Tag Archives: Intel

Achizitii in piata de IT in 2016

Daca tot suntem la inceput de an si am tot vorbit in posturile precedente de achizitii in piata de tehnologie si IT globala, iata mai jos o lista a principalelor achizitii in piata locala din anul trecut.

  1. Endava achizitioneaza ISDC Cluj.  ISDC – o companie romano-olandeza din Cluj cu aproximativ 500 de angajati  si cifra de afaceride 32 de milioane de lei in 2016. In urma achizitiei, Endava ajunge la 3300 de angajati, in Romania si tarile din zona, consolidandu-si pozitie de jucator regional (detalii in Ziua de Cluj)

2. NTT Data România achizitioneaza EBS Romania (tot de la Cluj). De fapt, tranzactia la nivel global s-a perfectat din 2013, in 2016 efectuandu-se de fapt integrarea in cadrul companiei japoneze.

NTT Data este subsidiara a companiei japoneze NTT (Nipon Telegraph and Telephone company), care conform Wikipedia a avut o evolutie spectaculoasa in ultimii 8-10 ani, realizand o serie de achizitii de companii asiatice, amenicane si europene, ajungand la 120.000 de angajati si devenind astfel un veritabil jucator in piata de servicii IT.

Inca din anul 2012 NTT Data era cotata ca a 5-a companie de servicii IT din lume conform Forbes Global 2000. De atunci compania si-a continuat extinderea prin achizitii, cea mai recenta avand impact si in piata din Romania, prin achizitia Dell Services (fost Perrot services) , prezentata mai jos.

3. Tot NTT Data achizioneaza in 2016 Dell Services si formeaza o noua divizie a grupului, numita NTT Data Services (tranzactie globala, care se transfera si asupra sucursalelor din Romania).

4. NXP Semiconductors Romania achizitioneaza Intel Romania ca parte a unei tranzactii globale.

Cu un an in urma, la sfarsitul lui 2015, NXP Semiconductors achizitiona Freescale Semiconductors intr-o tranzactie de aproape 12 miliarde dolari (detalii aici).

Dar iata, surpriza, pentru ca pestele mai mare intotdeauna il inghite pe cel mai mic, compania chineza Qualcomm achizitioneaza la randul ei mai sus mentionata NXP Semiconductors intr-o tranzactie de 47 miliarde dolari cash, a doua cea mai mare tranzactie a unei companii de tehnologie inregistrata vreodata, dupa achizitia EMC de catre Dell. (vezi aici)

 

 

Pilot (automat) de Romania

Dupa cum poate ati auzit (sau nu) Ionut Budisteanu din Ramnicu Valcea (elev la Grupul Scolar Oltchim) a castigat concursul Intel ISEF (Intel International Science and Engineering Fair) la care au participat 1.600 de elevi din 70 de țări –  pentru un proiect de masina fara sofer.

Elevul de 19 ani de la Grupul Școlar Oltchim, aflat la a treia participare la Intel ISEF, a făcut un proiect low-cost pentru mașina fără șofer.  Low-cost înseamnă că întregul sistem costă, conform estmărilor lui Ionuț, 7.000 de dolari, dintre care 3.000 sunt destinați radarului 3D utilizat. Radar care poate identifica, împreună cu camerele video montate pe mașină, toate elementele importante din trafic, astfel încât mașina să poată reacționa în consecință. Datele obținute de radar au nevoie de șapte calculatoare pentru a fi procesate, cantitatea de informații fiind foarte mare.

…………..

În orice caz, Ionuț Budișteanu are șanse mari să îi „bată“ pe cei de la Google cu proiectul său. Gigantul IT american lucrează la un sistem identic, de mașină fără șofer (chit că ei se referă la acesta drept „autopilot“, lăsând senzația că tot oamenii sunt în control) și chiar utilizează același tip de sistem, bazat pe un radar 3D cu tehnologie Lidar (identificarea distanței până la un obiect prin utilizarea luminii laser). Numai că sistemul lor va fi mult mai scump, tocmai din cauza radarului extrem de performant utilizat. Sistemul lui Ionuț are nevoie de radar 3D (tot cu tehnologie Lidar), dar la o rezoluție mult mai mică, compensată cu imaginile primite de la camerele video.

Si uite asa si-a facut Google rost de un concurent (Intel) pentru proiectul lui similar. Sau va ajunge Ionut sa lucreze pentru Google, in ciuda intentiilor actuale de a lucra in cercetare si a deveni profesor?

