Tag Archives: inovatie software

Programatorii intre birocratie si inovatie

Intalnind citatul de mai jos de pe un blog de economie, nu m-am putut opri sa fac o analogie intre functionari si softistii din anumite medii.
Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, un birocrat corect si un inovator.  Birocratia, 1944. Ludvig von Mises.
Asa ca, parafrazand obtinem:
softist-inovatie-birocratie
Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, un softist intr-o corporatie si un inovator.  
—————————-
Mises-18
Ludwig von Mises a fost un economist și filozof politic austriac – american, cel mai de seamă reprezentant al Școlii austriece de drept și economie. (Wikipedia)

IT-ul romanesc: outsourcing sau inovatie?

Dacă te-ai uita la cifrele despre sectorul IT din România ai crede cu uşurinţă că din această ţară va veni următorul Facebook. Însă, chiar dacă prosperă, sectorul IT are o problemă de inovaţie, scrie Forbes.

România are mai mulţi ingineri IT per capita decât SUA, India, China sau Rusia şi în ultimii ani sectorul a crescut impresionant. Potrivit „Invest Romania”, un website al guvernului, sectorul IT creşte cu 9% pe an şi va ajunge în 2020 la 4,5 miliarde de dolari.

Dacă ingineri IT are destui, României îi lipsesc oamenii inovatori şi creatori de produse. Există multe idei în industrie care încearcă să explice de ce România are mulţi tehnicieni buni, dar se chinuie să producă startup-uri care să zguduie sectorul.

„Aşa cum văd eu lucrurile, motivul pentru care României îi lipsesc oamenii inovatori şi creatori de produse are de-a face cu o aversiune naturală faţă de risc. Spre deosebire de Silicon Valley sau de Silicon Roundabout din Londra, specialiştii în produse din România sunt încurajaţi să se rezume la ceea ce fac produsele sau soluţiile şi nu să exploreze gândirea laterală, să vadă ce se poate face cu acele produse”, spune Marius Găină, care lucrează la website-ul de jocuri de noroc GoWild.

Aspectul care ţine de cultură – aversiunea faţă de risc – este ceva ce apare adesea când stai de vorbă cu românii care lucrează în industria IT.

Mai multe decenii de comunism opresiv au eliminat spiritul competitiv sau capitalist de care este nevoie pentru ca un startup sau orice altă afacere să se dezvolte suficient pentru a-şi pune amprenta asupra pieţei.

De asemenea, printre factori este menţionat sistemul de educaţie. Memorarea unor serii de evenimente sau cifre este stilul preferat de învăţat în România şi nu se pune prea mult accent pe gândirea laterală, creativă sau critică. AlţI factori menţionaţi sunt teama de eşec, lipsa accesului la finanţare, lipsa specialiştilor în promovare pe piaţă şi lipsa analiştilor cu suficiente cunoştinţe pentru a ajuta startup-urile să pătrundă pe piaţă.

Apoi, mai există un motiv evident, care ţine de economie. Salariul mediu din România este de circa 400 de dolari pe lună – unul dintre cele mai mici din UE – , în timp ce dezvoltatorii din sectorul IT românesc pot câştiga 2.200-4.000 de dolari.

Însă şi aceste salarii mai mari sunt mici dacă sunt comparate cu cele ale colegilor din vestul Europei, astfel că România oferă oportunităţi pentru companii străine mari precum Microsoft, IBM, Oracle şi Amazon care vor, şi obţin, soluţii IT la costuri reduse.

„Cred că majoritatea dezvoltatorilor buni lucrează în corporaţii şi la companii mari care fac outsourcing de soluţii IT pentru alţii. În fiecare zi ei fac un compromis între un salariu decent care să le dea siguranţa zilei de mâine şi iniţierea unui startup de impact”, spune Ionuţ Alexandru, fondatorul startup-ului de hardware VisionBot.

Aproximativ 90% din sectorul IT românesc face outsourcing pentru companiile străine. Acest lucru este benefic pentru economia ţării, dar contribuie la problema legată de inovaţie făcându-i pe dezvoltatorii talentaţi să se simtă confortabil din punctul de vedere financiar.

Pe scurt, România se chinuie să treacă de la outsourcing la inovaţie.

RomanianStartups.com, un grup online cu peste 13.000 de angajaţi din IT, întreprinzători şi jurnalişti specializaţi în tehnologie, a lansat un sondaj în care i-a întrebat pe membrii săi dacă sunt de acord cu ideea că România are o problemă de inovaţie.

Din cele 255 de persoane chestionate, 202 au răspuns că problema este reală.

O imagine mai clară poate fi găsită, probabil, într-o analiză a firmei de cercetare a pieţei Brainspotting. Raportul, publicat anul acesta, arată că 53% din salariaţii din sectorul IT românesc şi-au ales angajatorii datorită pachetelor salariale. Doar 12% au spus că ar prefera un mediu de lucru mai dinamic şi mai creativ.

„Cred că românii trebuie să fie mai optimişti în ceea ce priveşte pornirea a ceva inovator. Ar trebui să fie mai deschişi în discutarea ideilor, nu să le ţină secrete”, spune Mircea Goia, proprietarul RomanianStartups.com.

„Pot înţelege de ce, în cazul României, oamenii sunt reticenţi să-şi împărtăşească ideile: frica de furt este pe primul loc, iar pe al doilea teama de ridicol. Ei trebuie să zdrobească acest zid”.

