Tag Archives: iQuest

Top firme de software din Cluj dupa cifra de afaceri

Cea mai mare companie de IT din Cluj – dupa cifra de afaceri – s-a dovedit a fi, anul trecut (2014) , Endava Romania, care si-a marit afacerea cu 50 de milioane de lei, fata de 2013. EBS Romania si iQuest o urmeaza indeaproape. Ziar de Cluj va prezinta TOP 18 firme de IT din Cluj, in functie de cifra de afaceri realizata. Si in 2014, marii jucatori din domeniul software s-au dovedit a fi inspirati si creativi. Companiile de IT din Cluj continua sa fie dinamice, deschizand noi birouri si facand angajari in fiecare an.

1.Endava Romania SRL a inregistrat, anul trecut, o cifra de afaceri de 165.568.878 de lei, cu o crestere substantiala, de 50 de milioane de lei, fata de 2013. Profitul societatii a fost un record anul trecut, ajungand la 30.865.526 de lei, fata de numai 6,4 milioane de lei, in 2013. Datoriile Endava au fost de 13,4 milioane de lei anul trecut.

Endava este o companie britanica de servicii si solutii IT. Angajatii Endava sunt implicati in proiecte de dezvoltare software si suport IT pentru clienti din domeniul bancar, asigurari, plati electronice, retail, telecomunicatii si media, in principal din Marea Britanie, SUA, Germania, dar si din Romania. Printre cele mai mari proiecte livrate din centrul din Cluj-Napoca se numara cel de dezvoltare software pentru Worldpay, unul dintre cei mai mari procesatori de plati din Marea Britanie, cu care Endava a semnat recent un parteneriat pe 3 ani. Un alt proiect important este cel cu trustul britanic de media Trinity Mirror. Printre proiectele derulate de Endava cu clienti la nivel local se numara implementarea unui sistem Oracle Siebel CRM din Europa de Est, pentru Banca Transilvania.

2.EBS Romania SA a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 97.728.905 lei, in crestere cu aproape 20 de milioane de lei, fata de anul precedent. Si profitul firmei de IT a fost mai mare anul trecut, cifrandu-se la peste 13 milioane de lei, fata de 8,6 milioane de lei, inregistrat in 2013. Datoriile societatii au fost de 8,9 milioane de lei anul trecut. Compania are 400 de angajati, raportati anul trecut, si furnizeaza solutii software integrate de gestiune Enterprise Resource Planning. In afara de Cluj, EBS mai detine inca cinci filiale la Sibiu, Bucuresti, Iasi, Timisoara si Brasov. Incepand cu 2013, este parte a concernului NTT Nippon Telegraph and Telephone.

3.iQuest, infiintata de Cornelius Brody in 1998, si-a marit cifra de afaceri la 84.192.311 lei, fata de 83,9 milioane de lei, in 2013. Pofitul furnizorului de servicii IT a fost de 5,7 milioane de lei, iar datoriile de 24,5 milioane de lei. Cu aproape 400 de angajati, iQuest Technologies detine centre de dezvoltare software la Cluj-Napoca, Brasov si Sibiu.  iQuest ofera solutii si servicii pentru companii din Germania, Marea Britanie, Romania, Elvetia, Franta si Suedia si are clienti din domenii precum serviciile financiare, telecomunicatii, logistica, productie, comert, IT, farmaceutica, media, servicii postale.

4.Betfair Romania Development SRL a inregistrat, in 2014, o cifra de afaceri de 70.781.617 lei, cu o crestere de 6 milioane de lei fata de 2013. Profitul firmei a fost de 5,7 milioane de lei, in timp ce datoriile s-au ridicat la 6,2 milioane de lei.

5.Marcel Borodi a reusit sa obtina, cu firma Net Brinel, o cifra de afaceri de 79.400.875 de lei, in 2014, in crestere cu sapte milioane de lei fata de anul precedent. Profitul societatii clujene s-a cifrat la aproape 4 milioane de lei, in timp ce datoriile au fost de 21,6 milioane de lei. De peste 23 de ani in IT, societatea ofera solutii  informatice de top, prin integrarea de aplicatii si tehnologie software, hardware, echipamente de retea si servicii. Cu sediul central in Cluj-Napoca, Net Brinel are puncte de lucru in tara la Bucuresti, Oradea si Sibiu, fiind intr-o continua dezvoltare, cu o echipa de 165 de profesionisti.

6.Accenture Industrial Software Solutions SRL a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 56.148.275 de lei, intr-o usoara scadere fata de 2013 (cu aproape un milion de lei). Profitul furnizorului de servicii IT a fost de 1,3 milioane de lei, in timp ce datoriile se ridica la 5,8 milioane de lei.

