Tag Archives: inovatie IT

Parteneriat intre Google for Entrepreneurs si TechHub Bucharest

Google for Entrepreneurs si TechHub au anuntat recent un parteneriat global prin care incearca sa sustina startup-urile din tehnologie sa se extinda la nivel global. Ca urmare a acestui acord, companiile tech romanesti vor putea sa isi prezinte produsele in fata unor investitori  din Silicon Valley.

Ca urmare a incheierii parteneriatului dintre Google for Entrepreneurs TechHub, membrii TechHub Bucharest (care face parte din reteaua globala TechHub) vor avea acces la programe speciale si asistenta Google, continut, profesionisti din cadrul Google si mentori din intreaga lume. Printre beneficiile oferite ca urmare a parteneriatului, enumerate de initiatorii lui, se numara:

  • Google for Entrepreneurs International Demo Days: startup-urile selectionate vor avea ocazia sa isi prezinte produsele in fata unor investitori cunoscuti din Silicon Valley;
  • Google for Entrepreneurs Exchange: membrii TechHub Bucharest vor putea aplica la Google for Entrepreneurs Exchange, o serie de programe globale cu durata de o saptamana, dezvoltate pe diferite verticale, care vor ajuta startup-urile sa aiba acces la noi piete. Aceste evenimente sunt gazduite de partenerii si campusurile Google for Entrepreneurs;
  • Continut pentru startup-uri realizat de comunitatile partenere Google for Entrepreneurs si transmis in direct in intreaga retea;
  • Conexiuni cu profesionisti din cadrul Google: oportunitati de mentorat si programe educationale care beneficiaza de prezenta locala a Google;
  • Acces la oferte specifice pentru startup-urile in tehnologie, incluzand credite pentru Google Cloud Platform si suport dedicat pentru companiile selectionate.

“Ecosistemul antreprenoriatului in tehnologie din Romania este in continua dezvoltare. Parteneriatul dintre TechHub si Google for Entrepreneurs va ajuta startup-urile locale sa se extinda la nivel global si sa invete lucruri valoroase. Antreprenorii romani vor deveni astfel parte dintr-o retea extinsa de inovatie!”, a spus Dan Bulucea, Country Manager, Google Romania.

TechHub este o comunitate globala, cu membri din peste 60 tari, printre care si Romania. Aceasta a fost infiintat in 2010 la initiativa lui Elizabeth Varley si Mike Butcher si este in prezent condusa de Elizabeth in calitate de CEO si respectiv de Andrew Tibbitts in calitate de COO. Compania are sediul central in Londra, iar membrii TechHub au acces la comunitatea globala a startup-urilor in tehnologie din 7 orase: Bangalore, Bucuresti, Londra, Madrid, Riga, Swansea, si Varsovia.

Google for Entrepreneurs ofera sustinere financiara si acces la cele mai bune resurse Google spatiilor de co-working si programelor pentru comunitati din 125 de tari. In plus, Google for Entrepreneurs creeaza campusuri: hub-uri unde antreprenorii pot invata, se pot conecta si pot dezvolta companii.

sursa: StartupCafe.ro

Predictii despre viitorul industiei IT de la un IT-st roman

Gigantul IT Cisco estimează că în 2020 vor exista 50 de miliarde de dispozitive conectate la internet. Adică de şase ori mai multe aparate decât oameni. Însă asta nu e nici pe departe cea mai SF predicţie pentru viitor. Iar un IT-ist ardelean cu experienţă de peste 15 ani şi care lucrează zilnic cu noţiuni şi gadget-uri care forţează limita dintre ştiinţifico-fantastic şi real duce la extrem viziunea privind ce va urma.

Péter W. Szabó s-a născut în comuna Joseni din judeţul Harghita – cel mai friguros loc din România, perfect pentru serverele care ar putea găzdui site-ul viitorului. La singular pentru că IT-istul ardelean aşa vede lucrurile în viitor, iar acest viitor nu este foarte îndepărtat.

Péter a vorbit cu Vocea Transilvaniei despre viitorul internetului şi, în contextul în care e parte a vieţilor noastre, al întregii omeniri. Asta după ce a susţinut o prezentare la TEDx Târgu Mureş, unde a stârnit o reacţie unică în rândul participanţilor, care au rămas cu gura căscată atunci când IT-istul ardelean le-a spus ce se va întâmpla în următorii cinci ani.

A refuzat Google pentru a-şi urmări visul

Péter s-a mutat, pe când era copil, în Târgu Mureş. Aici a absolvit Universitatea Sapienţia, după care a urmat un master la Universitatea Petru Maior, apoi a început să lucreze la mai multe firme de IT. Ultimul job pe care l-a avut înainte să plece în străinătate a fost la o companie din Oradea.

A avut apoi oportunitatea unui interviu la Google, dar s-a decis să refuze gigantul, chiar dacă astfel de şanse, se spune, nu trebuie ratate.

„Se poate refuza, dar dacă o faci, a doua oară nu te mai cheamă. Asta aşa este. Dar poţi să-i refuzi, şi ce am ales eu, compania WhatUsersDo din Anglia, a fost mai bună pentru cariera mea”, spune Péter.

Un gadget care l-a convins că viitorul e aici

Péter a ajuns, în septembrie, la compania Amaya Inc., care se află în spatele Poker Stars, Live Casion sau Full Tilt Poker şi e cel mai mare brand în domeniul jocurilor „real money gambling”. Aici e senior manager UX, adică se ocupă de tot ce ţine de experienţa utilizatorilor site-urilor respective – aceştia trebuie să găsească uşor orice caută, să folosească uşor aplicaţia.

„E un domeniu al informaticii mai apropiat de ştiinţe umane, pentru că aici intră şi psihologia, sociologia. Dar sigur că ţine cont de ceea ce e posibil şi ce va fi posibil în viitorul apropiat”, explică Péter.