Articolul integral in Capital.

Istoria IT in Romania. Partea a 4-a. Cresterea si globalizarea (2005-2008)

Dupa o oarecare pauza continuam seria de posturi despre istoria IT in Romania ajunsa la Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004) cu un nou episod. Perioada asta a mai fost atinsa si intr-un alt post – Palmasi software – dar aici vom privi lucrurile dintr-o perspectiva mai … istorica.

Spuneam in postul precedent ca sfarsitul anului 2003 a atras atentia lumii software mari asupra Romaniei prin faptul ca Microsoft, o companie mai pe val ca acum la acea data, achizitiona o firma romaneasca – Gecad – pentru produsul de securitate RAV (Romanian Antivirus). In scurt timp greii IT-ului mondial au realizat ca Romania este o piata software cu potential de crestere.

La sfarsitul anului 2004 din punct de vedere politic aveau loc din nou transformari mari: dreapta castiga puterea. La inceputul lui 2005 a scazut impozitul pe salarii de la 40% cat era pentru salariile mari la 16%, facilitand astfel angajatii din IT care nu beneficiau la acel moment de scutirea totala a impozitului (scutirea pentru programatori). S-au oferit de asemenea multe facilitati pentru micro-intreprinderi si PFA, impulsionand micii intreprinzatori sau freelancerii care doreau sa aiba venituri legale.

In plus fata de cele mentionate, aceste schimbari politice, combinate cu intrarea in NATO din 2004 si anuntata intrare in UE din 2007 au dat un mesaj de incredere investitorilor straini. Daca la inceputul anilor 2000 asistam la crearea de mici companii de software, odata cu anii 2004-2005 nume grele din industrie au venit in Romania. Era inceputul globalizarii.

Capul de pod l-a constituit Oracle inca din 2004 cu un centru de servicii, urmat la un an de IBM, cu o initiativa similara dar mai redusa ca amploare – IBM avand de mult in Romania o retea de firme partenere (get Toptech). Acesta a fost un semnal care a declansat un mare dans al migrarii fortei e munca dinspre companii mici spre companii mari. Au urmat apoi Microsoft, HP, Adobe, Amazon, Embarcadero, apoi multimationale din zona de automatizare sau software embeded: Infineon Technologies, Freescale Semiconductor. Ulterior companii din domeniul telecomunicatiilor: Nokia, Ericsson. Mai nou chiar si mariile companii de software si integrare din India si-au deschis centre in Bucuresti (de exemplu Wipro, care e prezent pe piata de cativa ani buni). Procesul continua pana in ziua de azi, exemple recente fiind SAP, Intel sau Huawei, dar fenomenul s-a manifestat masiv in perioada analizata.

Globalizarea, cum am mai scris in Palmasi software, a fost si cu bune si cu rele, dar parca mai mult cu rele, companiile stranine externalizand in Romania serviciile mai de rutina, putin critice dezvoltarii lor, in mare parte singurul scop fiind reducerea costurilor, fara a avea o strategie de dezvoltare pe termen lung, asta in ciuda calitatii ridicate a softistilor de la noi. Avantajele sunt raspandirea unei culturi de business occidentale printre angajatii din Romania si participarea in proiecte ample, multiculturale.

Tot aceasta perioada a permis firmelor autohtone create la inceputul anilor 2000 sa se dezvolte si sa ajunga sa conteze pe piata. Unele multinationalele care nu aveau un setup in Romania in acesti ani au considerat mai eficienta achizitia de firme romanesti (Adobe a achizitionat InterAKT in 2006, Endava a achizitionat AGS la Cluj in 2006, IP Devel a fost achizitionata de Adecco in aceeasi perioada, si preluata apoi de Enea).

In ceea ce priveste veteranii industriei din anii ’90 (Siveco, TotalSoft, Softwin, ..), profitand de numarul mare de contracte cu statul s-au transformat in adevarate fabrici de programatori cu sute de angajati si cifre de afaceri de zeci de milioane de dolari. Ce-i drept, tot cam pe acum si marile multinationale de soft, care joaca rol si de integratori (IBM, Oracle) au inceput sa se dedulceasca si ele la contracte cu statul, licitand individual sau in consortiu, depinde cum indeplineau conditiile. Asta pe langa integratorii mai micuti: S&T, Romsys, Omnilogic, Intrarom.