7.Cu afaceri de 45 milioane de lei in 2013 (datele financiare pentru 2014 nu au fost inca publicate de Ministerul Finantelor), Arobs a fost infiintata de Voicu Oprean in anul 1998 si numara peste 370 de angajati. In perioada 2011-2013 societatea a fost profitabila, castigul net al Arobs apropiindu-se de 9 milioane de lei. Seful companiei a estimat, insa o crestere de 20% in 2014. Pentru acest an, Arobs se concentreaza pe dezvoltarea de produse inovatoare: monitorizarea parcurilor auto, managementul flotelor. Peste 60% din veniturile companiei sunt generate de exporturile de software in Uniunea Europeana. Cu sediul central in Cluj, compania are filiale in Republica Moldova si in Ungaria.

 

8. Fortech a inregistrat, in 2014, o cifra de afaceri de 49.468.383 lei, in crestere fata de anul precedent cu aproape 5 milioane de lei. Profitul s-a cifrat la 5.149.916 lei. In 2014, numarul angajatilor Fortech a ajuns la 400 de persoane.

Calin Vaduva este fondatorul colosului Fortech, membru al Clusterului IT clujean, cu peste 10 ani de experienta in dezvoltarea de software, una dintre cele mai mari companii de outsourcing, cu cea mai rapida si constanta crestere din regiune.
Un produs nou, pe care Fortech l-a dezvoltat si care urmeaza sa fie lansat online, este vreau-ceva.ro, o idee de brokeraj de servicii. Producatorii spun despre el ca nu e ceva nou, dar e inovativ pe partea de executie.

9. SoftVision a avut in 2013 (datele financiare pentru 2014 nu sunt publice) o cifra de afaceri de aprape 35 de milioane de lei. SoftVision este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de aplicatii software din Transilvania si a inaugurat cel de-al doilea sediu din Bucuresti anul trecut ajungand in prezent la aproximativ 1.200 de angajati. Compania a  mai deschis in 2014 noi sedii in Cluj-Napoca, Timisoara, Baia Mare si Bucuresti, dar si la New York, in SUA.

10. Wolters Kluwer Financial Services  a avut o cifra de afaceri de 31.117.896 de lei. Wolters Kluwer Financial Services a ajuns in luna iunie 2015 la peste 200 de angajati, in Cluj-Napoca dezvoltand produse software pentru domeniul financiar-bancar.

11. ISDC Romania a a atins, in 2014, o cifra de afaceri de 30.245.207 lei, in timp ce profitul companiei s-a ridicat la 800.000 de lei, iar datoriile au fost de 3,7 milioane de lei.
ISDC este furnizor de servicii de tip Nearshore Outsourcing (dezvoltare si furnizare de servicii prin relocare de software) exclusiv pentru piata vest-europeana si majoritar pentru piata olandeza, pentru companii si organizatii mari si mijlocii. ISDC Romania, fondata in 1999 la Cluj-Napoca, reprezinta centrul de dezvoltare si testare software, fiind specializata in modernizarea, dezvoltarea, integrarea si mentenanta aplicatiilor customizate, esentiale oricarui tip de business.

12. Garmin Cluj SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 29.626.582 de lei, in crestere cu 9 milioane de lei fata de anul precedent. Furnizorul de servicii IT a inregistrat un profit de peste 800.000 de lei, iar datoriile s-au ridicat, anul trecut, la 2,5 milioane de lei.
Garmin Romania este membru al grupului de companii Garmin Ltd, specializat in proiectarea, realizarea si comercializarea de echipamente de navigare si comunicatii pentru aviatie si civile. Produsele Garmin cuprind aplicatii mobile pentru industria maritima, aviatie, auto sau recreativa.

Pe piata PND (Personal Navigation Devices), Garmin a lansat o aplicatie revolutionara, care preia vocea utilizatorului si o traduce in comenzi recognoscibile de catre device. Aplicatia se numeste ASR (Advanced Speech Recognition), este dezvoltata de departamentul de mobile si consta in recunoasterea si interpretarea comenzilor vocale de catre device-urile mobile. Scopul este sa nu trebuiasca sa tastezi in timp ce conduci.

13.Tora Trading Services SRL a inregistrat 20.758.673 de lei cifra de afaceri in 2014, cu peste 3 milioane de lei mai mult fata de 2013. Profitul a fost de aproape 700.000 de lei, iar datoriile societatii  au fost de 4 milioane de lei.

