Tag Archives: inovatie software

East by Southeast

La o prima privire asupra industrei de software din Romania putem spune ca e in dezvoltare si ca e foarte activa.  O radiografie arata multe firme medii-mici implicate in proiecte de outsourcing sau mici proiecte locale, multinationalele cu business-urile lor globale, firmele mari implicate in contracte guvernamentale, cateva nuclee de dezvoltare de produse, firme satelit din jurul marilor integratori, companii care activeaza in zona software-ului de business pentru piata din Romania.

Pe de alta parte, daca privim inapoi cu 10-15 ani vom constata ca nu exista aproape nimic din ce avem acum, insa cresterea s-a bazat foarte mult pe finantarea straina: fie multinationale sau firme de software care au headquarter in strainatate si si-au deschis operatiuni in Romania pentru clientii lor din alte piete, fie parteneriate ale firmelor romanesti cu firme de afara care fac dezvoltare in regim de outsourcing sau integrare de proiecte mari, la fel, pentru piata externa.

Toate aceste schimbari s-au produs in contextul cresterii cererii globale de produse informatice in lume in decursul ultimilor 15 ani, a dezvoltarii internetului si a globalizarii industriei IT. Acestea au reprezentat o mare oportunitate pentru industria software din Romania, care avea specialisti IT pregatiti si a putut sa asimileze aceasta cerere.

Dar globalizarea are si ea efectele ei adverse. Vanatorul poate deveni vanat. Va dura aceasta situatie la nesfarsit? Toate aceste decizii de mutare a operatiunilor ale marilor business-uri din Europa de Vest sau SUA spre Europa de Est au fost efectul combinat al unor decizii de extindere, reducere de costuri, imbunatatirea performantei (in unele cazuri), atacarea unor noi piete regionale.

Inainte ca Estul Europei si Romania in special sa devina o piata interesanta pentru deschiderea de operatiuni pentru firme de software exista o alta vedeta: India. Foarte imatura la acea vreme (inceputul anilor 2000), cu o cultura total diferita, cu un mod total diferit de (ne)asumare a responsabilitatilor, dar incredibil de ieftina. Lucru care a fost exploatat de toate marile companii din lumea software: IBM, Oracle, Microsoft, …. Daca China, Taiwan, Singapore erau decizia fireasca pentru producerea de hardware, India era decizia fireasca pentru operatiunile de software (suport, dar si dezvoltare, pentru unele companii).

La fel cum China a evoluat din perspectiva calitatii in ceea ce priveste productia de hardware (sa mentionam doar Lenovo si cateva nume din domeniul echipamentelor telecom: ZTE, HTC, Huawei), tot asa a evoluat si calitatea industriei de software in India, in special prin companiile proprii: Wipro, Satyam, Genpact, TATA Consulting si multe altele, firme de software si integrare cu zeci de mii de angajati care lucreaza atat in regim de outsourcing pentru firme de software mari sau direct, ca integratori pentru marile business-uri din domeniile bancar, telecom, asigurari, auto.

La nivel de individ performanta indienilor cu cea a occidentalilor nu se poate compara, de la modul de abordare a unei probleme, la modul de a-si asuma responsabilitatea, pana la notiuni de logica, de algoritmica, de bazele programarii sau de cele mai avansate detalii ale ultimelor framework-uri. Est europenii sunt mult deasupra. Dar indienii au alte avantaje, care conteaza in deciziile CIO-ilor sau CEO-ilor: sunt multi si ieftini.

Au si cateva dezavantaje non tehnice majore: distanta fata de zonele din lume unde se cere software-ul de business-ul cel mai important, deplasarea conditionata de vize, engleza deficitara, diferentele culturale fata de tarile ocidentale, lipsa traditiei in domeniu si a unor produse proprii ale firmelor indiene.

Globalizarea a pus o mare presiune pe competitivitatea prin pret, de aceea, in cazul firmelor mari, care incearca sa-si tina costurile sub control, intotdeauna prima alegere va fi optiunea mai ieftina.

Evident, schimbarea nu fa fi brusca, se va face treptat, dar va veni un moment dincolo de care un job bun in IT va fi foarte greu de gasit (spre deosebire de acum), cand nu toata lumea va mai gasi joburi in domeniu. Ceva asemanator cu anii 2002 sau mai rau, cand efectele chrahului bursier al dot com-urilor s-a resimtit si la noi, si desi industria era intr-o usoara crestere, piata joburilor era dificila.