Anii 2005-2008 au fost anii de dezvoltare acelerata a industriei de software la noi. Salariile probabil ca s-au dublat, in unele cazuri fiind ajutate si de facilitatile fiscale de care am vorbit mai sus. De la an la an aveau loc cresteri de 20, chiar 30% (mai accelerat decat in alte domenii unde de asemenea se ingregistrau cresteri semnificative), existand chiar o criza de programatori pe anumite tehnologii. A fost perioada cu cele mai putine emigrari din istoria postdecembrista.

La mijlocul lui 2008, piata IT (la fel ca intreaga economie) avea o cerstere frumoasa, cu perspective de dezvoltare. Pentru firmele romanesti, anul 2008 se anunta a fi cel mai bun din toate timpurile. Numai ca la scurt timp criza finnciara, iar apoi economica avea sa le schimbe planurile multora.

Pălmași software

Da, palmasi software. Asa ii caracterizeaza pe dezvoltatorii de software din Romania domnul George Buhnici, reporter ProTV, la evenimentul ZF Mobilio-Apps & Business Forum, un eveniment care are drept temă centrală evoluţia pieţei locale de aplicaţii pe mobil şi modalităţile prin care dezvoltatorii locali pot profita de oportunităţile create de explozia vânzărilor de mobile inteligente organizat de ZF ieri in Bucuresti, preluat intr-un articol din ZF.

Auzindu-l, fac analogia cu Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adresandu-se absolventilor de la Yale in celebrul discurs (neterminat) din care citez:

“Dacă mă uit la voi nu văd nici un viitor fericit, nu văd nici un director proeminent. Acum sigur sunteţi bulversaţi. Asta e normal. Totuşi, vă puteti întreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca să vă judec pe voi, studenţii celei mai renumite facultăţi? Staţi să vă explic.

Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am căzut la facultate şi voi nu.

……

O să aibă lumea nevoie şi de salahori ca voi. O să aveţi nevoie de cunoştinţe, de programare la terapie la un psiholog. Fiindcă voi n-aţi căzut la facultate n-o să fiţi niciodată printre primii 10 cei mai bogaţi oameni de pe pământ.”

Gasiti tot “discursul” aici.

Si totusi, Larry Ellison de Romania (aka George Buhnici) are pe undeva dreptate cu chestia asta cu palmasii. Dar nu e vina lor, a dezvoltatorilor. Nici macar a managerilor lor directi. Ci e vina guvernantilor, a globalizarii, a multinationalelor si a istoriei.

Eu aveam o alta vorba pe acelasi subiect: “in Romania producem busteni software” pe care ii exportam, prin analogie cu industria de defrisari din Romania, daca o pot numi asa, ca de exploatare a lemnului e prea mult spus.

Sa vedem mai in detaliu despre ce e vorba.

Nu vreau sa merg in urma mai mult de 15 ani, cand diferentele dintre salariile din industria de software occidentala si cele de la noi erau 10:1 cel putin. Evident, in acel moment, nu exista propriu-zis o piata de software in Romania, cum exista si o neincredere mare in viitorul acestei tari.

Cresterea

La inceputul anilor 2000, Romania a devenit insa o piata atractiva pentru investitiile in software, mai intai pentru firme relativ micute din State, Germania si alte tari din Europa. Aceste firme au adus in Romania proiecte de dezvoltare si de integrare, mai mici sau mai mari, in functie de dimensiunile firmelor, de clienti si de domeniul de business caruia ii erau adresate. Era perioada in care tehnologiile de dezvoltare se maturizasera (atat in zona Java, dar si .Net sau php). Clientii construiau sisteme de la zero sau migrau sisteme foarte vechi pe tehnologii actuale. Era perioada romantica a dezvoltarii de software in Romania.

In zona de vest a tarii firmele micute au adoptat o politica de outsourcing, dar si acolo, in multe cazuri  responabilitatea livrarii unei solutii functionale end to end revenea tot firmei romanesti.

Putine firme au avut forta financiara sau viziunea sa creeze produse. Gecad, Softwin/Bitdefender, Siveco, Transart, TotalSoft sunt cateva dintre firmele care au construit cateva produse, cateva branduri de valoare in industria software globala sau macar regionala.

Salariile erau mici comparabil cu cele din occident si se mentineau insa destul de jos, cel putin pana in anul 2005-2006, cand s-a terminat aceasta faza.

Globalizarea

Odata cu manifestarea globalizarii si in domeniul dezvoltarii de software si sesizarea oportunitatii pietei numita Romania, marile corporatii au deschis centre globale de mari dimensiuni la noi. A inceput cu Oracle in 2004, urmata de IBM in 2005, apoi HP, Microsoft, Ericsson, SAP, Huawei si multi altii pe care nu-i mai mentionez.