14. Firma de software MSG Systems Romania SRL a inregistrat o cifra de afaceri de 12.218.041 de lei anul trecut, cu o crestere de un milion de lei fata de 2013. Profitul societatii a fost de peste 2 milioane de lei, iar datoriile de 500.000 de lei. MSG Systems Romania este filiala locala a concernului german MSG Systems AG, cu clienti precum Daimler, BMW, Audi sau Vienna Insurance Group. Societatea a ajuns in prezent la trei birouri pe piata locala dupa ce a deschis, anul trecut, o filiala in Targu-Mures. in afara de biroul din Targu-Mures, compania mai detine alte doua birouri in Cluj-Na­poca si are in total 200 de angajati.

15. Uniqa Raiffeisen Software Services a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 16.848.639 de lei.

16. Thomsons Online Benefits SRL a avut in 2014 o cifra de afaceri de 11.840.247 de lei si un profit net de 851.907 de lei. Thomsons Online Benefits este unul dintre liderii de pe piața furnizorilor de software pentru pachete de beneficii pentru angajați, la nivel mondial, cu sediul central in Londra si birouri in Singapore, Sillicon Valley si Cluj-Napoca. Inca din 2012, cand Thomsons a intrat pe piata din Romania, echipa s-a extins constant, astfel ca la sfarsitul anului 2014 a dublat spatiul de birouri disponibil, cu o investitie de peste un milion de lei.
La nivel global, Thomsons ajută companii globale precum Cisco, Samsung sau RBS sa isi maximizeze investitiile in programele de pensii si beneficii, printr-un echilibru perfect intre serviciile de consultanta, tehnologie si comunicare.  In Cluj, Thomsons ofera servicii de suport clientilor globali, atat la nivel tehnic cat si la nivel de consultanta. De asemenea, in 2013 compania a lansat in Cluj-Napoca Thomsons Academy, care reprezinta singura baza de formare si instruire pentru filialele companiei din Londra, Singapore, Cluj si Silicon Valley. Astfel, in fiecare an, aproximativ 200 de persoane nou recrutate, angajați, precum și managerii lor vin la Cluj-Napoca pentru a urma cursurile Thomsons Academy, cu scopul de a-si dezvolta abilitatile si pentru a-si construi o cariera pe termen lung in companie.

17. Evozon Systems a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 11.075.590 de lei, in crestere cu peste 2 milioane de lei, fata de 2013. Profitul s-a cifrat la 46.285 de lei, in timp ce datoriile se ridica la 1,9 milioane de lei, in 2014.

18. Accesa IT Consulting SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 9.760.718 lei, cu o crestere de cinci milioane fata de 2013. Profitul firmei de IT s-a ridicat la aproape 180.000 de lei, in timp ce datoriile au fost de 1,3 milioane de lei.

 

„Strategia noastra este sa devenim, in viitor, o companie furnizoare de servicii IT care sa discute de la egal la egal cu orice firma de acest gen din strainatate”, declara Iulian Iuga , CEO Accesa, intr-un interviu acordat Ziar de Cluj.

19. ArtSoft Consulting a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 9.273.441 de lei, in crestere fata de 2013 cu aproape un milion de lei. Compania cu 100 de angajati a inregistrat un profit de aproape 400.000 de lei, iar datoriile se ridica la 2,4 milioane de lei.
ArtSoft este o firma care ofera servicii software specializate pentru contabilitate, gestiunea stocurilor si aprovizionare, distributie, managementul productiei, serviciilor si proiectelor precum si solutii complete privitoare la personal si salarizare.

20. NetMatch SRL, companie de software olandeza, cu sedii in Olanda, Cluj-Napoca si Amsterdam, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 7.813.217 lei. Profitul societatii s-a ridicat la 2,5 milioane de lei, in timp ce datoriile au fost de 255.000 de lei.

21. BG Soft SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 6.145.970 de lei. Profitul a fost de 900.000 de lei, iar datoriile au fost de 300.000 de lei.

Sursa: http://www.ziardecluj.ro/top-21-firme-de-it-din-cluj-endava-ebs-si-iquest-au-avut-cele-mai-mari-cifre-de-afaceri-2014

Software romanesc la Mobile World Congress Barcelona 2013

Aflam dintr-un articol din Capital despre prezenta firmelor de IT romanesti la Mobile World Congress Barcelona 2013. Au participat si producatori de egadgeturi/hardware, dar mai ales cei de software, atat aplicatii mobile cat si cei din zona enterprise sau outsourcing. Firmele sunt mai mult din Timisoara si Transilvania, pentru ca organizarea a fost facuta de ARIES Timisoara.

Mai jos articolul integral:

Un număr de 11 firme româneşti de software participă, în perioada 25 – 28 februarie, la Mobile World Congress Barcelona 2013, România fiind prezentă pentru a doua oară cu stand naţional la acest târg, informează Asociaţia Română pentru Industrie Electronică şi Software (ARIES).