Aici, în sediul din Londra al companiei de IT, Péter a descoperit „internetul băuturilor fierbinţi”. Practic, un gadget care seamănă la prima vedere cu o tabletă, dar poate să producă orice fel de băutură fierbinte.

„Nu e ceva SF, nu e din Star Trek, e realitatea de zi cu zi dacă lucrezi acolo”, spune Péter.

Péter spune că World Wide Web (www – n.red.) nu are trecut şi prezent ci doar un viitor în continuă schimbare. Iar acum, internetul este prezent în toate aspectele vieţii noastre şi a schimbat viaţa noastră, deşi există de puţin peste un deceniu.

Noi în anul 2020…

Având în vedere estimările privind numărul de dispozitive ce vor fi conectate la internet în următorii 4-5 ani, Péter crede că întrebarea mai importantă ce trebuie pusă este ce se va regăsi pe www. Potrivit estimărilor Cisco, în 4-5 ani, 85% din conţinutul de pe internet va fi reprezentat de clipuri video (o treime fiind pornografie), iar restul de 15% va fi conţinut „social media”.

Prezenţa internetului în toate aspectele vieţii noastre a transformat deja felul în care trăim – industria IT o numeşte „Digital Disruption” (dislocarea digitală – n.red.): Alibaba e cel mai mare retailer internaţional, dar nu are inventar, Uber e cea mai mare companie de taxi, dar nu are niciun taxi, Airbnb este cel mai mare furnizor de servicii de cazare, dar nu are proprietăţi imobiliare. Cel mai popular exemplu este însă Facebook, cel mai mare „angajator”, cu 1,5 miliarde de „angajaţi” care „lucrează” şi creează conţinut pe gratis.

„Întrebarea reală e câte site-uri vor exista în 2020? Previziunea mea e că va fi doar unul. Puteţi să-i spuneţi Cortana, Alexa, Siri sau cum vreţi. Va fi singura interfaţă folosită de utilizatori. Va fi un singur site, care va conţine totul, creat de toată lumea, care va citi mintea utilizatorului şi îi va oferi ceea ce îşi doreşte”, este de părere Péter.

Potrivit IT-istului, evoluţia din ultimii ani a fost de la „internetul lucrurilor” la „internetul experienţelor”, însă ultima fază va fi „internetul minţilor”.

Fan al ficţiunii, ancorat în realitate

Péter e un „tocilar”, cum singur se descrie, atunci când vine vorba de literatura SF, dar spune că, deja, e greu să mai faci diferenţa între ce e SF şi ce e foarte posibil sau chiar probabil în viitorul apropiat.

„Ce era SF când Asimov a scris cărţile sale în anii ’50, de exemplu despre Enciclopedia Galactică, adică un fel de bază de date cu tot ce e cunoscut de omenire în orice domeniu, acum e foarte aproape de realizare. Similar, dacă te uiţi la primele episoade din Star Trek sunt chestii ca telefonul mobil sau vizorul, care e foarte similar cu Google Glasses”, explică IT-istul.

Recent, cercetătorii de la Caltech au realizat o interfaţă care se conectează la creier şi citeşte mintea unui om paralizat de 12 ani şi acesta poate acum să mişte o mână robotică folosindu-se doar de puterea minţii sale. Acesta este primul pas, spune Péter, spre „internetul minţilor” – mintea este conectată la internet, oamenii nu vor mai avea nevoie de un calculator, laptop, smartphone sau alt gadget.

Acestă idee a fost şi cea care a stârnit murmur printre cei care au ascultat prezentarea lui Péter.

„Teamă a fost şi când a fost introdus telefonul mobil, internetul, toate tehnologiile. Omenirea se schimbă şi devine ceva diferit, eu sper că ceva mai bun. Comunicarea mai directă, posibilitatea de a cunoaşte un alt om, chiar şi gândurile lui – e foarte improbabil să începi un război sau să omori pe cineva după o astfel de experienţă. Singura cale spre o pace globală e o globalizare totală a internetului. Dacă ajungi la un nivel la care toţi oamenii sunt conectaţi activ la societatea virtuală nu mai există război, crime, pentru că ai posibilitatea de a înţelege pe oricine. Nu va mai exista rasism, oamenii nu vor mai judeca pe alţii în funcţie de culoare sau rasă, fiecare dintre noi vom fi un „nod” în acea reţea imensă”, explică Péter.

IT-ul românesc prin ochii unui informatician cu experienţa Occidentului

Péter spune că piaţa IT din România nu e departe de cea din Vest: „nici Clujul, care e un Silicon Valley a Europei de Est, nici Târgu Mureş, Bucureşti sau Oradea nu sunt departe de Londra”.

„În anii ’90 se spunea că suntem în urmă că 50 sau 100 de ani faţă de Vest, de SUA sau de Marea Britanie. Dar acum, în special în IT, cred că diferenţa e de maxim un an, dar nici măcar atât. Există idei noi care apar în ţara noastră înainte să existe în Occident. Cred că în cel mult cinci ai această diferenţă nu va mai exista, pentru că nu contează unde faci un start-up, ai şanse egale. Banii de care ai nevoie pentru dezvolta o idee nu au graniţe, ajung oriunde şi, oricum, există foarte mulţi investitori în toată lumea, nu trebuie să ai biroul în Silicon Valley, nici măcar în Vest”, este de părere informaticianul ardelean.

Acesta dă exemplu celui mai mare magazin online, Alibaba, care a fost demarat în China. În opinia sa, start-up-urile din România ar putea ajunge la nivelul Uber sau chiar Google. Asta şi pentru că educaţia din ţara noastră e văzută ca fiind foarte bună, chiar mai avansată în IT decât oriunde în zona noastră.

„În IT nu ai nevoie de investiţii mari în infrastructură: ai nevoie de un calculator conectat la internet. Iar internetul în România e mai rapid decât în mare parte din lume”, spune Péter.