Au intrat in piata cu salarii peste medie, pe de o parte atragand personalul bine pregatit de la firmele mai mici si in acelasi timp punand presiune pe piata muncii. Era perioada in care se cautau programatori in draci, salariile cresteau cu 20-30% de la an la an, se angajau si absolventi de facultati nontehnice, dar care aveau ceva tangente cu programarea.

Autoritatile s-au bucurat de aceasta deschidere si n-au ratat nici o ocazie sa taie panglici sau sa faca poze cu oficiali ai marilor multinationale din domeniu veniti la Bucuresti sa negocieze contracte avantajoase in schimbul sutelor sau miilor de locuri de munca oferite.

Numai ca, surpriza! La scurt timp s-a dovedit ca centrele de dezvoltare erau mai mult de suport, ca R&D-ul insemna defecte si tichete. Proiectele de dezvoltare, unde mai era vorba de asa ceva, aveau in vedere crearea de tool-uri pentru clienti interni, iar in alte cazuri, dezvoltarea era parte a unor contracte globale de managed services, care impuneau folosirea unor tool-uri si metolologii specifice clientului sau industriei, total depasite, contraproductive si care impiedicau sub toate formele inovatia.

Externalizarea serviciilor spre Romania a continuat si in alte domenii: call center, in special pentru limbi europene mai putin cunoscute, business processes s.a.m.d.

De ce nu si dezvoltarea software? De ce nu designul si arhitectura? De ce nu dezvoltarea de produse pe care aceste nume grele le au? Pentru ca acestea sunt esenta unei companii de software, iar Romania e considerata o piata prea riscanta pentru acest tip de activitati. Pentru ca cineva trebuie sa faca si munca de jos.

Pozitia geo-politica ne recomanda pentru centru de suport in partea asta de lume: tara ieftina, parte a UE, relativ sigura, pe fusul orar european, cu competente foarte bune in domeniu, cu facilitati pentru angajatii din IT, cu populatie vorbitoare de limba engleza. Ce-ti poti dori mai mult daca esti multinationala?

In perioada in care businessul centrelor inflorea, spre sfarsitul anului 2008, a venit criza economica. Firmele autohtone si cele mici au fost puternic lovite, unele dintre ele recurgand chiar la reduceri de personal. Multinationalele, pe de alta parte, beneficiind de sume mari de bani si cu planuri de business pe durata indelungata, care le ofereau cost saving-uri uriase prin mutarea operatiunilor din tari scumpe (Irlanda, UK, Franta, Germania…) prosperau si isi consolidau operatiunile in Romania. Anul acesta din nou cateva firme mari si-au anuntat din nou planuri de extindere: HP, Dell, ..

Exista doar cateva exceptii notabile la aceasta regula: Adobe, Nokia la Cluj (cu un mic nucleu de software development), Amazon la Iasi si mai nou Intel la Bucuresti. Dar acestea sunt aproape picaturi intr-un ocean al centrelor globale de (dezvoltare si) suport.

Astfel s-a ajuns ca o industrie de dezvoltare software micuta dar sanatoasa cum aveam in 2004 sa se transforme peste numai cativa ani intr-o monstruoasa industrie de mentenanta, in India Europei cum ii spun unii colegi din domeniu. Si asta in situatia in care calitatea dezvoltatorilor software din Romania este mult peste media europeana (fapt atestat de statisticile Brainbench sau de testele de certificare Java/Microsoft).

In cazul asta, se pare ca are dreptate ziaristul de la PRO TV. Suntem palmasi software, sau salahori cum ne numea celalalt onorabil.

Sa incheiem totusi intr-o nota mai vesela. Daca esti palmas, dupa ce lucrezi la munca de jos, trebuie musai sa te odihnesti. Asta cu palmasii ne duce cu gandul la un celebru tablou al unui pictor roman: “Cosași odihnindu-se“.

Cosasi odihnindu-se

De la “Cosasi odihnindu-se” pana la “Programatori odihnindu-se” nu mai e decat un pas. Sper ca observati asemanarile.

Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se

Colosii IT in frunte cu Apple si Google judecati ca s-au inteles sa nu-si fure angajatii – preluare

Iata ca intelegerile privind neangajarea de la concurenta se intampla si la case mai mari. Si la noi umbla vorba de astfel de intelegeri (acum cativa ani), mai ales pe piata de telecom, unde numarul de firme e foarte mic. O stire de pe Reuters, preluata de mai multe publicatii. Redau textul din Finantistii.