Romania va fi in situatia Irlandei, care la sfarsitul anilor ’90, printr-o politica guvernamentala care incuraja investitiile straine a ajuns sa atraga toti marii actori din lumea IT, fapt care i-a adus o dezvoltare fara precedent a industriei IT si o crestere extraordinara a intregii economii, dar care la mai putin de 10 ani a ajuns sa piarda aproape toate acele investitii in dauna tarilor mai ieftine, din est, printre care si Romania.

Nu doar multinationalele mari din domeniile software si telecomunicatii, dar si firmele mici si medii cu sucursale de dezvoltare sau outsourcing in Romania vor cauta oportunitati mai ieftine spre est. Nu va fi neaparat India, poate fi Kazakhstan, Ucraina, Belarus, Bangladesh, sau mai stiu eu ce alta tara va crea o oportunitate de investitie in dezvoltarea de software.

Dezavantajul Romaniei, ca si al altor tari care s-au lasat duse de valul investitiilor straine in IT, este ca, fiind o industrie a capitalului strain, acesta a lucrat pentru interesul strainilor, cultura antreprenoriala locala in domeniu fiind impiedicata sa se dezvoltate. Capitalul strain a atras si forta de munca bine calificata, in dauna firmelor autohtone de dimensiuni mici. Putine firme romanesti au produse notabile pe piata internationala sau regionala.

Daca in State visul multor absolventi de IT este sa aiba firma lor, prin care sa ofere servicii altor firme mici, si multi actioneaza in acest sens (si chiar vedem si auzim de multe firme de cativa oameni care resusesc performante notabile), la noi nu exista un astfel de context, sau daca exista, nu este lasat sa creasca, putine investitii de acest gen avand sansa de succes. Un factor care contribuie este si legislatia fiscala, care este prohibitiva firmelor foarte mici, dar mai ales cultura romanesca de business, bazata mai mult pe relatii: de ce as lua eu servicii de la o firma necunoscuta? Evident, exista si exceptii, antreprenori de succes, dar prea putini la scara indistriei locale.

Modelul de succes la noi este de a deschide un business in domeniu, mai mult pe zona de consultanta dupa ce ai lucrat multi ani in business-ul IT, ti-ai realizat o retea de relatii in domeniu, dar asta suna mai mult ca o retragere din postura de angajat decat o evidentiere in postura de antreprenor.

La extrema cealalta avem marile firme de software guvernamental care s-au dezvotat preponderent pe baza contractelor cu statul oarecum preferential adjudecate (Siveco, Softwin, UTI, Romsys…), care prin eliminarea acestei surse de contracte, intr-o concurenta reala, nu cred ca ar avea aceleasi performante.

Asadar, va veni “momentul Irlanda” si pentru Romania? Probabil ca da. Cand? Depinde si de evolutiile politico-economice nationale, europene si chiar mondiale. Nu in urmatorii cativa ani. Vom fi pregatiti sa supravietuim fara o scadere dramatica a pietei, sa ne adaptam? La cum arata industria azi, nu cred.

La o privire de ansamblu peste industria IT globala a ultimior 15 ani ( si a inca 5 in viitor), putem trage concluzia ca drumurile duc spre est. Valul de dezvoltare a industriei IT din ultimii ani din Romania si din Europa de Est e o realitate palpabila, momentan e benefic, dar e ceva care va trece mai departe spre estul lumii in goana dupa reducerea costurilor.

Europa de Est nu este decat o oprire temporara a trenului industriei IT in jocurile globalizarii si optimizarii costurilor. Pentru a parafraza numele celebrului film “North by Northwest”, vom zice si noi despre industrie: it is going to East by Southeast.

Pălmași software

Da, palmasi software. Asa ii caracterizeaza pe dezvoltatorii de software din Romania domnul George Buhnici, reporter ProTV, la evenimentul ZF Mobilio-Apps & Business Forum, un eveniment care are drept temă centrală evoluţia pieţei locale de aplicaţii pe mobil şi modalităţile prin care dezvoltatorii locali pot profita de oportunităţile create de explozia vânzărilor de mobile inteligente organizat de ZF ieri in Bucuresti, preluat intr-un articol din ZF.

Auzindu-l, fac analogia cu Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adresandu-se absolventilor de la Yale in celebrul discurs (neterminat) din care citez:

“Dacă mă uit la voi nu văd nici un viitor fericit, nu văd nici un director proeminent. Acum sigur sunteţi bulversaţi. Asta e normal. Totuşi, vă puteti întreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca să vă judec pe voi, studenţii celei mai renumite facultăţi? Staţi să vă explic.

Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am căzut la facultate şi voi nu.

