerSoftware UK 300 112.7 0.375666656
ESIGroup FR 285 109 0.38245614
BasWare FI 351 106.6 0.303703699
Aditro SE 240 102 0.425
AvanquestSoftware FR 119 101.3 0.85126053
Digia FI 143 100.5 0.702797203
Vizrt NO 100 94.8 0.948000031
Lumesse UK 180 90 0.5
ISAGRI FR 250 86 0.344
AvastSoftware CZ 183 84.9 0.463934435
ReadSoft SE 108 84.4 0.781481496
Comptel FI 222 82.4 0.371171178
ERIBancaire CH 110 81.7 0.742727245
Seeburger DE 120 81.5 0.679166667
GFIInformatique FR 200 81 0.405
IBS SE 200 80.4 0.402000008
Berger-Levrault FR 192 80.3 0.418229183
Smartfocus FR 80 78.2 0.977499962
BuhlDataService DE 115 78 0.67826087
Sitecore DK 180 77.8 0.432222239
Personal&Informatik DE 134 74.9 0.558955235
KewillSystems UK 130 73.1 0.562307681
GruppoEngineering IT 267 71.3 0.26704121
Elca CH 70 66.2 0.945714242
ISISPapyrus AT 70 64.3 0.918571472
GenerixGroup FR 92 64.3 0.698913077
AFASERPSoftware NL 84 64 0.761904762
Smartstream UK 90 62.8 0.697777769
AUTOMIC AT 70 62 0.885714286
SSPHolding UK 66 61.2 0.927272739
ENEA SE 148 60.8 0.410810806
OperaSoftware NO 133 58 0.436090226
proALPHA DE 91 57.7 0.634065942
Meta4 SP 112 56.1 0.500892844
SymphonyEYC FI 100 55.5 0.555
Lectra FR 213 55.3 0.25962441
ORCSoftware SE 92 54.6 0.593478244
Delcam UK 201 54.4 0.270646774
Thunderhead.com UK 50 52.9 1.058000031
HogiaGroup SE 100 52 0.52
intershopCommunications DE 126 51.8 0.411111105
FiducialInformatique FR 122 48.9 0.400819685
Efront FR 58 48 0.827586207
TalentiaSoftware FR 80 46.2 0.57750001

Raportul de eficienta dus un pas mai departe, arata eficienta medie a angajatilor din companiile prezente in top (nu stiu daca are relevanta statistica, desi de la 3-4 companii pe tara in sus as inclina sa zic ca are). Ce putem spune de aici? Ca elvetienii si norvegienii par a fi mai eficienti decat nemtii, care sunt mai eficienti decat englezii. La sfarsitul clasamentului avem Suedia, Finlanda, Franta, Olanda (oarecum surprinzator pentru ultimele 4 cu exceptia Frantei), Italia si Polonia.

Country Comp Emp Soft Rev Efic
BE 1 465 594.9 1.279355
CH 5 1098 1208.1 1.100273
NO 3 536 544.9 1.016604
AT 2 140 126.3 0.902143
DE 14 23783 20328.7 0.854758
SK 1 332 256.4 0.772289
UK 22 8375 5994.5 0.715761
CZ 2 512 361.9 0.706836
SP 2 322 198.4 0.616149
DK 2 506 287 0.567194
SE 9 4503 2326.6 0.516678
FI 6 1232 625.1 0.507386
FR 19 9962 4348.9 0.436549
NL 7 6321 2236.2 0.353773
IT 3 1625 557.3 0.342954
PL 2 3569 1152.4 0.322892

In incheiere, post spune ca, cu numai 8 din ele prezente si in Romania (SAP, Asseco, Wolters Kluwer (nu partea de software), Misys, Temenos, Axway, SDL International si ENEA – corectati-ma voi daca gresesc ), nu ne putem lauda cu o prezenta spectaculoasa a software-ului european la noi, chiar daca suntem europeni. Asta confirma inca o data ca Romania, la fel ca Irlanda este fie o destinatie pentru servicii pentru marile multinationale americane, fie pentru software outsourcing pentru alte companii mici/medii sau cu activitate principala in alte sectoare (bancar, automotive, …). De asemenea topul arata ca piata de outsourcing nu aduce valoare, ca daca nu esti firma cu produse software proprii, nu prea contezi in liga mare europeana. Voi da numai doua exemple de firme europene de outsourcing mari, foarte prezente in Romania, cu peste o mie de angajati, dar care nu se regasesc in acest top: Endava si Luxoft. Lista poate continua, desigur.

Fiscalitate IT

În inima Dublinului, capitala Irlandei, giganţii mondiali din IT se întrec în clădiri impunătoare, locuri de unde îşi coordonează o bună parte din operaţiuni, scrie Bloomberg BusinessWeek.

De ce iubesc companiile din IT oraşul irlandez? Răspunsul e simplu şi vine din partea sistemului fiscal, care prevede un impozit de 12,5% pe profit pentru companii.