România trece lent de la comunism la capitalism, iar sectorul de tehnologie românesc pare să aibă o soartă similară.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/de-ce-sectorul-it-din-romania-are-tehnicieni-multi-si-buni-dar-nu-si-startup-uri-inovatoare-forbes-15398834

Parteneriat intre Google for Entrepreneurs si TechHub Bucharest

Google for Entrepreneurs si TechHub au anuntat recent un parteneriat global prin care incearca sa sustina startup-urile din tehnologie sa se extinda la nivel global. Ca urmare a acestui acord, companiile tech romanesti vor putea sa isi prezinte produsele in fata unor investitori  din Silicon Valley.

Ca urmare a incheierii parteneriatului dintre Google for Entrepreneurs TechHub, membrii TechHub Bucharest (care face parte din reteaua globala TechHub) vor avea acces la programe speciale si asistenta Google, continut, profesionisti din cadrul Google si mentori din intreaga lume. Printre beneficiile oferite ca urmare a parteneriatului, enumerate de initiatorii lui, se numara:

  • Google for Entrepreneurs International Demo Days: startup-urile selectionate vor avea ocazia sa isi prezinte produsele in fata unor investitori cunoscuti din Silicon Valley;
  • Google for Entrepreneurs Exchange: membrii TechHub Bucharest vor putea aplica la Google for Entrepreneurs Exchange, o serie de programe globale cu durata de o saptamana, dezvoltate pe diferite verticale, care vor ajuta startup-urile sa aiba acces la noi piete. Aceste evenimente sunt gazduite de partenerii si campusurile Google for Entrepreneurs;
  • Continut pentru startup-uri realizat de comunitatile partenere Google for Entrepreneurs si transmis in direct in intreaga retea;
  • Conexiuni cu profesionisti din cadrul Google: oportunitati de mentorat si programe educationale care beneficiaza de prezenta locala a Google;
  • Acces la oferte specifice pentru startup-urile in tehnologie, incluzand credite pentru Google Cloud Platform si suport dedicat pentru companiile selectionate.

“Ecosistemul antreprenoriatului in tehnologie din Romania este in continua dezvoltare. Parteneriatul dintre TechHub si Google for Entrepreneurs va ajuta startup-urile locale sa se extinda la nivel global si sa invete lucruri valoroase. Antreprenorii romani vor deveni astfel parte dintr-o retea extinsa de inovatie!”, a spus Dan Bulucea, Country Manager, Google Romania.

TechHub este o comunitate globala, cu membri din peste 60 tari, printre care si Romania. Aceasta a fost infiintat in 2010 la initiativa lui Elizabeth Varley si Mike Butcher si este in prezent condusa de Elizabeth in calitate de CEO si respectiv de Andrew Tibbitts in calitate de COO. Compania are sediul central in Londra, iar membrii TechHub au acces la comunitatea globala a startup-urilor in tehnologie din 7 orase: Bangalore, Bucuresti, Londra, Madrid, Riga, Swansea, si Varsovia.

Google for Entrepreneurs ofera sustinere financiara si acces la cele mai bune resurse Google spatiilor de co-working si programelor pentru comunitati din 125 de tari. In plus, Google for Entrepreneurs creeaza campusuri: hub-uri unde antreprenorii pot invata, se pot conecta si pot dezvolta companii.

sursa: StartupCafe.ro

Predictii despre viitorul industiei IT de la un IT-st roman

Gigantul IT Cisco estimează că în 2020 vor exista 50 de miliarde de dispozitive conectate la internet. Adică de şase ori mai multe aparate decât oameni. Însă asta nu e nici pe departe cea mai SF predicţie pentru viitor. Iar un IT-ist ardelean cu experienţă de peste 15 ani şi care lucrează zilnic cu noţiuni şi gadget-uri care forţează limita dintre ştiinţifico-fantastic şi real duce la extrem viziunea privind ce va urma.

Péter W. Szabó s-a născut în comuna Joseni din judeţul Harghita – cel mai friguros loc din România, perfect pentru serverele care ar putea găzdui site-ul viitorului. La singular pentru că IT-istul ardelean aşa vede lucrurile în viitor, iar acest viitor nu este foarte îndepărtat.

Péter a vorbit cu Vocea Transilvaniei despre viitorul internetului şi, în contextul în care e parte a vieţilor noastre, al întregii omeniri. Asta după ce a susţinut o prezentare la TEDx Târgu Mureş, unde a stârnit o reacţie unică în rândul participanţilor, care au rămas cu gura căscată atunci când IT-istul ardelean le-a spus ce se va întâmpla în următorii cinci ani.

A refuzat Google pentru a-şi urmări visul

Péter s-a mutat, pe când era copil, în Târgu Mureş. Aici a absolvit Universitatea Sapienţia, după care a urmat un master la Universitatea Petru Maior, apoi a început să lucreze la mai multe firme de IT. Ultimul job pe care l-a avut înainte să plece în străinătate a fost la o companie din Oradea.

A avut apoi oportunitatea unui interviu la Google, dar s-a decis să refuze gigantul, chiar dacă astfel de şanse, se spune, nu trebuie ratate.

„Se poate refuza, dar dacă o faci, a doua oară nu te mai cheamă. Asta aşa este. Dar poţi să-i refuzi, şi ce am ales eu, compania WhatUsersDo din Anglia, a fost mai bună pentru cariera mea”, spune Péter.