De altfel, Péter recunoaşte că are un „plan secret” – acela de a lucra la o firmă străină cu sediul în România, exceptând Google, gigantul pe care l-a refuzat. Sau, să pornească chiar el o firmă în domeniu. Pentru că intenţia sa este să se întoarcă în ţară şi să participe activ la „schimbarea lumii” în locul în care s-a născut.

sursa: http://www.nasul.tv/un-it-ist-roman-care-a-refuzat-google-prezice-viitorul-omenirii-vom-fi-conectati-la-gandurile-tuturor-ce-era-sf-acum-e-realitate/ / Vocea Transilvaniei

Trei români topul inovatiei New Europe 100

Trei români – Ionuţ Budişteanu, Paul-Andre Baran şi Cristian Botan – se regăsesc pe lista celor 100 de lideri ai inovaţiei din Europa Centrală şi de Est, elaborată de mai multe companii, între care şi Google, ca parte a unei campanii care are ca scop promovarea inovaţiei în această regiune.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, Res Publica în colaborare cu Visegrad Fund, Google şi Financial Times au anunţat lista celor 100 de lideri ai inovaţiei din Europa Centrală şi de Est.

Ionuţ Budişteanu, Paul-Andre Baran şi Cristian Botan sunt românii care se regăsesc pe lista finală a proiectului New Europe 100 (NE100). Lista NE100 a fost creată ca parte a unei campanii care are ca scop promovarea inovaţiei în Europa Centrală şi de Est, prin evidenţierea celor care sunt motorul schimbărilor pozitive în societate. Candidaţii pentru NE100 sunt oameni şi echipe care utilizează noile tehnologii în sectoarele lor de activitate, ale căror acţiuni au impulsionat economia, ştiinţa, cultura şi comunitatea.

Ionuţ Alexandru Budişteanu este student al Universităţii din Bucureşti. Programează de mai mult de nouă ani şi a fost implicat în peste 50 de proiecte de acest tip. Ionuţ este membru al celei mai mari organizaţii mondiale dedicate ştiinţelor informatice – ACM (Association for Computing Machinery) şi al celei mai mari asociaţii pentru tehnologii avansate, IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers). A fost nominalizat de revista TIME ca unul dintre cei mai influenţi tineri din 2013. Proiectul unei maşini fără şofer, la un cost redus, realizat de Ionuţ a câştigat primul loc şi un premiu de 75.000 dolari la competiţia Intel International Science and Engineering Fair. Prototipul lui a scos în evidenţă potenţialul construirii în serie de maşini autonome.

„În Europa Centrală există o mulţime de oameni inteligenţi care vor să con­stru­iască ceva nou. Este precum un cluster. Din câte ştiu eu, România este ţara cu cei mai mulţi experţi IT din Europa şi numărul cinci la ni­vel mondial. Prima scânteie, primul pas, este cea mai importantă pentru un creator, pen­tru cineva ca mine, o persoană care face lu­crurile ca hobby“, spune Budişteanu.

Europa Centrală şi de Est îşi con­stru­ieşte o reputaţie de hub emergent al tehno­lo­giei datorită cunoştinţelor de nivel înalt din domeniul matematicii şi ingineriei de care dispun antreprenorii, programatorii şi ingi­nerii de software.

 

Paul-Andre Baran este născut în Los Angeles. În ultimii trei ani, Paul a administrat programul Biblionet, de 26,9 milioane de dolari, al fundaţiei Bill & Melinda Gates, menit să reformeze bibliotecile publice din România. Paul trăieşte şi munceşte în România de peste 12 ani, timp în care a oferit asistenţă tehnică pentru British Council în dezvoltarea centrelor de pregătire regionale ale administraţiei publice din România. El a administrat şi programele de guvernanţă locală finanţate de USAID (The United States Agency for International Development) şi a fost consultant pentru guvernanţă locală al Preşedinţiei României.

Cristian Botan este creatorul portalului jobs.gov.ro, realizat cu scopul combaterii nepotismului în administraţie. Apariţia acestui instrument online a deschis drumul către transparenţa în administraţia publică în România. Întreprinzător şi doctorand, Cristian Botan a fost cooptat de premierul României în poziţia de consilier de transparenţă. Cristian a demarat alte cinci proiecte online, care au ca ţintă transparentizarea administraţiei publice: date.gov.ro, internship.gov.ro, online.gov.ro, petitii.gov.ro, transparenta.gov.ro.

“Lucrăm la această listă de aproape un an. Am căutat inovatori din diferite industrii, a căror activitate conturează astăzi viitorul. Datorită lor am învăţat că, în ciuda stereotipurilor, Europa Centrală şi de Est are multe de oferit. Cultura start-up-urilor a explodat în această parte a Europei în ultimii 25 de ani, perioadă în care regiunea a pornit-o aproape de la zero şi continuă să crească”, a declarat Wojciech Przybylski, editor Res Publica Nowa şi organizator al New Europe 100.

“NE100 reflectă potenţialul pe care îl oferă un mediu propice dezvoltării inovaţiei şi vrem să subliniem acest lucru prin celebrarea celor a căror muncă va fi motorul dezvoltării Europei Centrale şi de Est în următorii 25 de ani”, a declarat şi Agata Wacławik-Wejman, Google Public Policy & Governmental Relations Senior Counsel.

Lista completă a celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Este este disponiblă la www.ne100.org.

Fondată în 1998, de Larry Page şi Sergey Brin, Google este astăzi o companie prezentă pe toate marile pieţe globale. Google are sediul central în Silicon Valley şi birouri în America de Nord şi de Sud, Europa şi Asia.

Google, proprietarul celui mai popular motor de căutare pe internet, a deschis, pe 1 noiembrie 2010, un birou în Bucureşti, echipa din România fiind coordonată de Dan Bulucea.