Un judecător din Statele Unite a hotărât trimiterea în judecată a Apple, Google, Intel şi altor patru companii IT pentru o înţelegere ilegală prin care au stabilit să nu-şi racoleze între ele angajaţii, trasmite Reuters.

Un judecător din San Jose, statul California, nu a aceceptat o cerere companiilor pentru respingerea acuzaţiilor aduse de mai mulţi ingineri IT.

Celelalte patru companii implicate sunt Adobe Systems, Intuit, divizia Pixar a Walt Disney şi Lucasfilm.

Procesul a fost deschis de cinci ingineri IT, care au acuzat companiile de înţelegere pentru reducerea salariilor angajaţilor prin eliminarea concurenţei pentru angajaţi calificaţi.

Angajatori de top se intoarce

Daca tot am intrat in zodia preluarilor mai luati una tocmai de pe wall-street.ro, referitoare la acelasi eveniment “Angajatori de top”, dar cu impresii “de dupa” si mai din interiorul evenimentului si cu cate detalii despre  companiile participante din industria  IT&C (descriere, arie de activitate, numar de angajati, planuri de extindere, …).

In mare se confirma afirmatiile pe care le-am exprimat eu intr-un post anterior Angajatori de top – un job (af)fair legate de angajatii entry level, mai mult se vorbeste de internship si practica. Articolul mentioneaza si despre 15.000 de specialisti (cu experienta). Daca facultatea este experienta (si este experienta de viata), atunci sunt de acord. Altfel … Au mai vorbit unii din politica in ’96 de 15.000 de specialisti si s-a ales praful de ei (de politicieni, ca specialistii n-au existat niciodata).

Va las sa cititi articolul:

Companiile din IT pun la bataie mii de joburi. Recruiterii: Tinerii sunt tot mai interesati de practica

Companiile din IT, telecomunicatii si cele de servicii de externalizare ofera mii de locuri de munca, cele mai multe recrutari fiind facute de jucatorii din industria de call center, potrivit datelor oferite de participantii la targul de joburi Angajatori de Top, organizat la finalul saptamanii de Catalyst Solutions.

De altfel, dintre cele aproximativ 90 de companii participante, aproape jumatate sunt din domenii pentru care in mare parte este nevoie de cunostinte tehnice: IT (24), outsourcing (11) si telecomunicatii (6).

Printre cei mai mari angajatori in aceasta perioada sunt companii precum Genpact, Computer Generated Solutions, Wipro Technologies, Competence Call Center (CCC), EA Sports, Teamnet Collaborate sau Stefanini. Companiile de outsourcing precum Genpact, CGS, CCC sau Wipro cauta in general vorbitori de limbi straine, in timp ce jucatorii de IT sunt interesati de specialistii in tehnologii Java, .Net, PHP sau de game testeri.

Pe de alta parte, cele peste 90 de companii care au participat la targ nu au oferit doar peste 3.000 de joburi, ci si in jur de 600 de locuri pentru practica.

“Sunt foarte multi interesati de stagii de practica, Cei mai multi dintre cei care vor un loc de munca sunt studenti sau absolventi de facultate. Noi cautam programatori pentru tehnologii .Net, Java, analisti de business, oameni carora sa le placa ce fac, care se implica in proiectul care se desfasoara”, a afirmat pentru Wall-Street.ro, Gabriela Moisa, consultant in resurse umane in cadrul companiei Teamnet Collaborate, dezvoltator de software care face parte din grupul Asesoft, condus de Sebastian Ghita.

Compania are in prezent in jur de 350 de angajati, iar pana la finalul anului ar mai putea recruta in jur de 100. Pe de alta parte, dezvoltatorul ofera in timpul verii in jur de 20 de stagii de practica. Media de varsta in cadrul companiei este de aproximativ 28 de ani.

“Studentii sunt mult mai deschisi catre internshipuri, sunt mult mai deschisi la nou, sa invete. Foarte multi sunt interesati de stagii de practica”, afirma un reprezentant al centrului de dezvoltare si cercetare pe care Intel l-a deschis de curand in Romania.

Centrul Intel a ajuns la aproape 80 de angajati, iar media de varsta este in jur de 30 de ani, a declarat pentru Wall-Street.ro, Monica Ene Pietrosanu, country manager al Intel Romania Software Development Center (IRSDC).