……

O să aibă lumea nevoie şi de salahori ca voi. O să aveţi nevoie de cunoştinţe, de programare la terapie la un psiholog. Fiindcă voi n-aţi căzut la facultate n-o să fiţi niciodată printre primii 10 cei mai bogaţi oameni de pe pământ.”

Gasiti tot “discursul” aici.

Si totusi, Larry Ellison de Romania (aka George Buhnici) are pe undeva dreptate cu chestia asta cu palmasii. Dar nu e vina lor, a dezvoltatorilor. Nici macar a managerilor lor directi. Ci e vina guvernantilor, a globalizarii, a multinationalelor si a istoriei.

Eu aveam o alta vorba pe acelasi subiect: “in Romania producem busteni software” pe care ii exportam, prin analogie cu industria de defrisari din Romania, daca o pot numi asa, ca de exploatare a lemnului e prea mult spus.

Sa vedem mai in detaliu despre ce e vorba.

Nu vreau sa merg in urma mai mult de 15 ani, cand diferentele dintre salariile din industria de software occidentala si cele de la noi erau 10:1 cel putin. Evident, in acel moment, nu exista propriu-zis o piata de software in Romania, cum exista si o neincredere mare in viitorul acestei tari.

Cresterea

La inceputul anilor 2000, Romania a devenit insa o piata atractiva pentru investitiile in software, mai intai pentru firme relativ micute din State, Germania si alte tari din Europa. Aceste firme au adus in Romania proiecte de dezvoltare si de integrare, mai mici sau mai mari, in functie de dimensiunile firmelor, de clienti si de domeniul de business caruia ii erau adresate. Era perioada in care tehnologiile de dezvoltare se maturizasera (atat in zona Java, dar si .Net sau php). Clientii construiau sisteme de la zero sau migrau sisteme foarte vechi pe tehnologii actuale. Era perioada romantica a dezvoltarii de software in Romania.

In zona de vest a tarii firmele micute au adoptat o politica de outsourcing, dar si acolo, in multe cazuri  responabilitatea livrarii unei solutii functionale end to end revenea tot firmei romanesti.

Putine firme au avut forta financiara sau viziunea sa creeze produse. Gecad, Softwin/Bitdefender, Siveco, Transart, TotalSoft sunt cateva dintre firmele care au construit cateva produse, cateva branduri de valoare in industria software globala sau macar regionala.

Salariile erau mici comparabil cu cele din occident si se mentineau insa destul de jos, cel putin pana in anul 2005-2006, cand s-a terminat aceasta faza.

Globalizarea

Odata cu manifestarea globalizarii si in domeniul dezvoltarii de software si sesizarea oportunitatii pietei numita Romania, marile corporatii au deschis centre globale de mari dimensiuni la noi. A inceput cu Oracle in 2004, urmata de IBM in 2005, apoi HP, Microsoft, Ericsson, SAP, Huawei si multi altii pe care nu-i mai mentionez.

Au intrat in piata cu salarii peste medie, pe de o parte atragand personalul bine pregatit de la firmele mai mici si in acelasi timp punand presiune pe piata muncii. Era perioada in care se cautau programatori in draci, salariile cresteau cu 20-30% de la an la an, se angajau si absolventi de facultati nontehnice, dar care aveau ceva tangente cu programarea.

Autoritatile s-au bucurat de aceasta deschidere si n-au ratat nici o ocazie sa taie panglici sau sa faca poze cu oficiali ai marilor multinationale din domeniu veniti la Bucuresti sa negocieze contracte avantajoase in schimbul sutelor sau miilor de locuri de munca oferite.

Numai ca, surpriza! La scurt timp s-a dovedit ca centrele de dezvoltare erau mai mult de suport, ca R&D-ul insemna defecte si tichete. Proiectele de dezvoltare, unde mai era vorba de asa ceva, aveau in vedere crearea de tool-uri pentru clienti interni, iar in alte cazuri, dezvoltarea era parte a unor contracte globale de managed services, care impuneau folosirea unor tool-uri si metolologii specifice clientului sau industriei, total depasite, contraproductive si care impiedicau sub toate formele inovatia.

Externalizarea serviciilor spre Romania a continuat si in alte domenii: call center, in special pentru limbi europene mai putin cunoscute, business processes s.a.m.d.

De ce nu si dezvoltarea software? De ce nu designul si arhitectura? De ce nu dezvoltarea de produse pe care aceste nume grele le au? Pentru ca acestea sunt esenta unei companii de software, iar Romania e considerata o piata prea riscanta pentru acest tip de activitati. Pentru ca cineva trebuie sa faca si munca de jos.