Mobile World Congress îmbină cea mai mare expoziţie la nivel mondial pentru industria mobile (peste 1.500 de expozanţi) cu conferinţe susţinute de directori executivi de renume reprezentând operatori mobile, producători, furnizori şi distribuitori din întreaga lume. ARIES – Filiala Timişoara, cu sprijinul Ministerului Economiei şi Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine a organizat cea de-a doua participare a României cu stand naţional la acest târg din Spania. Firmele româneşti prezente în standul naţional sunt Allview, Appscend, AROBS Transilvania Software, Diversitas Group Romania, DataTEK Group Inc, Evoline, iQuest, IT Six Global Services, Qualteh, SimPlus, Transilvania Software.

Participarea companiilor româneşti la Mobile World Congress 2013 face parte din programul de promovare a exporturilor dezvoltat de Ministerul Economiei, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine şi este coordonată de ARIES filiala Timişoara. În cadrul acestui program, companiile participante beneficiază de finanţare din fonduri publice, asigurându-se decontarea integrală a cheltuielilor de construcţie şi amenajare a standului, cheltuielilor de promovare şi decontarea a 50% din costurile de transport şi cazare pentru un singur delegat din partea fiecărei firme participante.  Programul are ca scop încurajarea promovării exporturilor şi pătrunderea firmelor româneşti de software pe pieţele externe.

ARIES România este o organizaţie economico-profesională, non-guvernamentală, care are în componenţă peste 250 de firme membre la nivel naţional. Asociaţia are patru filiale zonale: Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Craiova. Pe lângă promovarea mediului ITC prin susţinerea activităţilor de networking, oferirea de training-uri, consultanţă, derularea de proiecte europene, realizare de lobby şi advocacy, promovarea companiilor din domeniul IT, electronică, automotive prin participarea la târgurile internaţionale şi facilitarea pe această cale a stabilirii unor noi relaţii de afaceri cu potenţiali clienţi şi parteneri reprezintă o preocupare şi o activitate constantă a ARIES.
SURSA: Agerpres

Stirile saptamanii 25-30 iunie. Numai doua-s norocoase

Doua stiri/articole de presa de mentionat pentru saptamana care s-a incheiat. Usor contradictorii la prima vedere.

Prima stire, din ZF vorbeste de o dezvoltare a pietei din Cluj, unde primele 10 firme prezente in acest oras vor creste cu nu mai putin de 600 de angajati in acest an. Firmele sunt, in ordinea nr de angajari Pentalog  – nou intrata pe piata din Cluj – si o lista de firme cunoscute acolo Fortech, Msg, Endava, iQuest, samd, cum bine se vede din tabelul de mai jos, produs de ZF.

Da, stirea vorbeste si de salarii, desi nu sunt date neaparat mediile salariale din Cluj, ci cele vehiculate pe tara, in cateva articole mai vechi.

 Un softist junior câştigă între 700 şi 1.000 de euro net pe lună, pe când unul cu câţiva ani de experienţă câştigă între 1.500 şi 1.800 de euro net/lună, iar un senior poate ajunge la un salariu lunar de 2.000 – 2.500 de euro net/lună, de peste 5-7 ori mai bine decât media pe economie.

Estimari pentru salariile Cluj, publicate in stiri de acum vreo 3 luni am dat si eu aici: Ce salar mai are Andreea Esca.

Veste bună pentru softiştii clujeni: companiile din IT au disponibile peste 600 de joburi anul acesta

 

Cealalta stire, din MarketWatch ne anunta ca, potrivit  PAC (Pierre Audoin Consultants), Piata IT din Romania se indreapta catre o scadere importanta in 2012, datorata in principal situatiei politice si blocarii multor proiecte informatice care vizau administratia, respectiv atitudinii rezervate a marilor companii din sectorului privat, companiile mici si medii suferind pe urma lipsei de finantare dupa 4 ani de criza.

=================

De ce ziceam stiri contradictorii? Pai cum se poate ca numai intr-un oras sa ai 6-700 de noi locuri de munca intr-un an (multiplicati de 10 ori pentru intreaga tara) si in aceasi timp sa ai descrestere a pietei? Pai se poate, pentru ca, cel care creste este businessul de export de software, sau mai bine zis export de linii de cod si suport pentru produsele si serviciile altora. Daca ne uitam, in topul firmelor de la Cluj vreo 7 sau 8 din 10 sunt firme straine. Exportam busteni software. Cod contra salarii. Partea cu serviciile exportate e in constratimp cu piata, cum concluzioneaza si cei de la PAC, care au realizat analiza:

Referitor la evolutia platformelor offshore/ nearshore de dezvoltare de software, servicii de suport tehnic, cercetare si dezvoltare, precum si BPO, Eugen Schwab (PAC) subliniaza ca “aceasta a generat si continua sa genereze un entuziasm cu privire la sectorul IT din Romania care incepe sa fie total deconectat de realitatea pietei locale, a consumului local de software si servicii informatice”.