Google, Facebook, Yahoo sau Linkedin sunt doar câţiva din jucătorii mondiali din industria IT care au sedii în Dublin.

Comparativ cu nivelul de impozitare din Irlanda, în SUA taxa pe profit ajunge până la 35% în timp ce în Franţa e de 33% iar în Anglia de 24%.

Anul trecut, Apple, Cisco Systems, DropBox şi alte companii străine, sprijinite de agenţia guvernamentală responsabilă de dezvoltarea industrială în Irlanda, IDA Ireland au anunţat 12.722 locuri noi de muncă. Cu toate acestea, multe dintre joburile din IT sunt ocupate de expaţi.

Agenţia oferă subvenţii şi ajută companiile să-şi găsească sedii şi să respecte condiţiile impuse de autorităţile de supraveghere. Sectorul IT din Irlanda a contribuit la creşterea exportului de bunuri şi servicii în 2012 la 170.6 miliarde de euro, cu 9,1% mai mult decât în 2007.

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 1,1% pentru Irlanda pentru acest an, procent ce o clasează pe locul trei între ţările zonei euro.

În afara graniţelor Dublinului, economia nu dă aceleaşi semne pozitive de revenire. Peste 170.000 de oameni şi-au pierdut slujbele, aproape 7% din forţa totală de muncă din 2007 iar salariu mediu săptămânal a scăzut la 695 euro în 2012 de la 720 de euro în 2008, potrivit datelor statistice naţionale. Vânzările din retail, preţurile caselor, cu 50% mai mici faţă de nivelul din 2007, continuă să scadă iar guvernul plănuieşte încă doi an de austeritate.

 

Sursa: http://www.zf.ro/business-international/de-ce-iubesc-gigantii-din-it-dublinul-10740195

East by Southeast

La o prima privire asupra industrei de software din Romania putem spune ca e in dezvoltare si ca e foarte activa.  O radiografie arata multe firme medii-mici implicate in proiecte de outsourcing sau mici proiecte locale, multinationalele cu business-urile lor globale, firmele mari implicate in contracte guvernamentale, cateva nuclee de dezvoltare de produse, firme satelit din jurul marilor integratori, companii care activeaza in zona software-ului de business pentru piata din Romania.

Pe de alta parte, daca privim inapoi cu 10-15 ani vom constata ca nu exista aproape nimic din ce avem acum, insa cresterea s-a bazat foarte mult pe finantarea straina: fie multinationale sau firme de software care au headquarter in strainatate si si-au deschis operatiuni in Romania pentru clientii lor din alte piete, fie parteneriate ale firmelor romanesti cu firme de afara care fac dezvoltare in regim de outsourcing sau integrare de proiecte mari, la fel, pentru piata externa.

Toate aceste schimbari s-au produs in contextul cresterii cererii globale de produse informatice in lume in decursul ultimilor 15 ani, a dezvoltarii internetului si a globalizarii industriei IT. Acestea au reprezentat o mare oportunitate pentru industria software din Romania, care avea specialisti IT pregatiti si a putut sa asimileze aceasta cerere.

Dar globalizarea are si ea efectele ei adverse. Vanatorul poate deveni vanat. Va dura aceasta situatie la nesfarsit? Toate aceste decizii de mutare a operatiunilor ale marilor business-uri din Europa de Vest sau SUA spre Europa de Est au fost efectul combinat al unor decizii de extindere, reducere de costuri, imbunatatirea performantei (in unele cazuri), atacarea unor noi piete regionale.

Inainte ca Estul Europei si Romania in special sa devina o piata interesanta pentru deschiderea de operatiuni pentru firme de software exista o alta vedeta: India. Foarte imatura la acea vreme (inceputul anilor 2000), cu o cultura total diferita, cu un mod total diferit de (ne)asumare a responsabilitatilor, dar incredibil de ieftina. Lucru care a fost exploatat de toate marile companii din lumea software: IBM, Oracle, Microsoft, …. Daca China, Taiwan, Singapore erau decizia fireasca pentru producerea de hardware, India era decizia fireasca pentru operatiunile de software (suport, dar si dezvoltare, pentru unele companii).

La fel cum China a evoluat din perspectiva calitatii in ceea ce priveste productia de hardware (sa mentionam doar Lenovo si cateva nume din domeniul echipamentelor telecom: ZTE, HTC, Huawei), tot asa a evoluat si calitatea industriei de software in India, in special prin companiile proprii: Wipro, Satyam, Genpact, TATA Consulting si multe altele, firme de software si integrare cu zeci de mii de angajati care lucreaza atat in regim de outsourcing pentru firme de software mari sau direct, ca integratori pentru marile business-uri din domeniile bancar, telecom, asigurari, auto.

