Tag Archives: inovatie software

Cluj Innovation Days 2014

Cluj IT Cluster prezinta Cluj Innovation City la Cluj Innovation Days.

1796070_454045794721544_1321705662_oComisarul european Dacian Ciolos a declarat astazi, in cadrul evenimentului Cluj Innovation Days, ca atat el, cat si Comisia Europeana vor sprijini ideile care aduc valoare adaugata. “Momentul pe care l-ati ales pentru crearea acestei platforme este unul foarte bun”, a afirmat oficialul, referitor la clusterul Cluj Innovation City. Si ministrul Mihnea Costoiu a spus ca “in numele Guvernului si al premierului, vreau sa transmit sustinerea proiectului Cluj Innovation City”.

Joi si vineri (20-21 martie) se desfasoara la Cluj-Napoca evenimentul Cluj Innovation Days 2014. Este vorba despre o serie de conferinte cu participare internationala dedicate inovatiei, gazduite de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj. Evenimentul este organizat de Cluj IT, cel mai important cluster in domeniul solutiilor informatice la nivel national.

…………………..

Cluj Innovation City este un proiect estimat la 300 de milioane de euro, in care sunt implicati Primaria Cluj-Napoca, universitatile din municipiu si o serie de companii de IT. Obiectivul acestuia este dezvoltarea unui pol al cercetarii si inovarii in oras si in zona metropolitana Cluj. Proiectul se va realiza pe un teren de 200 de hectare din zona Lomb, din Cluj-Napoca, unde vor fi create peste 20.000 de locuri de munca, noteaza Mediafax.

Sursa si articolul integral: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16862862-comisarul-european-dacian-ciolos-despre-clusterul-cluj-innovation-city-veti-avea-tot-sprijinul-comisiei-europene-pentru-concretiza-ideile-care-sunt-valoare-adaugata.htm

More info on http://www.clujinnovationdays.com/

Idei premiate la innovation labs 2014

O platformă socială prin care utilizatorii pot trimite colete dintr-o ţară în alta printr-o persoană care deja călătoreşte pe ruta respectivă, o aplicaţie care ajută utilizatorii să găsească locuinţe de vânzare sau de închiriat cu ajutorul Google Maps şi un sistem de profilare a utilizatorilor de jocuri video de pe reţele sociale sunt doar câteva dintre ideile de afaceri dezvoltate de aproximativ 50 de studenţi şi absolvenţi pasionaţi de IT care au câştigat hackatonul organizat în weekend în cadrul programului Inno­vation Labs la Universitatea Politehnica din Bucureşti.top_aplicatii_inovation_labs_2014

Tinerii, împărţiţi în 16 echipe, care au primit undă verde din partea juriului, au lucrat non-stop timp de două zile pentru a dezvolta o aplicaţie cu potenţial de business, iar în următoarele trei luni vor primi sfaturi, vor fi consiliaţi şi mentoraţi de 70 de antreprenori, profesori şi oameni de afaceri.

La finalul programului, în luna mai, cele 16 echipe îşi vor prezenta planul final de afaceri în faţa unui juriu care le va evalua şi valida start-up-urile.

Printre mentorii incluşi în acest program se numără Răzvan Rughiniş, profesor la Facultatea de automatică şi calculatoare din cadrul Politehnica din Bucureşti şi unul dintre iniţiatorii programului Innovation Labs, Marius Ghenea (antreprenor, profesor în cadrul programului EMBA MSM Raţiu), Radu Georgescu (fondator al Gecad), Vladimir Oane (chief product officer la UberVU), Julien Ducarroz (Chief commercial officer al Orange) sau Monica Ene Pietroşanu (R&D country manager, Intel).

La startul maratonului de programare coordonat de TechLounge şi Tech-Soup (două asociaţii care încurajează antreprenoriatul în IT&C) au fost prezenţi mai mult de 150 de tineri. La finalul acestei săptămâni, în cadrul programului Innovation Labs, va fi organizat un hackaton şi la Cluj.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/cu-ce-idei-de-business-au-castigat-50-de-tineri-maratonul-de-programare-innovation-labs-12188964