Pozitia geo-politica ne recomanda pentru centru de suport in partea asta de lume: tara ieftina, parte a UE, relativ sigura, pe fusul orar european, cu competente foarte bune in domeniu, cu facilitati pentru angajatii din IT, cu populatie vorbitoare de limba engleza. Ce-ti poti dori mai mult daca esti multinationala?

In perioada in care businessul centrelor inflorea, spre sfarsitul anului 2008, a venit criza economica. Firmele autohtone si cele mici au fost puternic lovite, unele dintre ele recurgand chiar la reduceri de personal. Multinationalele, pe de alta parte, beneficiind de sume mari de bani si cu planuri de business pe durata indelungata, care le ofereau cost saving-uri uriase prin mutarea operatiunilor din tari scumpe (Irlanda, UK, Franta, Germania…) prosperau si isi consolidau operatiunile in Romania. Anul acesta din nou cateva firme mari si-au anuntat din nou planuri de extindere: HP, Dell, ..

Exista doar cateva exceptii notabile la aceasta regula: Adobe, Nokia la Cluj (cu un mic nucleu de software development), Amazon la Iasi si mai nou Intel la Bucuresti. Dar acestea sunt aproape picaturi intr-un ocean al centrelor globale de (dezvoltare si) suport.

Astfel s-a ajuns ca o industrie de dezvoltare software micuta dar sanatoasa cum aveam in 2004 sa se transforme peste numai cativa ani intr-o monstruoasa industrie de mentenanta, in India Europei cum ii spun unii colegi din domeniu. Si asta in situatia in care calitatea dezvoltatorilor software din Romania este mult peste media europeana (fapt atestat de statisticile Brainbench sau de testele de certificare Java/Microsoft).

In cazul asta, se pare ca are dreptate ziaristul de la PRO TV. Suntem palmasi software, sau salahori cum ne numea celalalt onorabil.

Sa incheiem totusi intr-o nota mai vesela. Daca esti palmas, dupa ce lucrezi la munca de jos, trebuie musai sa te odihnesti. Asta cu palmasii ne duce cu gandul la un celebru tablou al unui pictor roman: “Cosași odihnindu-se“.

Cosasi odihnindu-se

De la “Cosasi odihnindu-se” pana la “Programatori odihnindu-se” nu mai e decat un pas. Sper ca observati asemanarile.

Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se

Doua lumi diferite si o mare oportunitate

Din punctul de vedere al industriei software schimbarea regimului din 1989 a venit exact la momentul oportun.

Prima lume: industria IT in occident

in 1990 occidentul (si mai ales Statele Unite) avea o experienta de 30-40 de de ani in industria IT si pe baza standardelor si concurentei realizase la acea vreme PC-uri relativ performante, bazate pe microprocesorul Intel 80386 (i486 tocmai se inventase). De asemenea, multe sistemele de operare si toate limbajele de programare au plecat din universitati de mare calibru si au fost preluate de multe companii private, in versiuni comerciale imbunatatite.

Anii 60-70 au reprezentat perioada mainframeurilor – care costau enorm si aveau putere de calcul foarte limitata si pe care putine institutii si le permiteau.

Daca pana la acel moment IT-ul era si in occident o curiozitate care se desfasura in  universitati si in cateva companii de hardware/software, aparitia PC-ului in la inceputul anilor ’80 a revolutionat pur si simplu industria calculatoarelor si indirect dezvoltarea de software. Astfel, numai in decursul anului 1982 numarul de PC-uri creste de la 1 milion al 5.5 milioane. Revolutia a fost sustinuta si de dezvoltarea fata precedent a industriei semiconductorilor marcata in ’78 de apartitia procesorului Intel 8086, urmat in ’82 de 80286 si in ’86 de 80386. Momente cheie:  august 1981 – aparitia IBM personal PC /AT ca standard de compatibilitate si 1984 – apartitia Apple Macintosh – primul PC cu mouse si interfata grafica complexa.

In tabelul de mai jos, preluat de pe etforecasts.com vedem ca cea mai spectaculoasa crestere procentuala a numarului de calculatoare, respectiv de utilizatori s-a produs in perioada 1980-1990.