La nivel de individ performanta indienilor cu cea a occidentalilor nu se poate compara, de la modul de abordare a unei probleme, la modul de a-si asuma responsabilitatea, pana la notiuni de logica, de algoritmica, de bazele programarii sau de cele mai avansate detalii ale ultimelor framework-uri. Est europenii sunt mult deasupra. Dar indienii au alte avantaje, care conteaza in deciziile CIO-ilor sau CEO-ilor: sunt multi si ieftini.

Au si cateva dezavantaje non tehnice majore: distanta fata de zonele din lume unde se cere software-ul de business-ul cel mai important, deplasarea conditionata de vize, engleza deficitara, diferentele culturale fata de tarile ocidentale, lipsa traditiei in domeniu si a unor produse proprii ale firmelor indiene.

Globalizarea a pus o mare presiune pe competitivitatea prin pret, de aceea, in cazul firmelor mari, care incearca sa-si tina costurile sub control, intotdeauna prima alegere va fi optiunea mai ieftina.

Evident, schimbarea nu fa fi brusca, se va face treptat, dar va veni un moment dincolo de care un job bun in IT va fi foarte greu de gasit (spre deosebire de acum), cand nu toata lumea va mai gasi joburi in domeniu. Ceva asemanator cu anii 2002 sau mai rau, cand efectele chrahului bursier al dot com-urilor s-a resimtit si la noi, si desi industria era intr-o usoara crestere, piata joburilor era dificila.

Romania va fi in situatia Irlandei, care la sfarsitul anilor ’90, printr-o politica guvernamentala care incuraja investitiile straine a ajuns sa atraga toti marii actori din lumea IT, fapt care i-a adus o dezvoltare fara precedent a industriei IT si o crestere extraordinara a intregii economii, dar care la mai putin de 10 ani a ajuns sa piarda aproape toate acele investitii in dauna tarilor mai ieftine, din est, printre care si Romania.

Nu doar multinationalele mari din domeniile software si telecomunicatii, dar si firmele mici si medii cu sucursale de dezvoltare sau outsourcing in Romania vor cauta oportunitati mai ieftine spre est. Nu va fi neaparat India, poate fi Kazakhstan, Ucraina, Belarus, Bangladesh, sau mai stiu eu ce alta tara va crea o oportunitate de investitie in dezvoltarea de software.

Dezavantajul Romaniei, ca si al altor tari care s-au lasat duse de valul investitiilor straine in IT, este ca, fiind o industrie a capitalului strain, acesta a lucrat pentru interesul strainilor, cultura antreprenoriala locala in domeniu fiind impiedicata sa se dezvoltate. Capitalul strain a atras si forta de munca bine calificata, in dauna firmelor autohtone de dimensiuni mici. Putine firme romanesti au produse notabile pe piata internationala sau regionala.

Daca in State visul multor absolventi de IT este sa aiba firma lor, prin care sa ofere servicii altor firme mici, si multi actioneaza in acest sens (si chiar vedem si auzim de multe firme de cativa oameni care resusesc performante notabile), la noi nu exista un astfel de context, sau daca exista, nu este lasat sa creasca, putine investitii de acest gen avand sansa de succes. Un factor care contribuie este si legislatia fiscala, care este prohibitiva firmelor foarte mici, dar mai ales cultura romanesca de business, bazata mai mult pe relatii: de ce as lua eu servicii de la o firma necunoscuta? Evident, exista si exceptii, antreprenori de succes, dar prea putini la scara indistriei locale.

Modelul de succes la noi este de a deschide un business in domeniu, mai mult pe zona de consultanta dupa ce ai lucrat multi ani in business-ul IT, ti-ai realizat o retea de relatii in domeniu, dar asta suna mai mult ca o retragere din postura de angajat decat o evidentiere in postura de antreprenor.

La extrema cealalta avem marile firme de software guvernamental care s-au dezvotat preponderent pe baza contractelor cu statul oarecum preferential adjudecate (Siveco, Softwin, UTI, Romsys…), care prin eliminarea acestei surse de contracte, intr-o concurenta reala, nu cred ca ar avea aceleasi performante.

Asadar, va veni “momentul Irlanda” si pentru Romania? Probabil ca da. Cand? Depinde si de evolutiile politico-economice nationale, europene si chiar mondiale. Nu in urmatorii cativa ani. Vom fi pregatiti sa supravietuim fara o scadere dramatica a pietei, sa ne adaptam? La cum arata industria azi, nu cred.

La o privire de ansamblu peste industria IT globala a ultimior 15 ani ( si a inca 5 in viitor), putem trage concluzia ca drumurile duc spre est. Valul de dezvoltare a industriei IT din ultimii ani din Romania si din Europa de Est e o realitate palpabila, momentan e benefic, dar e ceva care va trece mai departe spre estul lumii in goana dupa reducerea costurilor.

Europa de Est nu este decat o oprire temporara a trenului industriei IT in jocurile globalizarii si optimizarii costurilor. Pentru a parafraza numele celebrului film “North by Northwest”, vom zice si noi despre industrie: it is going to East by Southeast.