In prezent centrul are locuri de munca disponibile pentru cinci specializari: graphics SW engineering manager, graphics development engineer, intern for Android development, software engineer si software validation test engineer.

Pe de alta parte, in prezent compania ofera doua internshipuri platite, insa numarul ar putea urca pana la zece.

“Cei interesati ar trebui sa fie atenti la pagina noastra de internet, sa trimita CV-uri si chiar daca nu reusesc de prima data, sa reincerce, sa nu renunte” explica Pietrosanu.

Cine ce fel de oameni cauta:

EA Sports, dezvoltator de jocuri pentru computer, cu circa 700 de angajati la Bucuresti, cauta 200 de oameni, in special game testeri si programatori.

Media de varsta in companie este in jurul a 24-25 de ani, spune Bogdan Florescu, lead recruiter in cadrul EA Sports.

Producatorul de jocuri pentru console si telefoane mobile Gameloft, cu aproximativ 600 de angajati pe piata locala, are in prezent 10-12 posturi disponibile. Compania este interesata de specialisti in programare C++, PHP, specialisti in grafica 2D, 3D si in programul InDesign, potrivit lui Cristian Axinov, specialist in resurse umane in cadrul Gameloft.

Compania are de asemenea in jur de 10 locuri pentru stagii de practica.

Microsoft, filiala locala a celui mai mare producator de software din lume, are 25 de locuri disponibile atat pentru domeniul IT(suport tehnic) cat si in zona de vanzari, marketing, potrivit Ioanei Tanase, staffing associate in cadru companiei.

 

De asemenea, Microsoft organizeaza in fiecare an doua programe de internship pentru 20 de persoane in centrul de servicii GTSC. In prezent Microsoft Romania are in jur de 350 de angajati

Star Storage, companie specializata in stocarea si gestionarea datelor si documentelor, recruteaza in aceasta perioada in jur de 10 specialisti: consultanti pe solutii de stocare, virtualizare, baze de date, infrastructura si aplicatii enterprise.

Compania are in jur de 500 de angajati, dintre care 460 la Bucuresti si restul la Craiova. Furnizorii de solutii IT gaseste cel mai dificil specialisti in managementul datelor. Media de varsta in companie este de 28-30 de ani.

 

Ixia, companie de testare a retelelor si serviciilor bazate pe protocolul IP, are 15 posturi deschise si cauta specialisti in tehnologii .Net, C++, C#, pentru platforma Linux sau Windows. Dintre cei 340 de angajati ai companiei, o treime sunt fete, iar media de varsta este de 26 de ani.

“Anul trecut ne-am dublat numarul de angajati, iar majoritatea recrutarile au fost pentru pozitii entry-level. Acum ne intereseaza si seniori, manageri”, afirma Adriana Radu, director de resurse umane in cadrul Ixia.

Ea adauga ca atunci cand vin la un interviu de angajare, tinerii sunt interesati de proiectele in care este implicata compania. “Cum ma pot dezvolta? Ce pot sa invat? Asta ne intreaba tinerii.”, spune managerul.

Compania ofera 30 de stagii de practica pentru perioada verii.

Furnizorul de servicii de outsourcing si software Wipro Technologies Romania cauta in prezent 10-15 oameni pentru joburi in domeniul economic, dar si in IT.

“Trebuie sa vorbeasca limba engleza si cel putin inca o limba straina, de circulatie europeana”, spune Laura Gabriela Popescu, executive talent acquisition in cadul Wipro. Compania ofera servicii in 13 limbi straine. Furnizorul de origine indiana are in jur de 800 de angajati in Romania, dintre care 200-250 la Bucuresti si peste 500 la Timisoara. Media de varsta este de 24-26 de ani.

Wipro are mai putea angaja intre 100-200 de persoane pana la finalul anului, dar cifra nu este sigura pentru ca totul depinde de proiectele in care va fi implicata compania.

Global eBusiness Operations Center (GeBOC), centrul de servicii al HP Romania, cauta atat proaspat absolventi de facultate, cat si specialisti cu minim 2-3 ani de experienta in zona proceselor financiare, controlling sau managementul de proiect. Compania este interesata si de vorbitorii de limbi straine, potrivit Alexandrei Oana, country staffing lead in cadrul HP Geboc.

Bitdefender, unul dintre cei mai mari producatori mondiali de software pentru securitate informatica, are 40 de pozitii deschise in echipele tehnice, servicii suport, online, comunicare, atat pentru cei cu experienta cat si pentru incepatori.