Un gadget care l-a convins că viitorul e aici

Péter a ajuns, în septembrie, la compania Amaya Inc., care se află în spatele Poker Stars, Live Casion sau Full Tilt Poker şi e cel mai mare brand în domeniul jocurilor „real money gambling”. Aici e senior manager UX, adică se ocupă de tot ce ţine de experienţa utilizatorilor site-urilor respective – aceştia trebuie să găsească uşor orice caută, să folosească uşor aplicaţia.

„E un domeniu al informaticii mai apropiat de ştiinţe umane, pentru că aici intră şi psihologia, sociologia. Dar sigur că ţine cont de ceea ce e posibil şi ce va fi posibil în viitorul apropiat”, explică Péter.

Aici, în sediul din Londra al companiei de IT, Péter a descoperit „internetul băuturilor fierbinţi”. Practic, un gadget care seamănă la prima vedere cu o tabletă, dar poate să producă orice fel de băutură fierbinte.

„Nu e ceva SF, nu e din Star Trek, e realitatea de zi cu zi dacă lucrezi acolo”, spune Péter.

Péter spune că World Wide Web (www – n.red.) nu are trecut şi prezent ci doar un viitor în continuă schimbare. Iar acum, internetul este prezent în toate aspectele vieţii noastre şi a schimbat viaţa noastră, deşi există de puţin peste un deceniu.

Noi în anul 2020…

Având în vedere estimările privind numărul de dispozitive ce vor fi conectate la internet în următorii 4-5 ani, Péter crede că întrebarea mai importantă ce trebuie pusă este ce se va regăsi pe www. Potrivit estimărilor Cisco, în 4-5 ani, 85% din conţinutul de pe internet va fi reprezentat de clipuri video (o treime fiind pornografie), iar restul de 15% va fi conţinut „social media”.

Prezenţa internetului în toate aspectele vieţii noastre a transformat deja felul în care trăim – industria IT o numeşte „Digital Disruption” (dislocarea digitală – n.red.): Alibaba e cel mai mare retailer internaţional, dar nu are inventar, Uber e cea mai mare companie de taxi, dar nu are niciun taxi, Airbnb este cel mai mare furnizor de servicii de cazare, dar nu are proprietăţi imobiliare. Cel mai popular exemplu este însă Facebook, cel mai mare „angajator”, cu 1,5 miliarde de „angajaţi” care „lucrează” şi creează conţinut pe gratis.

„Întrebarea reală e câte site-uri vor exista în 2020? Previziunea mea e că va fi doar unul. Puteţi să-i spuneţi Cortana, Alexa, Siri sau cum vreţi. Va fi singura interfaţă folosită de utilizatori. Va fi un singur site, care va conţine totul, creat de toată lumea, care va citi mintea utilizatorului şi îi va oferi ceea ce îşi doreşte”, este de părere Péter.

Potrivit IT-istului, evoluţia din ultimii ani a fost de la „internetul lucrurilor” la „internetul experienţelor”, însă ultima fază va fi „internetul minţilor”.

Fan al ficţiunii, ancorat în realitate

Péter e un „tocilar”, cum singur se descrie, atunci când vine vorba de literatura SF, dar spune că, deja, e greu să mai faci diferenţa între ce e SF şi ce e foarte posibil sau chiar probabil în viitorul apropiat.

„Ce era SF când Asimov a scris cărţile sale în anii ’50, de exemplu despre Enciclopedia Galactică, adică un fel de bază de date cu tot ce e cunoscut de omenire în orice domeniu, acum e foarte aproape de realizare. Similar, dacă te uiţi la primele episoade din Star Trek sunt chestii ca telefonul mobil sau vizorul, care e foarte similar cu Google Glasses”, explică IT-istul.

Recent, cercetătorii de la Caltech au realizat o interfaţă care se conectează la creier şi citeşte mintea unui om paralizat de 12 ani şi acesta poate acum să mişte o mână robotică folosindu-se doar de puterea minţii sale. Acesta este primul pas, spune Péter, spre „internetul minţilor” – mintea este conectată la internet, oamenii nu vor mai avea nevoie de un calculator, laptop, smartphone sau alt gadget.

Acestă idee a fost şi cea care a stârnit murmur printre cei care au ascultat prezentarea lui Péter.

„Teamă a fost şi când a fost introdus telefonul mobil, internetul, toate tehnologiile. Omenirea se schimbă şi devine ceva diferit, eu sper că ceva mai bun. Comunicarea mai directă, posibilitatea de a cunoaşte un alt om, chiar şi gândurile lui – e foarte improbabil să începi un război sau să omori pe cineva după o astfel de experienţă. Singura cale spre o pace globală e o globalizare totală a internetului. Dacă ajungi la un nivel la care toţi oamenii sunt conectaţi activ la societatea virtuală nu mai există război, crime, pentru că ai posibilitatea de a înţelege pe oricine. Nu va mai exista rasism, oamenii nu vor mai judeca pe alţii în funcţie de culoare sau rasă, fiecare dintre noi vom fi un „nod” în acea reţea imensă”, explică Péter.

IT-ul românesc prin ochii unui informatician cu experienţa Occidentului

Péter spune că piaţa IT din România nu e departe de cea din Vest: „nici Clujul, care e un Silicon Valley a Europei de Est, nici Târgu Mureş, Bucureşti sau Oradea nu sunt departe de Londra”.