Pionieri ai World Wide Web

In martie se implinesc 25 de ani  de cand Tim Berners-Lee si colegii sai de la institutul CERN din Geneva au pus bazele World Wide Web-ului (www) fara de care dezvoltarea fantastica a internetului din prezent nu ar fi fost posibila. Internetul a devenit un fenomen fara de care nu ne mai putem imagina viata, iar The Telegraph a trecut in revista cateva dintre super-starurile care au contribuit la dezvoltarea internetului.Tim Berners-Lee si colaboratorii de CERN, cum ar fi Robert Cailliau, gandisera initial reteaua pentru a ajuta mii de oameni de stiinta din lume sa tina legatura. Acum 25 de ani  tanarul Berners-Lee i-a inmanat sefului sau o lucrare cu titlul “Managementul Informatiilor, o propunere”. Seful a catalogat lucrarea ca fiind “vaga, dar extrem de interesanta” dar a dat unda verde pentru ca propunerile din ea sa fie puse in practica.

www

Berners-Lee si Cailliau au pus bazele limbajului hipertext ce sta la baza http-ului din adresele web si au pus la punct primul browser web, in octombrie 1990.

Creatorii www sunt uimiti de cat de mult s-au dezvoltat unele lucruri, dar si nemultumiti de altele, insa marele merit este ca au anticipat ca web-ul are un potential imens.

Iata cateva personalitati care au facut enorme de multe pentru WWW in 25 de ani.

Tim Berners Lee a avut ideea si o influenta mare asupra modului cum a fost pusa in practic. Si in ultimii ani a militat pentru ca internetul sa ramana deschis si a avertizat asupra exceselor ce au aparut.

Robert Cailliau este un informatican belgian care a lucrat la CERN intre 1974 si 2007. A contribuit la crearea retelei WWW si a dezvoltat primul browser pentru Mac.

Vint Cert este unul dintre parintii internet-ului si a dezvoltat primul serviciu comercial de e-mail, avand un rol esential si in crearea ICANN, asociatia care gestioneaza numele de domenii web.

Marc Andreessen a creat browser-ul Mosaic si apoi a fost printre fondatorii Netscape, browserul care a dominat prima parte a anilor 90′.

James Gosling, canadianul care a dezvoltat limbajul de programare Java.

Bill Gates – In anii 80′ a intuit cat de promitator este segmentul software-ului pentru computere personale, iar dupa 1995 s-a impus cu sistemul de operare Windows si cu browserul Internet Explorer preinstalat.

Linus Torvalds este un IT-ist finlandez care a creat sistemul open-source Linux, foarte popular si acum.

Larry Page si Sergey Brin au fondat Google si l-au transformat rapid in cel mai bun motor de cautare, dar si cel mai popular. Google a avut o ascensiune fantastica si acum are afaceri anuale de 50 miliarde dolari.

Steve Jobs, fondatorul Apple, a facut o multime de lucruri pentru ca navigarea pe internet sa fie o experienta cat se poate de placuta. iPhone-ul, lansat in 2007 a fost primul smartphone in adevaratul sens al cuvantului, dovada si cifrele de vanzari din prezent (peste 150 milioane unitati anul trecut).

Jeff Bezos
, seful Amazon.com, a creat un gigant al retailului online, a intrat si pe partea terminalelor (e-reader si tableta) si este considerat unul dintre marii vizionari ai web-ului.

Jimmy Wales, co-fondator al Wikipedia, a reusit sa mobilizeze multa lume pentru a crea unul dintre cele mai frumoase si utile proiecte de pe internet: enciclopedia online Wikipeida care nu e scrisa de academicieni, ci poate fi editata de oricine.

Mark Zuckerberg a creat Facebook si a transformat-o intr-o retea incredibil de mare, cu 1,2 miliarde de utilizatori. Fara indoiala ca internetul nu mai e la fel de cand Facebook e la moda, iar influenta reteiei va continua mult timp.

Jack Dorsey este unul dintre co-fondatorii Twitter, retea sociala cu peste 200 de milioane de utilizatori. Twitter are un profil diferit fata de Facebook, modul de comunicare este mai deschis, mai simplu, iar reteaua este foarte importanta pe probleme sociale si pentru masurarea opinie publice pe anumite probleme.

Elon Musk este unul dintre fondatorii PayPal si, datorita unei campanii stralucite si a unor unelte bine construite, platile pe internet s-au inmultit enorm. Acum, Musk dezvolta compania de masini electrice Tesla si are un proiect de transport revolutionar.