Topul inovatiei pe 2013

Daca tot vorbim de inovatie, iata ca exista si un top al inovatiei la nivel de tara, un top in care in anul 2013 Romania a ocupat locul 48 din 142 de tari. Criteriile care stau la baza realizarii topului nu sunt neaparat tehnice sau legate de cercetare, dar per ansamblu dau o imagine obiectiva. Redau mai jos un articol mai vechi (iulie 2013) din Wall Street referitoare la acest raport.

inovatie


Romania ocupa in acest an pozitia a 48-a intr-un top al inovatiei
 realizat de catre Universitatea Cornell din SUA, scoala de management franceza INSEAD si Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale (OMPI), castigand 4 pozitii fata de anul trecut. Chiar si asa, Romania se afla inca in spatele unor state precum Costa Rica (39) sau Barbados (47), dar si al vecinilor nostri de peste Prut, Republica Moldova clasandu-se pe pozitia 45.

Principalele criterii de care s-a tinut cont in realizarea clasamentului include statistici legate de sistemul politic si de guvernamant al statului, nivelul educatiei si al calitatii invatamantului, infrastructura, mediul de afaceri, tehnologia sau activitatea pe zona creativa si online.

Printre punctele tari la care exceleaza Romania se numara sustenabilitatea mediului si al proiectelor ecologice, dar si interesul pentru aceasta problema (pozitia 8/142), usurinta cu care se pot lua credite (pozitia 12/142), impactul educatiei tehnologice si al deprinderilor informatice ale populatiei (pozitiile 13/142, 20/142, 26/142).

La polul opus, nivelul clasarii Universitatilor din Romania este relativ scazut (pozitia 68/142), exista un nivel scazut al cercetarii industriale si in educatie (pozitia 110/142) sau al bunurilor intangibile / materiale (pozitia 112/142).

Valorile indicatorilor inovatiei pentru Romania 2013.

inovation_index_2013_Romania

In primele 25 de pozitii ale clasamentului nu au existat schimbari majore, a doua parte a acestuia fiind cu adevarat relevant.

Chiar si asa, au existat mici schimbari si in topul celor mai inovative tari la nivel global. Primele doua pozitii din clasament au ramas neschimbate – aici regasindu-se Elvetia si Suedia, pe pozitia a treia situandu-se Marea Britanie, in urcare cu doua pozitii.

Pe pozitiile urmatoare se afla Olanda (in urcare cu doua locuri), Statele Unite ale Americii, care au castigat cinci pozitii, Finlanda (in coborare cu doua), Hong Kong, Singapore (in scadere cu cinci), Danemarca sau Irlanda.

In topul statelor campioane la inovatie in functie de regiuni, Europa domina clasamentul, urmat de regiunea Americii de Nord (SUA + Canada), Sud-Estul Asiei si Oceaniei (prin Hong Kong, Singapore si Noua Zeelanda), urmat de regiunea Africii de Nord si Vestul Asiei (Israel, Cipru, Emiratele Arabe Unite), America Latina, Asia Centrala si de Sud, dar si Africa Sud-Sahariana.

Clasamentul, care cuprinde 142 de tari, a fost realizat prin intermediul a 84 de indicatori, luandu-se in calcul in special calitatea universitatilor, posibilitatea microfinantarii si numarul firmelor finantate cu capital de risc.

*********

In clasamentul de anul trecut al statelor care au inovat la nivel tehnologic, Romania ocupa pozitia a 52-a, fiind surclasata de state precum Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria sau Mauritius. Pe pozitia 51 a clasamentului, cu un loc in fata Romaniei se afla Rusia, in timp ce in spatele tarii noastre se afla Brunei. In regiunea Europei, Romania ocupa anul trecut pozitia a 33-a, aflandu-se in spatele Rusiei si in fata Macedoniei. De altfel, Macedonia ocupa pozitia a 62-a in clasamentul general.

Pentru al treilea an consecutiv, Elvetia si Suedia domina topul care se bazeaza pe o crestere a numarului de locuri de munca in acest domeniu, productia si evolutia acestora.

Totodata, raportul releva ca tarile care au investit in cercetare si dezvoltare s-au clasat mult mai bine decat celelalte.

Aici se gaseste sumarul referitor la Romania al Global Innovation Index 2013 (globalinnovationindex.org).

Un articcol despre topul inovatiei tarilor pe 2012 se gaseste aici:

Hacathon-ul App Challenge

Echipa Think IT din Cluj-Napoca câștigă competiția pe tehnologii Microsoft App Challenge cu aplicația Remote Cinema, aplicație ce oferă posibilitatea de a vizualiza filme și/sau videoclipuri sincronizate cu prietenii, putând comunica în același timp impresii și informații în timpul vizionării.

Hackathonul s-a desfasurat in 16-17 noiembrie 2013 si avut 250 de participanți din 5 orașe, in cadrul lui dezvoltandu-se 70 de aplicatii intr-un interval de 24 de

app-challenge-2013

ore. După desemnarea câștigătorilor locali, o echipă formată din reprezentanți Microsoft a desemnat marele câștigător național.

Echipele finaliste

București

Locul 1: Protest Map – aplicație ce prezintă în timp real harta evenimentelor ce au loc în București

Locul 2: Tren Călător 2.0 – update al aplicației Tren călător, ce conține pe lângă informațiile referitoare la rutere trenurilor din România și întârzieri, notificări în timp real pentru trenul întârziat, precum și posibilitatea de a trimite comentarii.

Locul 3: Soul Player – aplicație de muzică care, pe baza căutărilor utilizatorului (de exemplu muzică relaxantă), întoarce toate melodiile care se încadrează în categoria respectivă, prin intermediul mai multor motoare de muzică (Spotify, YouTube).

Sibiu

Yellow – aplicație educațională de tip joc cu operații matematice.

Iași

Public Transport – Aplicație de transport în comun pentru locuitorii din Iași.

Timișoara

Remind a show – calendar de seriale TV cu programare zilnică și notificări pentru noi episoade.