„În anii ’90 se spunea că suntem în urmă că 50 sau 100 de ani faţă de Vest, de SUA sau de Marea Britanie. Dar acum, în special în IT, cred că diferenţa e de maxim un an, dar nici măcar atât. Există idei noi care apar în ţara noastră înainte să existe în Occident. Cred că în cel mult cinci ai această diferenţă nu va mai exista, pentru că nu contează unde faci un start-up, ai şanse egale. Banii de care ai nevoie pentru dezvolta o idee nu au graniţe, ajung oriunde şi, oricum, există foarte mulţi investitori în toată lumea, nu trebuie să ai biroul în Silicon Valley, nici măcar în Vest”, este de părere informaticianul ardelean.

Acesta dă exemplu celui mai mare magazin online, Alibaba, care a fost demarat în China. În opinia sa, start-up-urile din România ar putea ajunge la nivelul Uber sau chiar Google. Asta şi pentru că educaţia din ţara noastră e văzută ca fiind foarte bună, chiar mai avansată în IT decât oriunde în zona noastră.

„În IT nu ai nevoie de investiţii mari în infrastructură: ai nevoie de un calculator conectat la internet. Iar internetul în România e mai rapid decât în mare parte din lume”, spune Péter.

De altfel, Péter recunoaşte că are un „plan secret” – acela de a lucra la o firmă străină cu sediul în România, exceptând Google, gigantul pe care l-a refuzat. Sau, să pornească chiar el o firmă în domeniu. Pentru că intenţia sa este să se întoarcă în ţară şi să participe activ la „schimbarea lumii” în locul în care s-a născut.

sursa: http://www.nasul.tv/un-it-ist-roman-care-a-refuzat-google-prezice-viitorul-omenirii-vom-fi-conectati-la-gandurile-tuturor-ce-era-sf-acum-e-realitate/ / Vocea Transilvaniei

Softation Garden – In 2013 exportul de software a depăşit turismul

România a exportat anul trecut servicii în valoare de 10,3 miliarde de euro, în creştere cu 23% faţă de anul anterior, potrivit statisticilor Băncii Naţionale. Pentru prima dată serviciile informatice au depăşit turismul şi s-au plasat pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii în 2013 după transporturi, având în vedere că anul trecut România a exportat servicii informatice de 1,4 miliarde de euro (în creştere cu 27% faţă de 2012). Turismul, aflat anul trecut pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii,  a avut un aport la exporturi de doar 1,2 miliarde de euro în 2013, coborând pe locul trei.

export_servicii_software
„În 2013, serviciile creative au aco­pe­rit o pondere de peste 35% din totalul ex­porturilor de servicii, iar marea sur­priză a venit din partea exportului de servicii informatice, care «a bătut» tu­rismul la export. Serviciile creative sunt reprezentate de acele activităţi în care potenţialul de creaţie al indi­vi­du­lui este cel mai bine exploatat, iar creş­terea înregistrată de acestea la export arată că România are nevoie de o stra­tegie de dezvoltare a industriei de ser­vicii creative“, a explicat prof. dr. Cezar Mereuţă, membru de onoare al Con­siliului Ştiinţific în cadrul Insti­tu­tu­lui de Prognoză al Academiei Române.
O analiză a profesorului Mereuţă ara­tă faptul că, spre deosebire de situa­ţia înregistrată la exporturile de bunuri (unde aproape 80% din exporturi sunt făcute de companii foarte mari, majo­ritatea cu capital privat străin), în cazul ser­viciilor – mai ales al celor creative-  58% din export sunt făcute de către companiile mici şi mijlocii.
„Statisticile şi evoluţiile privind importanţa  exportului de servicii informatice în totalul exportului de ser­vicii reprezintă încă o dovadă că aces­ta este un domeniu prioritar pen­tru creşterea competitivităţii econo­mice a ţării şi care încă mai poate creşte, dacă va fi susţinut. Sunt foarte multe firme româneşti care fac soft­ware la comandă pentru clienţi stră­ini“, a explicat şi Andrei Pitiş, preşe­din­te al Asociaţiei patronale a in­dus­trei de software şi servicii (ANIS).
În categoria serviciilor creative intră, pe lângă serviciile informatice, activităţi precum servicii juridice, con­ta­bile sau consultanţă (furnizate în Româ­nia, dar plătite de firmele-mamă din străinătate ale multinaţionalelor), servicii de inginerie şi arhitectură, publicitate şi marketing, cercetare-dezvoltare, servicii de sănătate (bani aduşi de străinii care vin la tratamente în ţară) şi educaţionale (elevii şi studenţii străini care învaţă în şcolile ro­mâneşti) sau serviciile audiovizuale şi drepturile de autor sau editare (traducerea cărţilor în străinătate, de exemplu).
”Competenţele româneşti din domeniul tehnologiei au atras aici numeroşi jucători globali şi au determinat, de asemenea, şi dezvoltarea de proiecte antreprenoriale ce au depăşit graniţele României. Bitdefender exportă mai bine de 98% din business. Principalele pieţe în care distribuim tehnologiile noastre sunt SUA, Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia. În ultimii ani, soluţiile de securitate Bitdefender au pătruns inclusiv în întreprinderi cu afaceri de miliarde de dolari, cu zeci de mii de calculatoare şi cu mii de servere. Pe zona produselor destinate consumatorilor individuali, cel mai exportat este Bitdefender Total Security”, a explicat Florin Talpeş, CEO şi fondator al furnizorului de soluţii de securitate Bitdefender.
O altă companie pentru care exporturile de servicii aduc circa 60% din cifra de afaceri este furnizorul de soluţii software Arobs Transilvania, controlat de omul de afaceri Voicu Oprean.
„Exportăm în special software la comandă, clienţii străini ne cer să le facem un program informatic într-un anumit fel, iar angajaţii îl realizează. La export, majoritatea clienţilor vin din statele Uniunii Europene, 20% din SUA şi 2- 3% din ţările asiatice. În ultimii ani, am crescut cu 15% anual, deci cred că situaţia noastră explică trendul ascendent al exporturilor de servicii informatice“, a spus Voicu Oprean, care conduce o companie cu afaceri de peste 10 milioane de euro şi circa 350 de angajaţi.
sursa: http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-serviciile-informatice-au-adus-mai-multi-bani-in-economie-decat-turismul-romania-a-exportat-servicii-de-peste-10-mld-euro-in-2013-13039858