„Pe langa specialisti, cautam si tineri pentru stagii de pregatire, studenti din facultatile de profil IT&C”, spune Cristina Visan, HR Generalist in cadrul companiei.

1&1 Internet Development, una dintre cele mai mari companii de gazduire web de pe piata locala, vrea sa angajeze anul acesta in jur de 100 de specialisti IT. Compania are 280 de angajati in prezent si cauta specialisti pentru departamentele de dezvoltare software, asigurarea calitatii, managementul proiectelor, experienta utilizatorului si dezvoltare de produs.

„Pozitiile din cadrul 1&1 Internet Development nu se adreseaza numai seniorilor, ci avem posturi disponibile chiar si pentru entry-level”, a declarat Wolfgang Gunne, director general al 1&1 Internet Development. Anul trecut, compania a angajat in jur de 50 de persoane.

Furnizorul de servicii de business si tehnologice Genpact vrea sa recruteze in 2012 un numar similar de persoane cu cel de anul trecut, cand compania si-a marit numarul de salariati cu circa 1.000 de persoane.

„Anul trecut ni s-au alaturat mai mult de 1000 de colegi in sediile noastre din Bucuresti si Cluj, iar anul acesta compania va creste intr-un mod similar. Cautam colegi care sa fie pasionati de finante – contabilitate, customer service sau achizitii si care vorbesc limbi straine cum ar fi germana, franceza, spaniola, italiana si limbi rare precum olandeza, suedeza si norvegiana. Incepand de anul acesta demaram proiectul Gateway – Genpact Trainee Program, care se adreseza tinerilor fara experienta profesionala. Programul ofera cunostinte in domeniul  financiar- contabil print-un curs intensiv de aproximativ doua uni, la finalul caruia participantii vor avea oportunitatea de angajare in cadrul companiei”, spune Ioana Mihalache, manager de recrutare in cadrul Genpact.

Furnizorul de servicii de call center Competence Call Center (CCC) are disponibile 70 de locuri de munca. Compania are 350 de angajati si ofera servicii in sapte limbi straine.

“Suntem interesati in special de studenti, nu neaparat cu experienta”, afirma Catalin Neaga, referent de resurse umane in cadrul CCC.

Romtelecom, unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicatii de pe piata locala, este interesat de specialisti in domenii precum IT, operatiuni, vanzari, customer experience. De asemenea, pentru studentii in anii terminali compania ofera internshipuri pentru specializari precum IT, tehnologie si customer experience, potrivit Lucianei Diaconu, director de dezvoltare organizationala in cadrul operatorului.

 

Computer Generated Solutions, cel mai mare furnizor de servicii de call-center din Romania, cu peste 2500 angajati, vrea sa angajeze peste 500 de persoane anul acesta in special in Bucuresti si Sibiu. Compania mai are un centru la Brasov, unde lucreaza in jur de 1300 de persoane. Operatorul de call center este interesat de vorbitorii de limbi straine, in special cei de engleza, spaniola, franceza, germana, italiana, olandeza, portugheza, turca, dupa cum spune Vladimir Sterescu, senior vicepresedinte al companiei. 

Compania locala de consultanta si outsourcing software InCrys are in prezent zece locuri de munca disponibile pentru suport tehnic, testeri, dezvoltatori pentru tehnologii Java, .Net, PHP, specialisti in infrastructura, virtualizare. InCrys are in prezent aproximativ 200 de angajati. 

Furnizorul de servicii informatice Stefanini, cu circa 700 de angajati in Romania, recruteaza in aceasta perioada in jur de 75 de persoane, atat pentru posturi entry-level, cat si pentru locuri de munca care necesita experienta.

“Dintre acestea, zece joburi sunt in strainatate, pentru tari europene precum Belgia, Marea Britanie sau Germania. Pe zona de suport tehnic cautam in special studenti care au cunostinte medii de utilizare a calculatorului, iar in zona de programare ne interseaza specialistii in tehnologi Java, .Net, C++, PHP, SAP”, spune Oana Calcan, senior recruiter in cadrul furnizorului de servicii IT.

Media de varsta in companie este in jur de 32 de ani: pe segmentul de suport tehnic este de 24 de ani, in timp ce programatorii au circa 35 de ani.