Janus Friis si Niklas Zennström
 au fondat in 2003 serviciul de comunicare Skype care a devenit o alternativa excelenta la convorbirile internationale care in vremea aceea erau foarte scumpe. Skype are peste 600 de milioane de utilizatori si a fost cumparata de Microsoft cu 8,5 miliarde dolari in 2011.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-it-16703416-25-ani-world-wide-web-cine-sunt-oamenii-care-facut-internetul-fie-succes-atat-mare.htm

Inovaţie şi antreprenoriat la Innovation Labs 2.0

Incepând din 12 februarie 2014 tinerii pasionaţi de antreprenoriat şi tehnologie se pot înscrie la cea de a doua ediţie a Innovation Labs, primul de program de pre-accelerare din România organizat de TechLounge cu sprijinul Orange şi Microsoft. Participarea la hackathoanele care dau startul programului se realizează prin completarea formularului de înscriere disponibil online la  http://2014.innovationlabs.ro/register .

Innovation Labs 2.0 este un program de pre-accelerare adres

Innovation-Labs-2.0-Posterat studenţilor şi tinerilor profesionişti care îşi doresc să dezvolte propriile afaceri în domeniul tehnologiei. Acesta debutează cu două evenimente de 24 de ore care vor avea loc pe 1 martie la Bucureşti şi pe 8 martie la Cluj.

Fiecare hackathon începe cu prezentarea ideilor de afaceri ale participanţilor în faţa audienţei, urmând ca echipele să fie formate în jurul celor mai apreciate proiecte. Urmează 24 de ore în care participanţii vor lucra la dezvoltarea conceptului de business şi a unui produs minim viabil alături de mentori: antreprenori, profesionişti şi lideri din industrie. La final, echipele îşi vor prezenta ideile de afaceri în faţa unui juriu, iar cele mai bune 26 de proiecte (16 din Bucureşti şi 10 din Cluj) vor intra în programul de pre-accelerare.

În perioada 4 martie – 15 mai, echipele selectate Innovation Labs 2.0 vor continua să-şi dezvolte propriile afaceri lucrând cu antreprenori de top, specialişti şi lideri din industrie. Acestea vor participa la TechTalks, discuţii deschise cu experţi din diferite domenii, şi vor beneficia de sesiuni de mentorat care îi vor ajuta să rezolve problemele pe care le întâlnesc şi să îşi transforme ideile în afaceri viabile.

Pe toată durata programului participanţii vor învăţa mai multe despre dezvoltarea de produse inovatoare în domeniul tehnologiei, validarea acestora cu clienţii şi piaţa, comunicare şi marketing pentru startup-uri, modele de business şi monetizare, vânzări sau modalităţi de finanţare pentru ideile lor de afaceri.
Progresul echipelor va fi evaluat în luna aprilie, atunci când acestea vor prezenta pentru prima oară produsele dezvoltate în faţa publicului şi vor avea astfel ocazia să primească feedback de la experţi în domeniu.

Innovation Labs 2.0 se încheie în luna mai la Demo Day atunci când startup-urile dezvoltate de-a lungul programului îşi vor valida conceptele de business prezentându-le în faţa juriului format din investitori, jurnalişti şi specialişti în tehnologie. Cele mai bune proiecte vor fi premiate şi vor beneficia în continuare de susţinerea echipei Innovation Labs pentru a-şi lansa produsele pe piaţă şi a continua să le dezvolte.

„Rezultatele primei ediţii Innovation Labs sunt un indicator al calităţii programului şi al impactului pe care acesta îl are asupra tinerilor. Ne mândrim cu faptul că două dintre echipele absolvente au fost selecţionate la How to Web Startup Spotlight, iar o altă echipă a obţinut finanţare şi se pregăteşte să îşi lanseze produsul pe piaţă. Faţă de ediţia anterioară, Innovation Labs 2.0 se va desfăşura în două mari centre universitare (Bucureşti şi Cluj), va crea 26 de noi startup-uri cu potenţial şi suntem convinşi că multe dintre acestea vor avea succes şi se vor transforma în afaceri viabile cu rezultate concrete pe termen lung!”, a declarat Andrei Pitiş, Co-Fondator TechLounge şi investitor.

Tinerii care vor să pornească startup-uri în tehnologie se pot înscrie la hackathoanele Innovation Labs până miercuri, 26 februarie, completând formularul de înscriere disponibil online la  http://2014.innovationlabs.ro/register. Programul se adresează atât echipelor deja formate, cât şi studenţilor şi tinerilor profesionişti care au o idee sau se gândesc să pornească la drum pe cont propriu şi sunt în căutare de idei şi echipă.