Transylvania Foresight Camp

CUM VA ARATA VIITORUL TEHNOLOGIEI SI CUM POTI CONTRIBUI LA CONSTRUIREA LUI?

Transylvania Foresight Camp, evenimentul adresat developerilor de aplicatii mobile si de platforme de dezvoltare, studentilor si tinerilor antreprenori ce doresc sa afle cum va arata tehnologia in viitor si cum isi pot pune propriile idei in practica, are loc in perioada 6-10 august la Bran.

Transylvania Foresight Camp isi propune sa creeze un mediu propice interactiunii dintre mentorii din tara si din strainatate care isi vor prezenta cunostintele de business si product development si 10 echipe de tineri dezvoltatori ce vor avea sansa sa ia parte la un program intens de perfectionare; acestia din urma isi vor pune ideea ingenioasa in practica si vor primi feedback si sfaturi practice de la cei mai apreciati traineri si consultanti din domeniu.

Evenimentul are o structura complexa incluzand, in cadrul activitatilor propriu-zise, doua sesiuni: product development si business cu diverse sesiuni practice precum: Testarea aplicatiilor Android, Cum sa dezvolti o aplicatie fara bug-uri, Product design – de la viziune la implementare, Cat de importante sunt nevoile si experientele utilizatorului? Cum poti gresi o aplicatie in proiectare? si multe altele.

Pe parcursul celor cinci zile, tinerii dezvoltatori de aplicatii vor avea parte de un program intensiv de invatare, testare cu: Eric Reiss (CEO la FatDUX Group, Copenhaga, Danemarca), Mateusz Herych (Android Google Developer Expert), Tracy Rolling (Product Manager, Core Maps la Nokia HERE), Gary Fowler (investitor, consultant de business, TEDx speaker), Philipp Kandal (General Manager EU la Telenav/ skobbler& Chariman Techsylvania), Razvan Ionescu (QA Security Engineer la Intel), Eduard Bodor (APC by Schneider Electric), Bogdan Vaceanu (Senior Software Engineer Android la ING), Mihaela Stroe (sociolog, speaker motivational, specialist in comunicare nonverbala), Cosmin Ochisor (Deutsche Telekom business – incubation program), Emmanuel Lambert (EMEA technical director la Alcatel ONE TOUCH), Dan Romescu (consultant, founder Droidcon, co-organizator Transylvania Foresight Camp).

De asemenea, sesiunile de business vor aprofunda greselile de care trebuie sa te feresti cand ceri o finantare, produsele pe care investitorii vor sa le finanteze, tehnici de monetizare a aplicatiilor mobile, dar si de dezvoltare personala.

Evenimentul se desfasoara cu sprijinul Gold Sponsors (Alcatel ONE TOUCH, APC by Schneider Electric) si a partenerilor (LAUNCHub, Le Project, Techsylvania, Romanian Startups, Launch Gurus).
Persoanele interesate se pot inscrie la Transylvania Foresight Camp pe site-ul www.foresightcamp.ro la sectiunea Register. (daca link-ul ar merge ar fi excelent)

Analiza: Top 100 companii europene de software

top_companii_europene_softwareAm citit mai demult un post pe un alt blog despre top 100 companii europene de software pe 2013 (bazat pe datele financiare din 2012). Datele prezentate erau pe baza raportului de pe truffle100.com. Datele fiind destul de bogate si variate, am zis ca merita sa fac o analiza mai atenta a lor. Asadar am incarcat raportul de pe site-ul original intr-o baza de date si m-am jucat cu niste mici rapoarte. Un prim raport dupa numarul de companii din top in functie de tara de origine da urmatoarele rezultate. Topul este de departe dominat de trioul Marea Britanie – Franta – Germania, cu 55 din cele 100 de companii. UK domina prin numar si are in general companii mici si medii in top, axate pe servicii, dupa cum se va vedea mai jos si dintr-un raport pe dimensiue / cifra de afaceri.

