Tag Archives: IBM

Pălmași software

Da, palmasi software. Asa ii caracterizeaza pe dezvoltatorii de software din Romania domnul George Buhnici, reporter ProTV, la evenimentul ZF Mobilio-Apps & Business Forum, un eveniment care are drept temă centrală evoluţia pieţei locale de aplicaţii pe mobil şi modalităţile prin care dezvoltatorii locali pot profita de oportunităţile create de explozia vânzărilor de mobile inteligente organizat de ZF ieri in Bucuresti, preluat intr-un articol din ZF.

Auzindu-l, fac analogia cu Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adresandu-se absolventilor de la Yale in celebrul discurs (neterminat) din care citez:

“Dacă mă uit la voi nu văd nici un viitor fericit, nu văd nici un director proeminent. Acum sigur sunteţi bulversaţi. Asta e normal. Totuşi, vă puteti întreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca să vă judec pe voi, studenţii celei mai renumite facultăţi? Staţi să vă explic.

Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am căzut la facultate şi voi nu.

……

O să aibă lumea nevoie şi de salahori ca voi. O să aveţi nevoie de cunoştinţe, de programare la terapie la un psiholog. Fiindcă voi n-aţi căzut la facultate n-o să fiţi niciodată printre primii 10 cei mai bogaţi oameni de pe pământ.”

Gasiti tot “discursul” aici.

Si totusi, Larry Ellison de Romania (aka George Buhnici) are pe undeva dreptate cu chestia asta cu palmasii. Dar nu e vina lor, a dezvoltatorilor. Nici macar a managerilor lor directi. Ci e vina guvernantilor, a globalizarii, a multinationalelor si a istoriei.

Eu aveam o alta vorba pe acelasi subiect: “in Romania producem busteni software” pe care ii exportam, prin analogie cu industria de defrisari din Romania, daca o pot numi asa, ca de exploatare a lemnului e prea mult spus.

Sa vedem mai in detaliu despre ce e vorba.

Nu vreau sa merg in urma mai mult de 15 ani, cand diferentele dintre salariile din industria de software occidentala si cele de la noi erau 10:1 cel putin. Evident, in acel moment, nu exista propriu-zis o piata de software in Romania, cum exista si o neincredere mare in viitorul acestei tari.

Cresterea

La inceputul anilor 2000, Romania a devenit insa o piata atractiva pentru investitiile in software, mai intai pentru firme relativ micute din State, Germania si alte tari din Europa. Aceste firme au adus in Romania proiecte de dezvoltare si de integrare, mai mici sau mai mari, in functie de dimensiunile firmelor, de clienti si de domeniul de business caruia ii erau adresate. Era perioada in care tehnologiile de dezvoltare se maturizasera (atat in zona Java, dar si .Net sau php). Clientii construiau sisteme de la zero sau migrau sisteme foarte vechi pe tehnologii actuale. Era perioada romantica a dezvoltarii de software in Romania.

In zona de vest a tarii firmele micute au adoptat o politica de outsourcing, dar si acolo, in multe cazuri  responabilitatea livrarii unei solutii functionale end to end revenea tot firmei romanesti.

Putine firme au avut forta financiara sau viziunea sa creeze produse. Gecad, Softwin/Bitdefender, Siveco, Transart, TotalSoft sunt cateva dintre firmele care au construit cateva produse, cateva branduri de valoare in industria software globala sau macar regionala.

Salariile erau mici comparabil cu cele din occident si se mentineau insa destul de jos, cel putin pana in anul 2005-2006, cand s-a terminat aceasta faza.

Globalizarea

Odata cu manifestarea globalizarii si in domeniul dezvoltarii de software si sesizarea oportunitatii pietei numita Romania, marile corporatii au deschis centre globale de mari dimensiuni la noi. A inceput cu Oracle in 2004, urmata de IBM in 2005, apoi HP, Microsoft, Ericsson, SAP, Huawei si multi altii pe care nu-i mai mentionez.

Au intrat in piata cu salarii peste medie, pe de o parte atragand personalul bine pregatit de la firmele mai mici si in acelasi timp punand presiune pe piata muncii. Era perioada in care se cautau programatori in draci, salariile cresteau cu 20-30% de la an la an, se angajau si absolventi de facultati nontehnice, dar care aveau ceva tangente cu programarea.

Autoritatile s-au bucurat de aceasta deschidere si n-au ratat nici o ocazie sa taie panglici sau sa faca poze cu oficiali ai marilor multinationale din domeniu veniti la Bucuresti sa negocieze contracte avantajoase in schimbul sutelor sau miilor de locuri de munca oferite.