Table 1.1   US and Worldwide Computers-in-Use Growth
1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
USA:
Computers-in-Use (#M) 3.1 22.2 51.3 90.2 184 244 306 380 465-485
5-year Growth (%) 60.2 48.6 18.3 11.9 15.3 5.8 4.6 4.4 4.1-5.0
Computers-in-Use Share (%) 64.8 61.6 48.9 37.9 33.3 25.6 20.2 16.3 13-14
Computers-in-Use/1,000 People (#) 13.4 93.0 205 338 652 823 987 1,168 1,365-1,420
Worldwide:
Worldwide Computers-in-Use (#M) 4.8 36.0 105 238 552 950 1,514 2,324 2,995-3,120
5-year Growth (%) 64.4 49.6 23.9 17.8 18.3 11.5 9.8 8.9 5.2-6.1
WW Computers-in-Use/1,000 People (#) 1.07 7.40 20.0 41.8 90.4 147 239 321 390-410

Evolutia software-ului a fost la fel de spectaculoasa: Dupa aparitia UNIX si a primelor limbaje de porgramare FORTRAN, LISP, COBOL in anii ’50, la inceputul anilor ’70, odata cu aparitia ARPANET se pun bazele protocoalelor de comunicatie peste viitorul Internet, precum si a tool-urilor de conectare (TCP, TCP/IP, telnet, ftp, email, Ethernet). Tot la inceputul anilor ’70 apar si limbajele de programare “moderne”: C, Pascal, urmate de limbajele de programare obiectuala: C++, ADA. Sistemele de operare cu interfata grafica pentru PC-uri Windows si Mac OS se dezvolta si ele in acord cu cererea din noua piata, calculatorul incetand sa mai fie un tool al initiatilor.

La sfarsitul anilor ’80 ca industia IT occidentala era la sfarsitului copilariei.

A doua lume: industria IT in Romania comunista

Pe de alta parte, industria locala era incremenita in proiecte interne, de productie de minicalculatoare si PC-uri, cu aplicatii rudimentare din zona economica. La noi, domeniul IT era reprezentat in universitati, in special institulele politehnice si ITC (Institutele de tehnica de calcul). De asemenea, marile intreprinderi comuniste aveau centre de tehnica de calcul unde in general erau instalate si folosite calculatoare de productie romaneasca. Actorii principali din universitati si din centrele de calcul au jucat un rol important dupa 90 in dezvoltarea industiei.

Productia interna de calculatoare a fabricat sistemele tip IRIS, Felix, Coral (in anii 70-80). Utilizarea lor era de uz intern si se facea de catre aceeiasi actori ai domeniului IT mentionati mai sus: centrele de calcul ale marilor fabrici comuniste, respectiv universitatile. La sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90, s-a dezvoltat si piata de calculatoare personale romanesti, prin seria HC. Probabil ca unii isi mai amintesc sistemele HC 91 sau HC 95, cu programe pe memorie externe, de tip caseta audio.

Oportunitatea

Pana acum am prezentat doua lumi total diferite, nu-i asa? Ce le-a facut sa devina una singura dupa aproximativ 10-15 ani? Exact perioada in care s-au produs revolutiile din ’89 in Europa de est.

Daca schimbarea regimului comunist (si deschiderea spre piata IT occidentala) ar fi survenit cativa ani mai tarziu, industria locala ar fi pierdut momentul, ramanand incremenita in redescoperirea rotii, in timp ce in occident se pe langa revolutia hardware avea loc si o dezvoltare fara precedent a sistemelor de operare pentru PC-uri, a aplicatiilor software, dar mai ales a limbajelor de programare si a Internetului.

Diferentele ar fi devenit astfel foarte mari, atat tehnologic cat si business si conceptual incat at fi fost greu daca nu imposibil de recuperat. Romania urma patternul Coreei de Nord (izolare totala / interzicere a oricarei tehnologii occidentale) nu al Chinei. Schimbarea de regim in Romania a permis asimilarea in timp relativ scurt scurt a rezultatelor unei muncii de 40 de ani a occidentului, la scurt timp dupa ce aceasta incepea sa-si arate roadele.

Pe de alta parte, daca schimbarea ar fi survenit cativa ani mai devreme, realizarile tehnologice nu ar fi avut asa mare impact in constiinta tinerilor de 12-18 ani la acea varsta, si probabil ca nu s-ar fi declansat interesul crescut pentru acest domeniu. Doresc sa amintesc deschiderea extraordinara spre domeniul IT care se facea la inceputul anilor ’90 in licee, crearea primelor retele locale, in general cu sisteme donate de unitati de invatamant omologe din occident.

Acest moment a facilitat dezvoltarea interesului pentru acest domeniul IT in randul tinerilor de scoala si liceu si crearea unei culturi a programarii software. Combinata cu background-ul matematic bun asigurat de sistemul de invatamant preuniversitar si de gandirea logica, specifica europenilor,  au creat in Romania un excelent profil de dezvoltator de software, care a contribuit la dobandirea renumelui de buni programatori de mai tarziu.