Conform declaratiilor organizatorilor “prin acest hackathon și a altor acțiuni similare, Microsoft România oferă suport pentru accelerarea inițiativelor venite din partea tinerilor și antreprenorilor români.

Participanții au avut acces la sesiuni tehnice pe tehnologii Microsoft (Windows 8 și Windows Phone) și susținerea unor profesioniști din domeniu, dezvoltând aplicații atractive în doar 24 ore.”

Cea mai cautata meserie din Romania?

Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi.

Asa suna titlul cover story-ului din Business Magazin de acum cateva saptamani. Un titlu care, daca esti credul, te face sa te indrepti spre bancile faculatilor de profil chiar daca ai 40-50 de ani. Asa sa fie oare?

Articolul contine declaratii ale reprezentantilor mai multor companii de profil: Fortech, Endava, Gameloft, TotalSoft, Siveco, Bitdefender, dar si pe a sefului ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) sau a unui secretar de stat in Ministerul Educatiei.

Cateva idei si cifre din articol:

  • Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul.
  • Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare
  • Bataia mare pe angajati este mai ales in zona joburilor entry level, destul de prost platite
  • Cea mai mare problema pentru industrie nu e numarul abslventilor, ci tocmai activitatea principala: outsourcingul sau serviciile pentru export.

Seful ANIS concluzioneaza:

….se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Mai jos articolul integral.

Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

“E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

Andrei Pitiş este preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, în viziunea sa, un fenomen specific României, ci un fenomen la nivel global: „Am participat la o discuţie cu şefi de asociaţii de IT de pe tot mapamondul şi toţi se loveau de problema forţei de muncă”.

Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului. „E adevărat că joburile de software engineering aşa sunt, însă sunt slujbe în vânzări, marketing, comunicare, servicii clienţi, care implică şi creativitate sau interacţiune cu alţi oameni„, explică Pitiş. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din România este acută tocmai în cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotivează cel mai tare un potenţial viitor angajat.
Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Pitiş citează datele unui studiu potrivit căruia România este printre ţările fruntaşe la raportul dintre numărul de programatori şi cel al locuitorilor. „În aceste condiţii, nu cred că putem produce mai mulţi absolvenţi care să fie programatori.

Cei care vor şi pot să fie sunt, indiferent dacă merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productivă – un angajator vede destul de repede cât de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neapărat după facultatea absolvită„, spune Pitiş. În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angajaţilor din piaţa muncii este mai consistent decât numărul menţionat, dat fiind că nu include şi angajaţii temporari plasaţi de agenţii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.

„Cred că angajatorii din domeniul IT îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă competitivă în toate centrele IT mari din România, iar efortul în procesul de recrutare este direct influenţat de ce tip de competenţe tehnice se caută într-un anumit loc şi care e planul de creştere în locul respectiv„, declară Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava.

După cum spune şi Liviu Dan Drăgan, directorul general al TotalSoft, în ultimii ani industria IT s-a dezvoltat mai mult decât alte sectoare şi, firesc, cererea de forţa de muncă a crescut. Pe lângă companiile mari care şi-au extins activitatea, multe dintre ele deschizând centre regionale, au apărut companii locale mici, dar care au o dezvoltare rapidă. „Şcoala nu a reuşit să se adapteze schimbărilor şi să asigure un număr suficient sau aproape de specialişti IT„, spune Drăgan. El observă că absolvenţii au, în general, cunoştinţe teoretice solide, iar sarcina angajatorului este să îi specializeze în tehnologiile şi limbajele de programare utilizate. În plus, ei au nevoie şi de abilităţile sociale de lucru în echipă, management de proiect, abilităţi pe care studenţii nu le deprind în şcoală, responsabilitatea de a-i învăţa revenind companiilor angajatoare.
„Un număr de absolvenţi cel puţin dublu ar fi absorbit imediat de piaţă. E important şi ca ei să fie şi mai bine pregătiţi: sunt importante atât cunoştinţele de dezvoltare software, dar şi mentalitatea, pentru că lucrăm pentru clienţi din Vest, iar cerinţele clienţilor sunt similare chiar dacă prestăm serviciul din România„, spune şi Călin Văduva.

O privire de ansamblu are şi Paul Friciu, directorul general al Gameloft, companie cu filiale la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Budapesta, iar, după el, oferta este pe anumite arii subdimensionată – „în game design, animaţie şi programare flash,oferta este la 20% din cât ar trebui să fie„.

Ca reacţie la situaţia din piaţă, companiile industriei IT din Cluj-Napoca s-au asociat de curând într-un cluster, un soi de Silicon Valley de România, mai ales că în plan sunt o serie de investiţii în infrastructură, similar celor de la Iaşi sau Timişoara, menit să rezolve principala problemă din calea companiilor: nevoia de personal.

LOCURI ÎN PLUS, PROFESORI ŞI SPAŢIU ÎN MINUS
Primul succes al clusterului de la Cluj-Napoca, oraş care grupează mii bune de specialişti IT, a fost consemnat prin faptul că, prin asociere, companiile au reuşit să obţină stoparea deciziei facultăţilor de a reduce numărul de locuri, în timp ce vestea măririi numărului de locuri pare puţin probabilă, spune Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director Cluj IT Cluster. Soluţia găsită la Cluj se referă la înfiinţarea unui program de masterat de reconversie profesională, prin care absolvenţii oricărei facultăţi ar urma să dobândească unele cunoştinţe în IT, care vor fi folosite în momentul angajării la o companie de profil. Soluţia este însă pusă sub semnul întrebării de şefii companiilor, câtă vreme chiar cunoştinţele absolvenţilor de facultăţi de specialitate sunt uneori deficitare.