Numai ca, surpriza! La scurt timp s-a dovedit ca centrele de dezvoltare erau mai mult de suport, ca R&D-ul insemna defecte si tichete. Proiectele de dezvoltare, unde mai era vorba de asa ceva, aveau in vedere crearea de tool-uri pentru clienti interni, iar in alte cazuri, dezvoltarea era parte a unor contracte globale de managed services, care impuneau folosirea unor tool-uri si metolologii specifice clientului sau industriei, total depasite, contraproductive si care impiedicau sub toate formele inovatia.

Externalizarea serviciilor spre Romania a continuat si in alte domenii: call center, in special pentru limbi europene mai putin cunoscute, business processes s.a.m.d.

De ce nu si dezvoltarea software? De ce nu designul si arhitectura? De ce nu dezvoltarea de produse pe care aceste nume grele le au? Pentru ca acestea sunt esenta unei companii de software, iar Romania e considerata o piata prea riscanta pentru acest tip de activitati. Pentru ca cineva trebuie sa faca si munca de jos.

Pozitia geo-politica ne recomanda pentru centru de suport in partea asta de lume: tara ieftina, parte a UE, relativ sigura, pe fusul orar european, cu competente foarte bune in domeniu, cu facilitati pentru angajatii din IT, cu populatie vorbitoare de limba engleza. Ce-ti poti dori mai mult daca esti multinationala?

In perioada in care businessul centrelor inflorea, spre sfarsitul anului 2008, a venit criza economica. Firmele autohtone si cele mici au fost puternic lovite, unele dintre ele recurgand chiar la reduceri de personal. Multinationalele, pe de alta parte, beneficiind de sume mari de bani si cu planuri de business pe durata indelungata, care le ofereau cost saving-uri uriase prin mutarea operatiunilor din tari scumpe (Irlanda, UK, Franta, Germania…) prosperau si isi consolidau operatiunile in Romania. Anul acesta din nou cateva firme mari si-au anuntat din nou planuri de extindere: HP, Dell, ..

Exista doar cateva exceptii notabile la aceasta regula: Adobe, Nokia la Cluj (cu un mic nucleu de software development), Amazon la Iasi si mai nou Intel la Bucuresti. Dar acestea sunt aproape picaturi intr-un ocean al centrelor globale de (dezvoltare si) suport.

Astfel s-a ajuns ca o industrie de dezvoltare software micuta dar sanatoasa cum aveam in 2004 sa se transforme peste numai cativa ani intr-o monstruoasa industrie de mentenanta, in India Europei cum ii spun unii colegi din domeniu. Si asta in situatia in care calitatea dezvoltatorilor software din Romania este mult peste media europeana (fapt atestat de statisticile Brainbench sau de testele de certificare Java/Microsoft).

In cazul asta, se pare ca are dreptate ziaristul de la PRO TV. Suntem palmasi software, sau salahori cum ne numea celalalt onorabil.

Sa incheiem totusi intr-o nota mai vesela. Daca esti palmas, dupa ce lucrezi la munca de jos, trebuie musai sa te odihnesti. Asta cu palmasii ne duce cu gandul la un celebru tablou al unui pictor roman: “Cosași odihnindu-se“.

Cosasi odihnindu-se

De la “Cosasi odihnindu-se” pana la “Programatori odihnindu-se” nu mai e decat un pas. Sper ca observati asemanarile.

Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se

IBM lansează familia de sisteme expert PureSystems – preluare

Un articol din MarketWatch despre “sisteme expert integrate” de la IBM – o alternativă la modelul sistemelor de calcul enterprise a caror mentenanta a ajuns sa consume 70% din bugetele de IT ale companiilor. Un concept arhitectural cu servere, storage, networking integrate si cu suport pentru cloud, ca tot e la moda.

Această nouă familie este prima care încorporează expertiză bazată pe experienţa acumulată de IBM timp de decenii în gestionarea operaţiunilor IT, pentru zeci de mii de clienţi din peste 170 de ţări.
Familia de sisteme expert integrate IBM – PureSystems – reprezintă rezultatul investiţiilor de 2 miliarde de dolari în cercetare, dezvoltare şi achiziţii în ultimii patru ani, o strategie IBM fără precedent în integrarea tuturor elementelor IT, atât cele fizice cât şi cele virtuale. Noua familie de sisteme oferă clienţilor o alternativă la modelul sistemelor de calcul enterprise, în care lucrul cu mai multe sisteme separate necesită resurse semnificative pentru instalare şi mentenanţă. Provocarea principală cu care se confruntă companiile la nivel global este legată de necesitatea de a cheltui peste 70% din bugetele lor IT pentru operaţiuni simple şi mentenanţă, bugetele pentru inovaţie fiind diminuate. Două treimi din proiectele IT depăşesc atât bugetele alocate cât şi termenele de livrare, conform unui studiu recent efectuat de IBM. Studiul a relevat faptul că un singur departament IT din cinci este capabil să cheltuiască majoritatea bugetelor IT pentru investiţie în inovaţie.