Country Companies Nordic?
UK 22
FR 19
DE 14
SE 9 y
NL 7
FI 6 y
CH 5
IT 3
NO 3 y
AT 2
CZ 2
DK 2 y
PL 2
SP 2
BE 1
SK 1
total 100  

Surpriza, sau mai degraba confirmarea vine de la urmatorul pol, format de tarile nordice (Suedia-Finlanda-Norvegia-Danemarca) care totalizeaza 20 de companii – foarte mult avand in vedere ca vorbim de o populatie totala de aproximativ 25 mil de locuitori. Acestea confirma de fapt investitiile sustinute pe care aceste tari le fac in inovatie, la nivel de sistem de invatamant, antreprenorial, dar si la nivel nivel de societate per ansamblu. Se mai remarca regiunea Benelux, sau mai bine zis Olanda cu 7 tari in top, urmata de Elvetia cu 5 tari. Celelalte tari prezente cu 2 sau 1 companii sunt irelevante ca pondere in acest top. Exceptie face Polonia, care desi are doar 2 companii in top, una dintre ele este Asseco, nr 6 in acest top, prezenta si in Romania, cu cifra de afaceri de peste 1 mld de euro. De remarcat ca in top nu apare “vedeta” Irlanda. De ce? Simplu, pentru ca Irlanda, la fel ca si Romania nu are industrie software proprie, ci doar industrie de servicii software pentru gigantii din domeniu, care din pacate pentru europeni, sunt din SUA (Microsoft, Google, Facebook, IBM, Dell, Intel, Apple, Oracle). Ba putem spune ca la acest capitol Romania sta mai bine, intrucat companii gen Siveco, Bitdefender, TotalSoft se apropie de intrarea in top 100, dupa cum remarca si autorul blogului unde am gasit initial topul.

Urmatorul raport, bazat pe cifra de afaceri a companiilor pozitioneaza insa pe primul loc in top Germania, atat dupa veniturile din software, cat si dupa veniturile totale (incluzand serviciile). Acest fapt se intampla insa numai datorita companiei SAP – singura companie software europeana de talie mondiala (alaturi de Siemens poate, care nu e o companie software, dar are si divizii reprezentative de software).

Software Revenue       Total revenue    
Country Nr Comp Soft rev   Country Nr Comp Total rev
DE 14 20328.7 DE 14 22178.5
UK 22 5994.5 UK 22 10035.8
FR 19 4348.9 NL 7 7319.2
SE 9 2326.6 FR 19 6867.8
NL 7 2236.2 SE 9 3494.4
CH 5 1208.1 IT 3 1534.3
PL 2 1152.4 PL 2 1531.1
FI 6 625.1 CH 5 1352
BE 1 594.9 NO 3 988.2
IT 3 557.3 FI 6 645
NO 3 544.9 BE 1 597
CZ 2 361.9 CZ 2 361.9
DK 2 287 DK 2 287
SK 1 256.4 SK 1 256.4
SP 2 198.4 SP 2 198.4
AT 2 126.3 AT 2 126.3

Eliminand SAP din top, care are cifra de afaceri de aproape 10 ori mai mare decat urmatoarea clasata (Dassault Systemes), Germania coboara pe locul 2 la software si chiar pe 4 la servicii, unde e depasita si de Olanda.

Din punct de vedere al indicatorului companie privata sau publica (listata la bursa, cu actionari majoritari externi) nu sunt diferente semnificative, ponderea fiind de aproximativ 4 publice la 6 private. Totusi, primele 10 companii in top dupa cifra de afceri sunt private.

Un alt raport interesant este cel bazat pe productivitatea pe angajat  R&D (nu e un indice real, intrucat e bazat doar pe eficienta unui R&D engineer la volumul de vanzari, nu de cod sau de valoare produsa, dar merita analizat). Aici productivitatea variaza de la 0.18 – 0.25 mil eur/ angajat R&D pana la aprox. 5 mil eur/angajat/an (sper ca nu e o greseala) pentru companiile Swisslog si Affecto, de dimensiune mica ce-i drept – media europeana fiind de 0.75 mil eur / angajat. Tabelul urmator prezinta lista companiilor dupa veniturile din software, aratand si eficienta pe angajat.