Stiri bine randomizate. Saptamana 5-10 iunie

Incepem cu un articol din Capital despre piata joburilor de programatori din Romania in care reprezentanti de management sau HR din 3 firme (Zitec, iQuest si SAP) ne explica despre dificultatea de a gasi angajati buni, despre challange-ul de a-i pastra in companie, despre salarii.

Se implinesc 20 de ani de la infiintarea Siveco. Articole laudative ca pe vremea lui Ceausescu, unul aici.

Concursul de achizitii continua. Google achizitioneaza QuickOffice, un producător de aplicaţii pentru telefoane mobile care le permite utilizatorilor să deschidă şi să editeze de pe tablete şi mobile fişiere de tip Microsoft Word, Excel şi PowerPoint. Oracle achiziţionează Collective Intellect pentru a monitoriza conversaţiile de pe reţele sociale. Viitorul este mobile.

Top firme de soft 2010

Ca tot vorbim de companii software din Romania, iata un articol mai vechi din ZF care prezinta top 50 companii dupa cifra de afaceri, raportat la datele pe anul 2010, plus alte cateva informatii gen numar de angajati, profit, variatii (%).

Topul e dominat de firmele din Bucuresti, dar avem si 5 din Cluj in top 30: Iquest, Arobs, TSE Development (Betfair), Endava, ISDC. Ceva prezente sporadice din Brasov (Route 66) si Iasi (Amazon). Cei care stiu mai bine sa ma corecteze.

Cateva comentarii:

1. Aici nu apar decat firmele a caror activitate principala este dezvoltare de software si servicii IT.

2. O lista mai ampla, care include si integratorii de sistem, obtinuta tot din date de la ministerul de finante se gaseste aici.

Topul de aici arata putin diferit, si e normal pentru la integrare avem si consultanta, hardware, implementare, deci vorbim de alti bani si apar alte nume in top: Omnilogic, Romsoft, HP, UTI, S&T, Romsys, Brinel, Intrarom, SAP.

Rezultate financiare 2010 IT & C » IT » Companii de software si integratori de sistem
NR. COMPANIE CIFRA DE AFACERI (2010, RON) CIFRA DE AFACERI (2009, RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (%) PROFIT NET (2010, RON)
         