Un angajator reuşeşte să aducă un absolvent la un nivel competitiv, similar celorlalţi colegi din echipă, în cel puţin şase luni, iar salariile pornesc de regulă de la 400-500 de euro lunar, aproape dublu faţă de nivelul salariului mediu net din România. „Există aproape certitudinea ca acest program să pornească din toamnă, cu câteva sute de locuri la început„, spune Stelian Brad, prorector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca şi membru al consiliului director al Cluj IT Cluster, referitor la încercarea „de a comprima timpul şi de a reduce pregătirea la strictul necesar al firmelor„. Problema creşterii locurilor în universităţi nu este deloc simplă. Principalul minus identificat de rectori se referă la obţinerea de finanţare suplimentară de la buget pentru a permite accesul la învăţământ al mai multor studenţi. Instituţia de la care universităţile primesc acordul pentru evoluţia cifrelor universitare este Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). „Este imposibil să merg să le spun că de la anul vreau să-mi dublez locurile, chiar dacă am capacitatea instituţională şi o am„, spune franc prorectorul, care precizează că există acordul – „în premieră„ – din partea ambelor universităţi ale oraşului de a pune la comun spaţiile şi cadrele universitare pentru a putea şcolariza şi mai mulţi studenţi. „Cei de la ARACIS majorează numărul cu cel mult 10% pentru că le este teamă de un precedent că ar putea cere acelaşi lucru şi alte universităţi care nu sunt neapărat pregătite„, explică Stelian Brad.

În plus, o astfel de decizie ar impune o viziune pe termen lung asupra activităţii companiilor din IT din România, iar „criza de identitate din Europa asupra felului în care arată viitorul şi care sunt industriile care trebuie încurajate nu ajută deloc„. Oricum, potenţiala dublare a numărului de locuri ar produce efecte abia după trei-patru ani, până la absolvire.

Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, spune că facultăţile de profil produc totuşi un număr de absolvenţi foarte mare în raport cu capacitatea pe care o au, cu trimitere la facultăţile care activează în acelaşi spaţiu ca în urmă cu zeci de ani, dar cu un efectiv de studenţi de cinci ori mai mare şi cu un efectiv de cadre didactice subdimensionat. „Cred că o implicare mai mare a Guvernului şi a Ministerului Educaţiei, în cadrul unei strategii naţionale de competitivitate care să recunoască rolul IT-ului în economia românească, ar ajuta„, spune Pitiş.

Din sediul Ministerului Educaţiei, lucrurile se văd complet diferit. Pus în faţa neconcordanţei din piaţa muncii, secretarul de stat Tudor Prisecaru îndrumă companiile din IT să caute „mai mult„. „Am feedback din mediul universitar, iar studenţii sunt absorbiţi încă de pe băncile facultăţii în aceste companii, dar nu ştiu cum se face că la vreo doi, trei, patru ani după ce lucrează, ei părăsesc companiile şi se îndreaptă către altceva„, spune Prisecaru. Un caz pe care secretarul de stat îl consideră drept „cel mai ciudat exemplu„ este al unui absolvent cu un un salariu lunar de 2.000-2.500 de euro care s-a hotărât „brusc„ să facă regie de teatru, după ce a lucrat patru ani la o firmă româno-americană: „Am stat de vorbă cu el şi mi-am dat seama că e ceva special. Mi-a spus: «Dom’le, din cauza regimului de lucru, ăştia nu vor decât să te sugă de inteligenţă şi după aia rămâi fără nimic»„. Potrivit secretarului de stat, problema care apare este faptul că „sunt oameni care cedează încetul cu încetul, lucru care se vede şi în starea de sănătate, raportul preţ-activitate este destul de mare, companiile ar trebui să facă ceva pentru a schimba politica, dacă nu, atunci vor avea alte soluţii, nu ştiu„.

Discursul oficialului din Ministerul Educaţiei refuză să accepte cifrele reale ale pieţei: „Gândiţi-vă că dacă Politehnica din Bucureşti produce 500 de absolvenţi pe an, multiplicaţi doar cu cinci şi vedeţi ce iese pe toată ţara şi vedeţi rezultatul. Bineînţeles, există şi o parte care pleacă, dar eu nu cred că aceste companii au atâtea mii de angajaţi în momentul de faţă„. De cealaltă parte, liderii din industrie spun că şcoala induce o problemă de mentalitate, mai ales pentru că absolvenţii nu sunt tentaţi să înceapă o afacere pe cont propriu în IT. „Este incredibil cât de deştepţi, de plini de energie, cât de buni sunt copiii aceştia şi cât de mult îi strică facultatea. Nu cred că facultăţile din ziua de astăzi aduc valoare adăugată„, spunea Radu Georgescu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din IT, care mai reproşa şcolii româneşti faptul că nu obişnuieşte copilul cu spiritul antreprenorial: „Faptul că-i obligi să stea cu mâinile la spate şi să nu întrebe este împotriva antreprenoriatului, care e exact invers”.

AZI LA O COMPANIE, MÂINE LA ALTA

Salariile din piaţa românească de IT au crescut în ultimii trei ani, potrivit datelor din piaţă. Creşterea din ultimii trei ani a fost constantă pentru cei care lucrează în software – 10% în 2011 şi 7% în 2012, cu mult peste nivelul mediu din celelalte sectoare ale economiei. Venitul mediu brut din această industrie este de 12.000 de euro pe an, cu 20% peste cel din anii de dinaintea crizei economice. În timp ce un debutant câştigă 8.000 de euro pe an, un programator cu experienţă medie obţine între 15.000 şi 25.000 de euro, iar poziţiile de management au salarii anuale de până la 40.000 de euro. Şi în 2013, creşterile vor continua, primele estimări făcând trimitere către un plus de 5-10% până la finele anului.

Cererea externă, mai puţin afectată de recesiune, şi-a reluat cursul puternic ascendent în 2010, odată cu revenirea pe creştere a economiilor europene şi amplificarea eforturilor de reducere a costurilor prin transferul de activităţi către ţări ca România. În a doua jumătate a anului 2011 ritmul de creştere a cunoscut o uşoară atenuare în contextul agravării crizei datoriilor suverane şi al tendinţei de slăbire a performanţelor economice în Europa, potrivit datelor Institutului pentru Tehnică de Calcul. Avansul înregistrat de exporturile sectorului în aceşti doi ani a provenit atât din vânzările de soluţii software şi contractele externe ale companiilor locale, cât şi din veniturile centrelor de servicii şi de dezvoltare software ale multinaţionalelor.