Company Country RD Emp Soft rev (Mil eur) Rev / emp
SAP DE 18012 15930 0.884410393
DassaultSystemes FR 4500 1853.4 0.411866672
Sage UK 1391 1591.4 1.144069033
Hexagon SE 3000 1282.8 0.427600016
WincorNixdorf DE 781 1257.3 1.609859217
AssecoGroup PL 3180 1002.1 0.315125778
SoftwareAG DE 887 922.2 1.039684343
DATEV DE 1312 736.7 0.561509156
WoltersKluwer NL 2312 733.4 0.317214543
SWIFT BE 465 594.9 1.279354891
Acision UK 486 516.4 1.062551491
Unit4 NL 1325 469.8 0.354566029
Misys UK 1100 454.3 0.412999989
Swisslog CH 79 403.7 5.110126737
Visma NO 303 392.1 1.294059426
NorthgateInformationSolutions UK 761 389.7 0.512089372
SopraGroup FR 700 350.7 0.501000017
Temenos CH 589 350.4 0.594906611
GAD DE 233 343.7 1.475107349
Fidessa UK 456 343.4 0.753070162
CompugroupHolding DE 1126 324.6 0.288277092
MicroFocus UK 318 323.1 1.016037755
Murex FR 300 318 1.06
Sophos UK 550 315.2 0.573090931
Cegedim FR 1055 315 0.298578199
IFS SE 387 307.2 0.793798481
Avaloq CH 250 306.1 1.224400024
Gemalto NL 1700 304.2 0.178941184
Invensys UK 564 304.1 0.539184408
QlikTech SE 228 302.4 1.326315763
Centric NL 150 292 1.946666667
AVGTechnologies CZ 329 277 0.841945289
AVEVAGroup UK 392 264.1 0.673724505
ESET SK 332 256.4 0.772289138
Zucchetti IT 1000 247 0.247
Reply IT 358 239 0.667597765
Cegid FR 561 226 0.40285205
Axway FR 540 224.3 0.415370376
Exact NL 471 217.1 0.460934196
Civica UK 310 211 0.680645161
SimCorp DK 326 209.2 0.641717782
Kofax UK 292 200.6 0.686986322
Nemetschek DE 572 175.1 0.306118892
RM UK 218 166.2 0.762385307
PSI DE 149 162.4 1.089932845
F-SecureCorp. FI 391 157.2 0.402046028
TotalSpecificSolutions NL 279 155.7 0.558064505
Comarch PL 389 150.3 0.386375329
SDLInternational UK 192 146 0.760416667
IRISSoftware UK 177 145.3 0.820903972
LinedataServices FR 370 144 0.389189189
PandaSecurity SP 210 142.3 0.677619062
COR&FJA DE 125 132.8 1.062400024
Affecto FI 25 122.9 4.916000061
Prodware FR 245 119 0.485714286
Anite UK 151 116.6 0.77218542
AdvancedComputerSoftware UK 300 112.7 0.375666656
ESIGroup FR 285 109 0.38245614
BasWare FI 351 106.6 0.303703699
Aditro SE 240 102 0.425
AvanquestSoftware FR 119 101.3 0.85126053
Digia FI 143 100.5 0.702797203
Vizrt NO 100 94.8 0.948000031
Lumesse UK 180 90 0.5
ISAGRI FR 250 86 0.344
AvastSoftware CZ 183 84.9 0.463934435
ReadSoft SE 108 84.4 0.781481496
Comptel FI 222 82.4 0.371171178
ERIBancaire CH 110 81.7 0.742727245
Seeburger DE 120 81.5 0.679166667
GFIInformatique FR 200 81 0.405
IBS SE 200 80.4 0.402000008
Berger-Levrault FR 192 80.3 0.418229183
Smartfocus FR 80 78.2 0.977499962
BuhlDataService DE 115 78 0.67826087
Sitecore DK 180 77.8 0.432222239
Personal&Informatik DE 134 74.9 0.558955235
KewillSystems UK 130 73.1 0.562307681
GruppoEngineering IT 267 71.3 0.26704121
Elca CH 70 66.2 0.945714242
ISISPapyrus AT 70 64.3 0.918571472
GenerixGroup FR 92 64.3 0.698913077
AFASERPSoftware NL 84 64 0.761904762
Smartstream UK 90 62.8 0.697777769
AUTOMIC AT 70 62 0.885714286
SSPHolding UK 66 61.2 0.927272739
ENEA SE 148 60.8 0.410810806
OperaSoftware NO 133 58 0.436090226
proALPHA DE 91 57.7 0.634065942
Meta4 SP 112 56.1 0.500892844
SymphonyEYC FI 100 55.5 0.555
Lectra FR 213 55.3 0.25962441
ORCSoftware SE 92 54.6 0.593478244
Delcam UK 201 54.4 0.270646774
Thunderhead.com UK 50 52.9 1.058000031
HogiaGroup SE 100 52 0.52
intershopCommunications DE 126 51.8 0.411111105
FiducialInformatique FR 122 48.9 0.400819685
Efront FR 58 48 0.827586207
TalentiaSoftware FR 80 46.2 0.57750001

Raportul de eficienta dus un pas mai departe, arata eficienta medie a angajatilor din companiile prezente in top (nu stiu daca are relevanta statistica, desi de la 3-4 companii pe tara in sus as inclina sa zic ca are). Ce putem spune de aici? Ca elvetienii si norvegienii par a fi mai eficienti decat nemtii, care sunt mai eficienti decat englezii. La sfarsitul clasamentului avem Suedia, Finlanda, Franta, Olanda (oarecum surprinzator pentru ultimele 4 cu exceptia Frantei), Italia si Polonia.

Country Comp Emp Soft Rev Efic
BE 1 465 594.9 1.279355
CH 5 1098 1208.1 1.100273
NO 3 536 544.9 1.016604
AT 2 140 126.3 0.902143
DE 14 23783 20328.7 0.854758
SK 1 332 256.4 0.772289
UK 22 8375 5994.5 0.715761
CZ 2 512 361.9 0.706836
SP 2 322 198.4 0.616149
DK 2 506 287 0.567194
SE 9 4503 2326.6 0.516678
FI 6 1232 625.1 0.507386
FR 19 9962 4348.9 0.436549
NL 7 6321 2236.2 0.353773
IT 3 1625 557.3 0.342954
PL 2 3569 1152.4 0.322892

In incheiere, post spune ca, cu numai 8 din ele prezente si in Romania (SAP, Asseco, Wolters Kluwer (nu partea de software), Misys, Temenos, Axway, SDL International si ENEA – corectati-ma voi daca gresesc ), nu ne putem lauda cu o prezenta spectaculoasa a software-ului european la noi, chiar daca suntem europeni. Asta confirma inca o data ca Romania, la fel ca Irlanda este fie o destinatie pentru servicii pentru marile multinationale americane, fie pentru software outsourcing pentru alte companii mici/medii sau cu activitate principala in alte sectoare (bancar, automotive, …). De asemenea topul arata ca piata de outsourcing nu aduce valoare, ca daca nu esti firma cu produse software proprii, nu prea contezi in liga mare europeana. Voi da numai doua exemple de firme europene de outsourcing mari, foarte prezente in Romania, cu peste o mie de angajati, dar care nu se regasesc in acest top: Endava si Luxoft. Lista poate continua, desigur.