1 519,895,715 304,740,477 215,155,238 70.60 6,633,888
2 453,200,672 334,460,541 118,740,131 35.50 29,369,617
3 340,701,719 201,720,800 138,980,919 68.90 44,696,387
4 318,252,856 300,487,007 17,765,849 5.91 23,864,857
5 312,492,212 111,479,202 201,013,010 180.31 -1,513,702
6 233,923,310 149,893,015 84,030,295 56.06 9,893,550
7 230,713,655 215,801,267 14,912,388 6.91 10,488,920
8 227,019,102 216,575,038 10,444,064 4.82 46,576,416
9 202,911,395 83,522,619 119,388,776 142.94 8,972,518
10 186,114,125 203,596,271 -17,482,146 -8.59 92,703
11 177,112,327 101,535,183 75,577,144 74.43 12,831,429
12 173,821,892 351,125,053 -177,303,161 -50.50 1,467,502
13 146,359,504 155,642,441 -9,282,937 -5.96 11,505,828
14 125,067,126 125,749,606 -682,480 -0.54 8,045,757
15 122,015,011 104,876,324 17,138,687 16.34 1,012,838
16 103,609,275 92,664,556 10,944,719 11.81 4,047,833
17 94,801,305 46,821,518 47,979,787 102.47 59,270
18 92,122,324 49,661,208 42,461,116 85.50 5,447,664
19 90,090,418 32,479,091 57,611,327 177.38 89,913
20 88,759,470 54,476,996 34,282,474 62.93 6,824,357
21 85,038,953 53,711,240 31,327,713 58.33 3,878,840
22 82,451,697 95,294,451 -12,842,754 -13.48 4,480,715
23 81,519,698 75,497,525 6,022,173 7.98 2,089,024
24 80,377,410 86,237,176 -5,859,766 -6.79 3,204,265
25 80,074,605 77,987,739 2,086,866 2.68 4,636,487
26 76,499,115 63,995,427 12,503,688 19.54 2,027,537
27 74,407,495 50,994,750 23,412,745 45.91 4,882,229
28 73,097,776 56,422,220 16,675,556 29.55 11,555,137
29 70,263,503 21,859,461 48,404,042 221.43 15,677
30 66,417,070 39,522,797 26,894,273 68.05 6,740,511
31 60,418,424 40,060,392 20,358,032 50.82 -2,731,002
32 59,330,807 57,887,091 1,443,716 2.49 15,525,983
33 57,146,496 58,795,614 -1,649,118 -2.80 4,956,318
34 55,695,855 24,053,412 31,642,443 131.55 2,536,533
35 52,857,452 36,263,955 16,593,497 45.76 16,626,286
36 52,207,773 55,182,338 -2,974,565 -5.39 226,983
37 52,101,713 85,931,674 -33,829,961 -39.37 1,545,172
38 51,879,722 51,970,541 -90,819 -0.17 17,496
39 50,040,501 72,138,430 -22,097,929 -30.63 61,549
40 49,983,320 56,106,300 -6,122,980 -10.91 11,628,728
41 46,199,196 38,584,158 7,615,038 19.74 1,581,154
42 46,062,858 45,776,476 286,382 0.63 394,473
43 42,969,028 26,684,024 16,285,004 61.03 624,776
44 40,694,227 46,109,701 -5,415,474 -11.74 -3,339,380
45 40,455,281 37,875,926 2,579,355 6.81 1,138,413
46 39,991,379 51,197,197 -11,205,818 -21.89 -2,803,458
47 37,918,683 31,267,575 6,651,108 21.27 6,484,607
48 37,582,101 27,752,190 9,829,911 35.42 2,144,622
49 37,065,782 31,895,837 5,169,945 16.21 546,871
50 36,935,799 35,855,671 1,080,128 3.01 1,183,430
51 35,991,954 45,577,299 -9,585,345 -21.03 1,979,212
52 34,390,483 62,391,202 -28,000,719 -44.88 4,358,144
53 33,685,420 37,198,575 -3,513,155 -9.44 2,741,408
54 33,430,421 24,342,625 9,087,796 37.33 2,094,151
55 32,343,961 24,309,788 8,034,173 33.05 5,848,540
56 29,927,861 47,514,316 -17,586,455 -37.01 615,839
57 29,705,344 32,671,248 -2,965,904 -9.08 -1,498,804
58 29,066,988 26,999,738 2,067,250 7.66 663,763
59 28,462,442 32,964,217 -4,501,775 -13.66 -554,377
60 25,626,441 24,361,491 1,264,950 5.19 5,144,641
61 25,558,929 15,261,544 10,297,385 67.47 -1,114,066
62 25,071,187 28,022,542 -2,951,355 -10.53 1,504,665
63 24,449,575 15,301,426 9,148,149 59.79 67,871
64 24,066,355 14,001,001 10,065,354 71.89 123,320
65 23,077,666 9,014,707 14,062,959 156.00 401,179
66 23,020,470 13,070,821 9,949,649 76.12 2,219,397
67 21,832,195 17,245,320 4,586,875 26.60 381,820
68 21,453,221 17,798,165 3,655,056 20.54 3,724,986
69 20,713,302 18,390,608 2,322,694 12.63 1,616,039
70 20,670,402 19,334,307 1,336,095 6.91 3,872,736
71 20,299,296 16,930,082 3,369,214 19.90 4,349,069
72 20,025,807 59,319,025 -39,293,218 -66.24 21,375
73 19,429,262 18,399,660 1,029,602 5.60 2,715,260
74 18,453,850 18,732,315 -278,465 -1.49 1,680,059
75 17,161,341 12,670,442 4,490,899 35.44 32,260
76 17,129,198 25,585,252 -8,456,054 -33.05 46,735
77 15,611,236 34,559,338 -18,948,102 -54.83 -3,127,338
78 15,228,511 15,719,330 -490,819 -3.12 2,018,160
79 13,089,164 4,805,687 8,283,477 172.37 2,519,407
80 12,586,063 12,695,862 -109,799 -0.86 2,166,378
81 11,446,707 13,258,681 -1,811,974 -13.67 715,841
82 9,902,540 11,628,112 -1,725,572 -14.84 452,474
83 9,130,420 9,017,847 112,573 1.25 1,442,878
84 9,101,671 8,615,318 486,353 5.65 1,739,197
85 7,903,457 9,297,488 -1,394,031 -14.99 518,480
86 7,588,391 6,714,693 873,698 13.01 358,658
87 7,552,737 8,225,031 -672,294 -8.17 20,354
88 7,539,682 5,309,825 2,229,857 41.99 286,967
89 7,531,561 8,393,761 -862,200 -10.27 279,499
90 6,915,044 9,239,697 -2,324,653 -25.16 566,225
91 6,296,924 7,627,662 -1,330,738 -17.45 210,414
92 5,584,793 6,252,803 -668,010 -10.68 297,981
93 4,196,493 4,538,084 -341,591 -7.53 89,238
94 3,896,626 3,445,532 451,094 13.09 733,800
95 3,689,192 3,792,260 -103,068 -2.72 220,730
96 3,182,605 3,375,803 -193,198 -5.72 -328,058
97 2,578,473 2,605,232 -26,759 -1.03 -888,299
98 27,380 10,154,236 -10,126,856 -99.73 -362,449

3. Datele pentru 2011 nu sunt inca disponibile, desi suntem deja la mijlocul anului urmator. Cu creionul si hartia probabil ca dureaza mai mult pana faci rapoartele astea, ca asa-i la stat.

Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004)

Dupa partea intai si partea a doua urmeaza, ati ghicit, partea a treia din Istoria IT in Romania dupa 1990, care acopera perioada 2000-2004 si vorbeste despre noul val de firme de software aparut in aceasti ani, precum si alte evenimente importante pentru industrie.

Odata cu inceputul anului 2000 s-a produs o schimbare in piata de software din Romania. Din nimic au inceput sa apara mici firme de software ca ciupercile dupa ploaie. Mare parte erau startup-uri facute de mici firme de dezvoltare din occident sau chiar parteneriate dintre persoane particulare din strainatate din Romania, cu experienta in IT la acea data, care anticipau potentialul pietei. Tinta firmelor au fost orasele universitare, cu predilectie Bucuresti si Cluj.

Erau anii in care dezvoltarea web lua amploare. Perioada in care se trecea de la site-uri statice, cu design primitiv la siteuri dinamice, bazate pe mici CSM-uri, la aplicatii care transpuneau pe web parte din business-ul companiilor (CRM, ERP, …). Tehnologiile java devenisera relativ mature, asa ca multe firme mici se orientau spre aceste tehnologii. Apar primele frameworkuri pe tehnologii java. De asemenea, Microsoft lanseaza prima versiune a platformei .Net, care ofera dezvoltatorilor pe aceste tehnologii un avantaj in viteza si usurinta de a livra aplicatii, in special cele cu interfata web.

Dupa un inceput fulminant, crah-ul bursier al .com-urilor din februarie 2001 urmat de evenimentele din 11 Septembrie 2001 din State au temperat avantul, in anii 2002-2003 aparand chiar o perioada de scadere a cererii in piata.

Firmele infiintate in aceasta perioada au pus bazele industriei de software asa cum o cunoastem noi azi, nu atat prin nume sonore, dar prin multitudinea lor. Din Cluj amintesc Bluedge, Montran, iQuest. In Bucuresti sunt nenumarate. Multe din firmele lansate in aceasta perioada s-au dezvoltat frumos in urmatorii 5-10 ani, ajungand la peste 100 de angajati, altele au fost preluate de firme din afara care si-au facut intrarea pe piata din Romania pe la mijlocul sau spre sfarsitul deceniului trecut.

Piata guvernamentala a devenit importanta prin amploarea si natura contractelor (cererea de sisteme integrate devenea semnificativa). Inceputul anilor 2000 a facut si industria telecom profitabila, cu o crestere spectaculoasa a numarului de abonati, ducand la o crestere de servicii IT si in aceasta zona. Dezvoltarea domeniilor bancar, asigurari, petrolier, auto si altele au dus de asemenea la o crestere aferenta a business-ului IT.

Piata muncii a avut o crestere spectaculoasa, in mod special in 2000 si 2001. Acestia au fost primii ani in care ponderea absolventilor de profil care ramaneau in tara era mai mare decat cea a celor care plecau in strainatate. Piata interna devenea mai mare decat piata ‘de export’ de specialisti software, cu toate ca salariul mediu in industrie in anul 2001 era in jurul valorii de 3-400 de euro.

In acele vremuri (guvernarea PSD /Adrian Nastase) Romania incepuse sa aiba crestere economica dupa perioada de restructurari 1996-1999, dar impozitarea salariilor pentru angajat era de pana la 40%. Un moment important pentru salariile din software (in mare parte la negru la acel moment) a fost decizia de scutire de impozit de pana la 40%, luata in 2001. In scurt timp aceasta a dus la o “albire” a salariilor, combinata si cu nevoia de credite tot mai mare a populatiei, facand Romania o piata cu adevarat atractiva pentru investitii in software.

Internetul a devenit accesibil si in mediul domestic tot prin dial-up. Inca din 2001-2002 apar primele variante de internet mobil (GPRS, la viteze ce au inceput de la 32kbps), dar aceesibil mult timp doar partial in marile orase si total prohibitiva din punct de vedere a pretului.

Un moment de referinta a fost anul 2003, cand Microsoft a cumparat Gecad – firma romaneasca de solutii de securitate – pentru suma de 20 de milioane $, ceea ce a facut mare valva in presa din Romania atunci si a deschis ochii si altor giganti IT asupra potentialului software al romanilor, cum vom afla din viitorul episod – Istoria IT in Romania. Partea a 4-a. Cresterea si globalizarea (2005-2008).