În goana după creşterile anuale, cei mai favorizaţi au fost angajaţii care au putut să profite de cererea tot mai mare de personal din partea companiilor. Cosmin are 26 de ani şi este absolvent de informatică. A schimbat până acum patru companii în cei patru ani de când s-a angajat şi primeşte lunar cel puţin trei oferte de la concurenţă, de cele mai multe ori cu un plus de 20% faţă de salariul actual. Este mai capricios în relaţia cu superiorii, pentru că ştie că poate pleca oricând în altă parte dacă nu este tratat cum se cuvine.

„Angajatorii au avut şi au în continuare un focus pe reţinerea în companie a celor mai buni specialişti şi a celor cu cea mai mare experienţă. Acest lucru se realizează prin utilizarea lor în cele mai interesante proiecte, împreună cu oferirea celor mai mari creşteri salariale„, spune Eugen Schwab-Chesaru, directorul general pentru Europa de Est al companiei de consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC). Cosmin munceşte de un an pentru cel mai recent angajator unde, într-adevăr, a beneficiat de două creşteri salariale de câte 10%, tocmai ca să nu fie tentat să plece. „Prea puţin„, spune softistul, care se plânge de profitul prea mare pe care îl generează firmei raportat la salariul său lunar de nici o mie de euro.

„Şi acum se întâmplă fenomenul ăsta şi e bine că e o piaţă competitivă. Noi încercăm să le oferim angajaţilor proiecte de amploare pentru firme mari din Europa de Vest şi un sprijin continuu pentru învăţare„, spune şeful Fortech, Călin Văduva. În compania sa, vârsta medie a angajaţilor este de 28 de ani, iar problema plecării angajaţilor e de actualitate ca pentru întreaga industrie. Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava, spune că dacă o companie nu oferă perspective de creştere, unii angajaţi vor căuta oportunităţi în alte companii, pentru că acumulează experienţă în mai multe medii.
Pentru o companie IT, spune Metzger, este de dorit ca un angajat să rămână cel puţin o perioadă de cinci ani, însă dacă plecarea vine după şase luni „este cam repede„. Angajaţii se uită nu doar la aspectul pur financiar, ci la pachetul de oportunităţi oferit de fiecare companie – „contează să reuşim să facem o legătură cât mai bună între aspiraţiile persoanei şi oportunităţile din companie„.

Daniel Pink e omul care i-a scris discursurile vicepreşedintelui american Al Gore timp de doi ani. Mai apoi a scris patru cărţi, între care bestseller-ul „A Whole New Mind„ şi „Drive – The Surprising Truth About What Motivates Us„, în care vorbeşte despre cât de importantă devine motivaţia intrinsecă în contextul tranziţiei de la afaceri de producţie spre afaceri creative. Or, susţine Pink, creativitatea angajaţilor nu numai că nu e stimulată, dar e distrusă de orice tip de motivare financiară cu recompense şi pedepse, după cum a scris anterior Business Magazin. El crede că această metodă clasică de motivare sau „expirată„, cum o numeşte el, nu mai este de actualitate din moment ce modul în care se fac afacerile s-a schimbat. În acelaşi registru, reprezentantul Endava atrage atenţia că de multe ori pentru fidelizarea angajaţilor contează şi includerea lor în proiecte pe care şi le doresc, iar un bonus la salariu nu este unica soluţie.

Pentru a evita problema găsirii de noi angajaţi sau a înlocuirii celor care pleacă, unele companii şi-au dezvoltat propriile programe pentru a-şi apropia studenţii încă din timpul facultăţii. Dana Bichir, vicepreşedintele de resurse umane şi asigurarea calităţii din cadrul Siveco România, vorbeşte despre academia Siveco, un program lansat în 2004 pentru a veni în ajutorul tinerilor, care vor să-şi îmbunătăţească abilităţile dobândite pe băncile şcolii. Astfel, studenţi din Politehnica din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Facultatea de Automatică, Universitatea de Vest şi Politehnica din Timişoara au fost pregătiţi în domeniile ingineriei software, informaticii economice şi vânzărilor de soluţii software, iar o parte dintre ei lucrează acum în Siveco.

BARICADA DE LA GRANIŢĂ

„Am observat că tendinţa în ultima vreme e ca absolvenţii să nu mai plece în afara ţării şi să rămână în România şi să înceapă o viaţă aici, să întemeieze o familie. Nu zic că nu mai sunt plecări, dar nu putem vorbi de un val care să se simtă în piaţă„, observă Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava. Într-o discuţie cu Business Magazin, creatorul Bitdefender, Florin Talpeş, remarca faptul că exodul programatorilor s-a oprit. Întrebat dacă unui programator i-ar fi mai bine în România sau nu, creatorul Bitdefender spune că emigraţia în IT a fost mai degrabă un fenomen specific sfârşitului anilor ‘90, când 40% dintre absolvenţii de automatică lucrau, în doar doi ani de la absolvire, în afara ţării. Criza dot.com din 2001 a oprit fenomenul, iar alături de investiţiile din IT de după anul 2000, a creat alternativa locală. „Dacă eşti un programator foarte bun, după nici un an de zile ajungi să câştigi o mie de euro pe lună. În câte domenii se mai întâmplă asta?„, se întreabă Talpeş. Una peste alta, avantajul slujbei de programator e că poate să lucreze oriunde. În viziunea sa, atuul principal al României e că oferă totuşi un mediu cultural pe care îl cunoaştem. „Dacă simţi că în jurul tău e multă minciună, dacă simţi că în jurul tău corupţia curge pe pereţi, dacă simţi că atunci când vrei să faci ceva, o iei peste faţă, dacă performanţa nu e gratificată, poate decizia e că vrei să trăieşti în altă parte„, explică Talpeş.