Despre OpenSource

Un articol interesant de Mihai Badici despre OpenSource software pe contributors.ro.

gnu_linux

Din anii ’80 o nouă stafie bântuie planeta, ca să îl parafrazez pe tătuca Marx. Mișcarea GNU, care a generat avalanșa de software OpenSource pe care o avem la dispoziție astăzi, ar fi fost cu siguranță pe placul ideologul comunismului. Totuși, se pare că societateacapitaliștilor veroși îi priește chiar mai mult și a reușit să își găsească un loc solid în lumea IT globală .

Proiectul GNU a fost inițiat de Richard Stallman în 1983, dar în momentul de față miscarea OpenSource a depășit cu mult cadrele acestui proiect. La origine manifestul lui Stallman dădea glas unei frustrări comune în lumea IT-ului: pasionații domeniului doreau să poată avea control asupra software-ului pe care îl rulează, pentru a-l putea analiza, modifica, îmbunătăți. Ori, distribuit în formă de executabil, software-ul este extrem de dificil de analizat ( la nivelul actual, aproape imposibil). Si bineînțeles era și scump, ceea ce în atmosfera de efervescență a anilor ’80 era un impediment major în dezvoltarea sa de către entuziaști.

Totuși, partizanii OpenSource au făcut mereu distincția între “free as in free speech” și “free as in free beer”. Cu alte cuvinte, deși nu ignoră avantajul de a fi gratis, ceea ce e important este accesul la conținut, respectiv accesul la surse. Astfel au apărut  licențele GPL , care permit distribuirea software-ului doar împreună cu codul sursă. Ideea de bază este că software-ul poate fi modificat și distribuit în această formă, cu condiția ca modificările să fie distribuite și ele sub formă de cod sursă.

Oamenii scriind cod disponibil gratuit, asta chiar arată ca o idee comunistă, iar Balmer chiar a declarat la un moment dat că “Linux is a cancer that attaches itself in an intellectual property sense to everything it touches”  ( de fapt licența nu obligă la distribuirea gratuită, însă permițînd redistribuirea, e cam greu să obții mulți bani din vânzarea software-ului). Și totuși…

Secretul succesului constă tocmai în coexistența elementelor opensource cu cele proprietar.

Un producător de routere, de exemplu, ar trebui să scrie un minisistem de operare pentru echipamentele pe care le produce ( și unii chiar aașa procedează). Insă mai ușor este să preia un kernel OpenSource ( de obicei un Linux sau FreeBSD) și să scrie doar părțile specifice hardware-ului pe care îl produc. Respectivul soft poate fi sau nu proprietar, nu prea contează, interesul e să obții un router funcțional în timp scurt și să îl pui pe piață înaintea concurenței. Această abordare funcționează pentru majoritatea produselor hardware; dacă produsul conține un modul care trebuie protejat de ochii concurenței, acesta va fi acționat de un modul software closed source.

Bineînțeles, există scenariul normal, în care banii vin din suportul tehnic. Lucrurile sunt simple; dacă nu vă ocupați cu IT-ul, încercați să porniți un server de mail sau de web mai întâi pe Windows, apoi pe Linux. E probabil că nu veți reuși să le faceți să meargă pe niciunul. Deci va trebui să apelați oricum la cineva. Doar că în cazul în care optați pentru Microsoft, veți plăti consultanță+ licență.

Mișcarea OpenSource este însă mult mai importantă pe un plan mult mai subtil, de aceea asocierea cu paradigma comunistă a fost mai mult o glumă. Lumea academică are nevoie ca de aer de schimbul de informații; de aceea contractul universităților americane cu DARPA s-a transformat atât de repede și atât de fundamental în Internetul de astăzi. Software-ul este o ocupație inginerească în plină dezvoltare, programatorii în devenire trebuie să învețe de la cei mai buni, programatorii buni trebuie să schimbe între ei idei și soluții pentru ca domeniul să progreseze. Nu în ultimul rând, programatorii trebuie să mai dea câte un copy/paste din software-ul anterior, pentru a nu inventa din nou roata la fiecare proiect; pentru a depana cu eficiență trebuie să poată verifica dacă API-ul cu care comunică se comportă într-adevăr ca în manual. Ori pentru asta, e nevoie de acces la surse și de o licențiere care să te asigure că dacă ai copiat o porțiune de soft fără importanță nu ajungi în fața judecătorului. ( vezi recentul proces referitor la Java, în care Google a fost acuzat de Oracle că a preluat din Java câteva linii de cod…. care fuseseră scrise de aceeași persoană, plecată de la Sun la Google. Cum altfel am proceda dacă ar trebui să scriem de doua ori același cod?).

Există deci o nevoie naturală de cât mai mult software OpenSource, și pe cât se poate din cel “călit” pe servere și stații reale, nu din cel scris în laboratorul de informatică.  Sigur că nu e nevoie ca tot software-ul  să fie Open Source, asta chiar ar fi extremism, așa cum sunt toate ideile duse la limită.

Dar există o bază pe care se poate dezvolta; dacă cineva vrea să dezvolte o facilitate anume, nu trebuie să pornească de la zero, ci o poate adăuga la un software existent.

Se pare că totuși nu e nevoie să schimbăm lumea; e suficient doar să facem lucrurile să se întămple.