Sibiul, noul pol al investiţiilor în IT – preluare

Pentru cei care au ganduri de relocare, Sibiul pare sa fie vedeta in aceasta perioada. Un articol din ZF.

Computer Generated Solutions, EBS, iQuest sau Pentalog sunt doar câteva dintre companiile străine care au angajat în ultimii doi ani câteva sute de sibieni în domeniul IT, oraşul fiind, alături de Braşov, noua ţintă a investitorilor din IT care au ales să-şi extindă activitatea pe piaţa locală.

Doar la finalul lunii trecute Computer Generated Solutions Europe, divizia locală de servicii IT a americanilor de la CGS, care are în prezent 40 de angajaţi în România, a deschis un centru de dezvoltare de software la Sibiu, unde vor lucra 100 de oameni.

“Regiunea Sibiu – Braşov a oferit, în mod tradiţional, foarte mulţi programatori pe piaţa muncii. Situaţia din această zonă a devenit la fel cum era cea din Timişoara în urmă cu 10 ani şi care acum a «secat», în sensul că cererea de specialişti IT este mai mare decât oferta.

Următoarea destinaţie a investiţiilor IT a fost Iaşiul, dar şi el începe să «sece» şi Craiova, care a angajat mai mult dezvoltatori de jocuri. Noile ţinte sunt Braşov şi Sibiu şi, probabil, urmează Clujul şi Târgu Mureş”, spune Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale, care este membru şi fost preşedinte al Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor.

În oraşul Sibiu locuieşte o populaţie de 137.000 de persoane, potrivit datelor provizorii ale recensământului de anul trecut, numărul de locuitori fiind în scădere cu 11,3% faţă de 2006. Cu toate acestea, regiunea nu duce lipsă de forţă de muncă bine calificată, având în vedere că în cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu învaţă în prezent aproximativ 25.000 de studenţi, aproape cât are şi Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Printre angajatorii din ultimii ani în regiune se află furnizorul de soluţii software integrate de gestiune ERP (Enterprise Resource Planning) EBS, care are o filială în Sibiu specializată pe tehnologiile Java, .NET, ABAP şi sprijină activitatea companiei în special pe piaţa externă.

De asemenea, numărul de angajaţi ai grupului Pentalog a depăşit anul trecut 670 de persoane, cu filiale în Braşov, după care au urmat birouri în Bucureşti, Iaşi şi Sibiu, iar mai recent în Cluj-Napoca.

Rata şomajului din Sibiu a ajuns la 4,39% la finalul lunii februarie, cu aproape un punct procentual mai scăzută faţă de media la nivel naţional, numărul total de şomeri fiind de 8.200 de persoane.

Şi furnizorul de servicii externalizate de tip call center Computer Generated Solutions (CGS) şi-a extins anul trecut activitatea din România prin deschiderea unui centru în Sibiu în iunie, unde are deja birou, care va avea 300 de angajaţi.

“Interesul investitorilor străini din IT în zona Sibiului nu este o noutate, de prin 2007 încoace multe com panii au început să îşi externalizeze ope raţiunile în România, pentru că aici costul forţei de muncă este mult mai redus”, a spus Marian Bejinariu, managerul firmei de recrutare Job Connect din Sibiu.

Un proaspăt absolvent de facultate, care nu are deloc experienţă, se angajează pe un salariu de aproape 700 de euro brut în Sibiu, Braşov, Timişoara sau Cluj, potrivit studiului salarial şi de beneficii AIMS Salary Map IT. Salarii mai mari au angajaţii care ocupă funcţia de software architect, cu o experienţă de cel puţin cinci ani în dezvoltare software şi care au foarte bune competenţe de programare, care câştigă peste 2.600 euro brut/lună.

“Forţa de muncă bine calificată, lobby-ul făcut de autorităţile locale, atât în ţară, cât şi în străinătate pentru atragerea investitorilor străini i-au determinat pe aceştia să vină în Sibiu. Îi sprijinim pentru obţinerea avizelor şi îi ajutăm să treacă mai uşor peste obstacolele administrative, le punem la dispoziţie spaţii pe care să-şi construiască fabrici sau clădiri de birouri”, a spus Mirela Grigore, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu.

Sibiul a fost în 2007 capitală culturală europeană şi este în prezent unul dintre cele mai apreciate oraşe turistice din ţară.

Însă IT-ul nu este singurul domeniu care a atras investiţii străine în zonă. La începutul acestui an, grupul spaniol Inditex a investit circa 2,5 mil. euro în deschiderea unui magazin Zara într-o clădire istorică din centrul oraşului Sibiu.