Prin introducerea noii familii PureSystems, IBM anunță trei progrese majore care marchează noua eră a tehnologiilor de calcul create pentru a permite companiilor să diminueze costurile mari şi complexitatea asociate cu administrarea tehnologiei informaţiei.
Design “Scale-In”: Prin intermediul PureSystems, IBM introduce un nou concept de proiectare a sistemelor ce integrează servere, sisteme de stocare şi reţelistică într-un sistem automat, uşor de administrat. Design-ul Scale-in furnizează densitate crescută – PureSystems poate suporta de două ori mai multe aplicaţii faţă de anumite sisteme IBM, dublând puterea de calcul a centrelor de date. 
Modele de expertiză: Pentru prima dată, IBM încorporează expertiză tehnologică şi industrială prin intermediul aplicaţiilor software ce permit sistemelor să prelucreze automat activităţi de bază, ce necesită timp, precum configurarea, extinderea şi acoperirea cerinţelor aplicaţiilor.
Integrare cu mediul „Cloud”: Sistemele din familia PureSystems sunt create pentru mediul „cloud computing”, permiţând companiilor să creeze configuraţii de sisteme cloud private, ce pot fi scalate automat.

……………….

Pentru a accelera utilizarea mediului cloud, IBM a inclus o interfaţă cloud self-service în soluţia PureSystems. De exemplu, dezvoltatorii software pot folosi caracteristica self-service pentru a configura aplicaţii cloud fără ajutor din partea departamentelor IT. Soluţia PureSystems va răspunde cerințelor aplicaţiilor şi serviciilor şi va lua decizii în funcţie de cea mai bună implementare pentru resursele IT, menţinând eficienţa, performanţa şi controlul la nivel maxim. 
PureSystems integrează aceleaşi tehnologii şi aplicaţii software de bază utilizate de ofertele IBM SmartCloud Services. De aceea, prin intermediul partajării capabilităţilor şi interfeţelor comune, dezvoltatorii aplicaţiilor pot folosi IBM SmartCloud Services pentru a crea şi testa noi aplicaţii.

Articolul complet la url-ul din top.

Cei trei amigos sau povestea UML-ului

Vorbiti umeleza? Do you speak UML modeling language? Daca da, s-ar putea sa va intereseze contextul aparitiei UML-ului. Ca orice poveste care se respecta are niste eroi – in cazul nostru trei crai de la … apus.

Era pe la inceputul anilor ’90 in State o companie numita Rational Software (sunt sigur ca ati auzit de ea) care avea ca chief scientist pe primul dintre eroii nostri – domnul Grady Booch. La acea vreme stiinta programarii era mai putin dezvoltata ca astazi si nu existau nici procese, nici standarde, nici macar un limbaj comun pentru notatii sau diagrame. Existau tentative de a crea asa ceva, dar ele variau de la companie la companie.

Domul Booch resimtea din plin problemele de mai sus, asa ca isi storsese creierii si produsese “Booch method” – o tehnica de analiza si design a software-lui, insotita de elemente grafice, care se preta foarte bine pentru OOD (Object Oriented Desing).

Dar simtea ca nu e totul, drept pentru care in 1994 a mai chemat la Rational un alt personaj, pe domnul James Rumbaugh, tocmai de la General Electric, care si dansul elaborase o metodologie numita OMT (Object Modeling Technique), care continea in principal ceea ce noi azi numim class diagram, object diagram, state diagram.

Cireasa de pe tort s-a pus un an mai tarziu, cand Rational l-a adus pe cel de-al treilea crai, domnul Ivar Jacobson, tocmai din Suedia, si nu oricum, ci cu tot cu firmulita domniei sale Object AB, care fusese parte a Ericsson.

Iacobson, si el o minte sclipitoare, era dorit in acest club pentru ca, pe la sfarsitul anilor ’60, nu la o firma de software, ci, surpriza, la o companie de telecomunicatii (Ericsson) concepuse tipuri de diagrame care azi fac parte din UML (sequence diagrams, collaboration diagrams, state transition diagrams), dar si use case diagrams. Evident ca si in cazul lui, acestea purtau un nume de cod – metoda OOSE (Object-Oriented Software Engineering), la care si el tinea foarte mult.