Ce companii din IT&C si outsourcing au participat la Angajatori de Top:

IT: Microsoft, Intel, Bitdefender, Ixia, Oracle, IBM, HP, Infineon Technologies Romania, Electronic Arts, TeamNet Collaborate, 1&1 Internet Development, DigitalOptics, Gameloft, StarStorage, Google

Telecom: Ericsson, Huawei Technologies, Luxoft Romania, RCS&RDS, Radcom, Orange, Romtelecom

Outsourcing: Accenture, Genpact, HP, Stefanini, WNS Romania, Competence Call Center, CGS – Computer Generated Solutions, Webhelp, Wipro Technologies

Despre Angajatori de Top:

Peste 15 000 de profesionisti cu experienta, absolventi, masteranzi si studenti au participat la cele doua zile de targ .

La eveniment s-au inscris peste 90 de companii din industriile IT&C, outsourcing, consultanta, bancar, inginerie, bunuri de larg consum si retail.

Departamentele cu cele mai multe pozitii oferite de companii au fost contabilitate, resurse umane, suport tehnic, IT, dezvoltare software, logistica, vanzari, relatii cu clientii si inginerie.

Au fost deschise 600 de pozitii de internship si trainee pentru studenti si absolventi

Angajatori de top – un job (af)fair

Ieri si azi (30-31 martie) s-a desfasurat a 12-a editie a targului de joburi Angajatori de top in Bucuresti la Sala Palatului. De obicei industria IT&C este “vedeta” la astfel de evenimente, alaturi de banci si firme de consultanta. Numele mari din IT&C participante, in ordinea numerelor de pe tricou/pliant au fost: Accenture, Oracle, Intel, CGS, Luxoft, Bitdefender, HP, Ericsson, 1&1, TeamNet, Huawei.

Eveniment mare, cu 90 de firme participante, 3000 de joburi, 15000 de participanti, 27 de workshopuri, cum ne informeaza chiar site-ul organizatorilor. Multa vanzoleala, dar pentru ce si pentru cine?

Genul asta de de evenimente pompoase au doua scopuri mari pentru companii: creare de imagine si vanarea de angajati entry level. Sa luam pe rand cele doua:

1. Crearea de imagine

Evenimentul are o buna mediatizare in presa si printre potentialii participanti. Cand compania se afla chiar printre parteneri/sponsori va aparea pe toate bannerele, pe toate pliantele. Asta inseamna imensa publicitate. De-a lungul anilor s-a creat impresia ca orice firma serioasa, care vrea sa creasca trebuie sa participe la targul de joburi si sa faca o impresie buna. Nu participi, nu existi. Dar asta se datoreaza si imaginii obtinute pe un pret relativ mic.

Un alt argument in favoarea celor de mai sus sunt faimoasele workshopuri unde multimationalele ii fac pe novici sa viseze la satisfacia muncii in sistemul bancar in declin sau la provocarile unei industrii IT globale, bazata in mare parte pe servicii de suport.

2. Vanarea de candidati entry level

Pe langa prezenta in sine, selectarea celor mai buni absolventi sau studenti in ani terminali este obiectivul major al fiemelor, 80-90% din pozitiile deschise fiind in zona asta. Pozitia e logica din cateva puncte de vedere:

– proaspetii absolventi si studentii nu sunt deloc in evidentele marilor companii sau a firmelor de recrutare, deci e o buna ocazie de a se “cunoaste”

– absolventii si studentii au timp de astfel de evenimente si sunt dornici sa afle informatii despre companii, mai ales atunci cand e vorba de branduri prestigioase de afara.

– angajatii cu vechime cunosc piata pe alte filiere si nu sunt interesati sa ia parte la exercitii de imagine ale companiilor, ei de obicei fiind recrutati pe alte canale

– angajatii, chiar si cei interesati sa-si schimbe jobul nu pot participa, evenimentul desfasurandu-se in timpul programului (sambata de azi e o exceptie).

– angajatii cu vechime, daca chiar insista sa participe, risca sa se intalneasca cu reprezentantii HR ai actualului angajator, creand zambete si discutii cretine.

Avand in vedere cele de mai sus, fac si eu cateva recomandari pentru editiile viitoare organizatorilor evenimentului (daca ma aud):

1. Sa vorbeasca cu cei care distribuie pliante la orice colt de strada despre eveniment sa nu-mi mai dea si mie.

2. Sa modifice numele evenimentului in “Angajatori de top pentru proaspeti absolventi“.

3. Daca vor avea la un moment dat deschisa o pozitie de executive la o firma cat de mica, sa sara peste punctul 1 de mai sus si sa-mi dea cu dedicatie invitatia.