Dincolo de mingea din curtea angajatului şi de problemele de recrutare ale companiilor de pe piaţa locală, efectul imediat al crizei de programatori se va reflecta şi în atragerea investiţiilor străine. Sau, mai bine zis, lipsa lor. După cum spune Cristina Săvuică, managing partner al Lugera România, companiile aleg să investească pe o anumită piaţă în urma unui studiu care să vizeze inclusiv caracteristicile pieţei muncii, astfel, în condiţiile în care nu identifică potenţialii angajaţi, aleg să investească în alte regiuni. „Companiile se mută către est, Moldova, Ucraina, sau într-o ţară în care găsesc oamenii pe care vor să îi angajeze, India, China„, spune Andrei Pitiş, preşedintele ANIS. El crede că se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Inovat in Romania

Programat in Romania” devine “Inovat in Romania“.

Numele blogului “Programat in Romania” a aparut din ideea de a marca / amprenta rezultatele muncii celor care activeaza in domeniul IT si care marea lor majoritate produc software, produse sau servicii pentru export. A fost inspirat dintr-un program guvernamental de promovare a produselor romanesti cu nume similar (Fabricat in Romania), care se desfasura in urma cu vreo 10 ani.

In mai multe postari am abordat probleme esentiale ale industiei: lipsa unei viziuni guvernamentale pentru industria IT&C, lipsa sprijinului pentru dezvoltarea firmelor locale, cu produse proprii, in devafoarea multimationalelor cu centre de servicii, incurajarea businessului de outsourcing in defavoarea inovatiei si a exportului de produse.

Temele abordate nu au fost prea mult legate de programare – nici nu mi-am dorit asta – , ci mai degraba de industria IT in general. Putini din cei care lucreaza in domeniu mai mult de 5-10 raman cu titulatura de programator. Munca se diversifica, capatand noi valente. Cu toate ca avem roluri de Business sau System Analyst, Software Engineer sau Analyst Programmer, Technical Team Leader sau Project Manager, Software , Solution sau Product Architect, Testing sau Support Engineer, Manager, Business sau Consultant IT, toti suntem la baza programatori.

Insa multe ori am simtit ca eticheta “Programat in Romania” nu e de ajuns pentru ce facem noi, ca s-ar putea numi la fel de bine “Designed in Romania”, “Architectured in Romania”, “Build in Romania”, dar si hosted, maintained sau supported in Romania. Toate aceste activitati sunt parte a muncii noastre, dar nici una nu e reprezentativa pentru ce facem si mai ales pentru ce ne-am dori sa facem.

Pentru a corecta eticheta de “programatori”, care in acceptiunea multora se refera la nivelul functional, de baza al activitatii de livrare de produse si servicii software dar si pentru a incuraja si sustine antreprenoriatul, dezvoltarea firmelor romanesti, crearea de business IT cu valoare ridicata mare, blogul “Programat in Romania” devine “Inovat in Romania“.

Cu siguranta inovatia este cea care ne mana de la spate pe toti, care ne motiveaza, asa ca incepand de acum si acest blog va pune putin umarul la sustinerea si dezvoltarea acestei idei. Cu siguranta ca “inovat” e mai mult decat analizat, arhitecturizat, designat, programat, testat, construit. E un termen care inspira si care ne face placere sa fie asociat cu munca noastra.

Asadar, sa incercam sa inovam in Romania. Sa inovam in industria de software din Romania.

 

Potentialul industriei IT din Romania

inovatia in IT - solutie romaneascaO parte dintr-un articol al lui Bogdan Putinca ( fost owner IP Devel, actualmente ENEA) despre industria IT din Romania.

Au rămas puţine firme de IT independente în România. Ţintele de achiziţie au cam fost cumpărate. Au mai rămas câteva stele – mari sau foarte mari. Dar despre cei mici şi foarte mici, care să formeze noul val al IT-ul românesc, nu prea am mai auzit în ultimii cinci ani. Pentru că sunt puţini oameni în România care să creadă atât de tare într-o idee, să reinventeze roata mai bine sau să aibă suficienţi bani de investit încât să zică „eu pot să o fac mai bine”. Multe idei cred că se zbat în anonimat. Sau poate îşi găsesc un investitor sau doi care să tragă de ele un pic. Să le crească. Şi să încerce să le dea aripi.

Personal, cred că e foarte greu să mai reuşeşti în industria de IT românească, cu o idee nouă. Pentru că e prea scump şi pentru că idei noi nu prea mai sunt. Ceea ce cred însă că se poate face, şi chiar cu şanse bune de reuşită, este să utilizăm potenţialul imens al inteligenţei româneşti – ca naţie suntem probabil printrei cei mai buni „problem solver„-i din lume, pentru a creea concepte de cercetare. Aşa numitul R&D. Cu aceste concepte, care nici măcar nu costă foarte mult să le produci, se poate merge după finanţare „în afară„. Pentru că acolo sunt bani. Se pot construi firme şi afaceri care să pună la masă resursele foarte bine pregătite cu capitalul necesar. Se poate construi o industrie de IT bazată pe inteligenţă. Nu pe costuri mici sau PFA-uri care fentează taxele. De ce nu ar fi România un centru de excelenţă şi inovaţie în IT?

E suficient doar să canalizăm o parte dintre bugetele generoase pe care statul încă le alocă pentru sprijinirea industriei locale de IT, dar care sfârşesc în proiecte inutile şi călătorii fără rezultate în cine ştie ce colţ al lumii, pentru a încuraja generaţia tânără să gândească şi să-şi pună în aplicare ideile într-un mediu care să sprijine şi să faciliteze inteligenţa şi creativitatea.

Mai este loc pe piaţa românească de IT. Dar nu pentru importatori de cutii sau call centere. Ci pentru valoare adevărată.