Innovation Labs 2.0 este un proiect organizat de TechLounge cu sprijinul Orange şi Microsoft şi al partenerilor IXIA, Intel, Mysis, Universitatea Politehnica Bucureşti, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Akcees, Spherik Accelerator şi ProvePR.

sursa: http://www.computerworld.ro/2014/02/12/inovatie-si-antreprenoriat-la-innovation-labs-2-0/

Reteaua nemuricilor

Daca acum vreun an ne intrebam daca Exista date personale dupa moarte?, aflam acum nu numai ca exista si ca “lucreaza”, dar ca exista si o retea de socializare prin care se poate lua legatura cu cei trecuti in lumea de dincolo, si culmea, site-ul e facut de un roman.

4196-194724-8calculatorul

“Marius Ursache, cofondator al agenţiei Grapefruit, a creat alături de un grup de antreprenori din Statele Unite o platformă digitală unde utilizatorii vor fi prezenţi şi după moarte”.

Prezenti in sensul de activi, ca doar prezenti sunt oricum.

Pentru ca treaba e serioasa, la dezvoltarea produsului contribuie si  softişti de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) – probabil la partea de algoritmica. La prima vedere aceasta pare fi o replica din zona social network la preocuparile si achizitiile din ultimii 2 ani ale celor de la Google in domeniile robotica si biotehnologie, dar nu e asa.

Mai jos aflam si minunea prin care se realizeaza “comunicarea”cu mortii, care nu se face prin spiritism sau alte practici oculte, ci pe baza unor algoritmi de IA, care emuleaza comportamentul online al membrului din timpul vietii.

Informaţiile postate de utilizator, atât pe platformă cât şi pe site-uri, sunt agregate şi din ele se crează un avatar care, folosind algoritmi de inteligenţă artificială, va putea transmite informaţii şi după moartea utilizatorului. În cazul în care ideea nu li se pare înspăimântătoare, cei apropiaţi vor putea accesa site-ul pentru a pune întrebări sau a cere sfaturi.

Spre exemplificare, site-ul va posta in numele mortului linkuri spre articole amuzante, va da like-uri, se va simti “foarte tare” si se va “distra la maxim”. Va putea raspunde in sfarsit la intrebari esentiale: “ce se intampla cu noi dupa ce murim?”, “cum e dincolo?”. Probabil ca va avea o functie cu plata pentru a posta mesaje cu erori gramaticale, cum se poarta mai nou in Internet.

Tot din articol aflam ca e mare bataie pe accesul la reteaua asta, desi prima versiune complet funcţională a ei va fi lansată de abia în anul 2015 în Statele Unite, iar conturile se vor putea crea doar pe bază de invitaţie. Invitatia ar fi un fel de cadou de inmormantare de la prieteni /familie, sau chiar de la cineva membru cu drepturi depline ale retelei, adica un mort cu acte in regula.

Marturisesc faptul ca am accesat linkul (eterni.me) pentru verificarea validitatii sale, insa sloganul “Simply Become Immortal” si felul in care e prezentata “ideea” mi se pare o mare prostie, dar la nivelul (de prostie) la care a ajuns lumea nu ma indoiesc de faptul ca va avea succes. In plus va promova si industria de pompe funebre, cam ramasa intr-un con de umbra in universul virtual.

Totusi, cum te-ai simti sa primesti o invitatie de inscriere pe aceasta retea? Exclusivit? Nemuritor? Sa vedem cum vor reactiona retelele sociale “pentru vii” la astfel de initiative – vor oferi oare integrare? Dar migrare?

 

Google CS4HS 2014

Google anunță începerea perioadei de înscriere în programul Google CS4HS 2014 (Computer Science for High School), menit să promoveze științele informatice (computer science) în rândul elevilor de liceu şi gimnaziu.

Motorul principal al acestui program sunt universităţile, care vor instrui şi sprijini profesorii şi elevii din licee și școli generale. Prin acest program, universitățile primesc finanțare de până la 15.000 de dolari din partea Google, pentru pregătirea viitoarei generații de specialiști IT. Pentru a primi finanțare, universitățile trebuie să dezvolte workshop-uri şi alte tipuri de proiecte de instruire pe zona de computer science, la nivelul liceelor și gimnaziilor. Acestea pot fi sub formă de seminarii de pregătire offline sau online, dar și sub forma de resurse oferite profesorilor și instituțiilor respective.

Universităţile interesate să se înscrie în programul CS4HS 2014 o pot face urmând următorul link: http://goo.gl/BHRFYn. Data limită pentru înscrierea proiectelor este 17 februarie. Mai mult detalii despre CS4HS 2014 găsiți pe pagina programului: http://cs4hs.com/index.html. De asemenea, sunt disponibile și informații despre proiectele finanțate de Google în cadrul CS4HS în anii trecuți: http://cs4hs.com/past-programs/.

În 2013, prin programul CS4HS, Google a finanțat 34 de proiecte de educație pe zona de computer science din 18 țări din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Pentru universitățile din Europa, valoarea finanțării care poate fi obținută pe un proiect se ridică la 15.000 dolari și depinde de numărul de participanți în cadrul seminariilor. Alegerea proiectelor care vor primi finanțare se face în urma unui proces de evaluare a lor.

În edițiile anterioare ale programului, Universitatea Politehnică din București a fost una dintre instituțiile care au primit finanţare în cadrul programului. Proiectul a vizat organizarea a două sesiuni de seminarii pentru liceeni pasionaţi de informatică din toată ţara. Mai multe detalii despre proiectul Universităţii Politehnice găsiți aici: http://goo.gl/eUdVbn.

Sursa: http://www.capital.ro/google-finanteaza-pregatirea-viitoarei-generatii-de-specialisti-it.html

Hacathon-ul App Challenge

Echipa Think IT din Cluj-Napoca câștigă competiția pe tehnologii Microsoft App Challenge cu aplicația Remote Cinema, aplicație ce oferă posibilitatea de a vizualiza filme și/sau videoclipuri sincronizate cu prietenii, putând comunica în același timp impresii și informații în timpul vizionării.

Hackathonul s-a desfasurat in 16-17 noiembrie 2013 si avut 250 de participanți din 5 orașe, in cadrul lui dezvoltandu-se 70 de aplicatii intr-un interval de 24 de

app-challenge-2013

ore. După desemnarea câștigătorilor locali, o echipă formată din reprezentanți Microsoft a desemnat marele câștigător național.

Echipele finaliste

București

Locul 1: Protest Map – aplicație ce prezintă în timp real harta evenimentelor ce au loc în București

Locul 2: Tren Călător 2.0 – update al aplicației Tren călător, ce conține pe lângă informațiile referitoare la rutere trenurilor din România și întârzieri, notificări în timp real pentru trenul întârziat, precum și posibilitatea de a trimite comentarii.

Locul 3: Soul Player – aplicație de muzică care, pe baza căutărilor utilizatorului (de exemplu muzică relaxantă), întoarce toate melodiile care se încadrează în categoria respectivă, prin intermediul mai multor motoare de muzică (Spotify, YouTube).

Sibiu

Yellow – aplicație educațională de tip joc cu operații matematice.

Iași

Public Transport – Aplicație de transport în comun pentru locuitorii din Iași.

Timișoara

Remind a show – calendar de seriale TV cu programare zilnică și notificări pentru noi episoade.

Conform declaratiilor organizatorilor “prin acest hackathon și a altor acțiuni similare, Microsoft România oferă suport pentru accelerarea inițiativelor venite din partea tinerilor și antreprenorilor români.

Participanții au avut acces la sesiuni tehnice pe tehnologii Microsoft (Windows 8 și Windows Phone) și susținerea unor profesioniști din domeniu, dezvoltând aplicații atractive în doar 24 ore.”

Despre studiul IDC-ANIS privind piata de software din Romania

Presupun ca ati citit cu totii despre noua iesire in presa de saptamana trecuta a sefului ANIS referitoare la valoarea si evolutia pietei de software din Romania, evaluata conform unui studiu IDC-ANIS efectuat pe 200 de firme de soft, despre care au scris toate ziarele de profil. Cateva din articole aici sau aici.

Conform studiului, exista patru mari categorii de firme de soft din România (care de fapt sunt 5):

1. Companii străine care vând soluţii software în România (ex. Microsoft, SAP, Oracle). “…care au în general angajaţi în vânzări, marketing şi mai puţin ingineri. Este adevărat că aceste companii au în România şi centre de dezvoltare sau outsourcing, dar este vorba practic de o altă activitate, derulată prin alte firme.

2. Companii străine care care au centre de dezvoltare software în România (ex. Ixia, Intel, Adobe) “Sunt companiile care au în România activităţi complicate, care au oameni plătiţi foarte bine – sunt firmele care determină oameni foarte bine pregătiţi să nu plece în străinătate. Aceste companii angajează ingineri de software, care lucrează la produse foarte interesante“.

3. Companii de outsourcing de software. 

Sunt firme uriaşe care dezvoltă soft în România şi despre care se ştie foarte puţin. Aici intră şi companii cu un model hibrid, care au şi produse proprii, pe lângă activitatea de livrare de soft la comandă. Aceste companii angajează 90% din ingineri şi programatori şi aici există şi presiunea cea mai mare pe numărul de oameni şi pe salarii pentru că aceste companii au nevoie să angajeze mai mulţi oameni pentru a-şi mări businessul. Presiunea pe piaţă vine de la această categorie de companii“.

3′.  Companii hibrid (outsourcing + produs) – combinatie intre 3 si 4 – 46% din piata.

4.  Companii care produc si vand software comercial (produse porprii) – 11% din piata.

Concluziile studiului:

– Piaţa românească de software a crescut anul trecut cu 5,7%, la 572,3 milioane euro

– Piaţa de software va urca în medie cu 3,3% în următorii cinci ani

-11% dintre companiile de software (categoria 4) generează 30% din cifra de afaceri a sectorului

Cateva comentarii la cele de mai sus:

– Impartirea companiilor asa cum e facuta nu acopera tot spectrul de servicii software – de exemplu lipseste o categorie destul de consistenta: integratori de solutii software. Aceasta categorie e puternic reprezentata in piata atat prin tipul de lucrari: toate sistemele complexe din administratia publica sau din marile business-uri private, dar si ca valoare – un proiect mare de acest tip e de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de euro.

– Valorile privind valoarea si evolutia industriei sunt oarecum scoase joben, avand in vedere ca studiul a implicat 201 firme din Romania, majoritatea fiind cele afiliate ANIS.

– Impartirea in “the good guys/companies” and “the bad guys/companies” este partinitoare si probabil in favoarea membrilor “marcanti”. ANIS ne explica faptul ca software-ul adevarat se face in companiile din categoria 2 (categorie care din pacate e foarte slab reprezentata la noi), in timp ce restul nu prea fac treaba buna, ci mai mult creeaza concurenta pe piata muncii.

– Faptul ca firmele din categoria 4 (11%) fac 30% din vanzari este imbucurator si demn de urmat, dar asta e realizata din mai multe motive:

a. In Romania exista cateva firme software “de produs” cu pondere foarte mare in acel 30%. Astfel, din topul primelor 25 de firme de software dupa venitul din 2012 prezentat aici Top firme software in 2012, cam jumatate sunt firme de produs (Siveco, BitDefender, UBisoft, TotalSoft, Electronic Arts, … pentru a le numi doar pe cateva din top). Asta fara a mentiona firme de tip Oracle, SAP, Microsoft, care se incadreaza in categoria 1 conform clasificarii ANIS.

b. vanzarea de produse software complexe in multe cazuri vine cu proiecte de integrare mari, care includ consultanta, livrare de hardware, integrari custom, suport si multe altele.

Exista si cateva motive pentru care, desi ne dorim atat, nu putem avea o piata de produse software mai mare. Principalul motiv este ca nu exista o piata interna puternica pentru astfel de produse. Intr-o tara in care multe firme mici folosesc inca Excel ca produs de ERP, CRM, gestionare de stocuri, comenzi, samd, e greu de incurajat dezvoltarea de produse. O firma de produse trebuie sa vanda suficient de mult pentru a supravietui.  O alternativa de supravieturire este outsourcingul.

Un alt motiv este ca nu se investeste in astfel de produse sau companii de produs. Toate initiativele atat de mediatizate de tip angel investor care nu fac decat sa sustina una din 100 de idei afaceri viabile – pe cea care pare ce mai profitabila.

Avem industria software pe care o meritam si pe care ne-au “pregatit-o” guvernantii printr-un set de initiative si facilitati pentru multinationalele mari. Sa speram ca se va schimba in mai bine.