James Rumbaugh
Ivar Jacobson
Grady Booch

Asadar cei trei domni, cu viziuni si idei nu tocmai omogene, cu teorii relativ disjuncte s-au pus la discutii, si pana la inceputul lui 1997 au pus de-un limbaj de modelare unitar, pe care l-au numit UML (Unified Modeling Language). Au venit fiecare cu conceptiile lui si au plecat cu o idee comuna, impartasita de toti si care le includea si pe celelalte. Era si timplul pentru ca a OMG (Object Management Group) tocmai submisese o cerere de astfel de speificatie – propunerea celor trei fiind rapid adoptata.
In urma acestei colaborari fructuase cei trei “metodologisti” cum li se mai spunea au fost numiti “The Three Amigos“. Atat de bine au copt specificatiile UML incat in scurt timp ele au fost adoptate de toata comunitatea dezvoltatorilor ca un standard al industriei – ceea ce-si si dorisera “the treee Amigos”. O schimbare semnificativa apare de abia in 2005 cand apare UML 2.0, care mai adauga cateva tipuri de diagrame.

Dupa successul UML-ului cei trei colegi acum si-au mai dat odata mana si au pus la cale metodologia/procesul de dezvoltare software RUP in celebra carte publicata in 1999 – “The Unified Software Development Process” – care a devenit si ea foarte populara pe durata anilor 2000 (atat cartea, cat si metodologia), dar asta-i o alta poveste.

Dar cum in business pestele cel mare inghite pe cel mic, in anul 2003 compania Rational a fost cumparata de IBM, ceea ce n-a fost foarte bine, dar nici cel mai rau lucru cu putinta pentru ea, IBM fiind serios interesata de arhitectura software. Gasca celor trei insa s-a cam spart, Jacobson retragandu-se primul, urmat in 2006 de Rumbaugh si in final de Booch. Oricum, cand vine vorba de arhitectura si metodologii de dezvoltare software, numele acestor domni sunt de referinta.

Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)

Si cum putina istorie nu strica niciodata, o sa facem o scurta trecere in revista a dezvoltarii IT-ului in Romania in general si a industriei software in particular, incepand cu anii ’90.

Postul de azi acopera primii ani de dupa revolutie, perioada 1990-1996, care n-a fost prea luminoasa si despre care se stiu destul de putine lucruri. Partea a doua o gasiti aici: Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999).

Mediul universitar
In primii ani dupa 90 mare parte a activitatii IT a avut loc in centrele universitare. Au inceput sa se inlocuiasca sistemele de calcul romanesti invechite cu cele de import, tot invechite si ele, mare parte primite ca donatii de la universitati omoloage. Sunt celebre si azi primele retele novel cu statii 80286 care au tinut pana spre sfarsitul anilor ’90.
Liceele, mai ales cele cu profil tehnic sau informatic au mers pe aceleasi principii.

Retelele nationale. Internetul
Tot din zona universitara a pornit si dezvoltarea retelelor de calculatoare in Romania, in anii 90-92, mai intai prin legaturi punct la punct cu universitatidin afara, ulterior nodurile interne legandu-se si intre ele. Viteza legaturii era ridicol de mica (dial-up de 9.6 kbs ori X25), serviciul principal folosit fiind emailul.

In 1993 Romania se conecteaza la Internet, incepandu-se crearea de domenii .ro si totodata dezvoltarea retelei universitare, care in numai cativa ani a reusit sa includa toate centrele universitare din tara.

De asemenea, tot din 1993-1994 apar primii operatori ISP comerciali (RTNS si LOGIC), care in cativa ani se dezvolta ajungand sa aiba acoperire in toate marile orase.

Companiile
In primii 2-3 ani dupa 90 situatia era confuza, firmele care actionau in domeniul IT se ocupau de “adus” calculatoare, configurat retele. Treptat a aparut si nevoia de software de contabilitate. Putini au fost cei care au sezizat oportunitatile, putem aminti aici pentru Bucuresti de cateva firme respezentative: UTI Systems si RBS (Romanian Business Systems), achizitionata in ’95 de IBM la intrarea pe piata din Romania, Fortech achizitionat ulterior de Siemens. De remarcat de asemenea ca IBM si Oracle sunt primele multinationale care au venit in Romania, inca din 1995.

Tot in aceasta supa primordiala si-au facut apartita primele viitoare nume mari ale industriei software din Romania, insa mai spre mijlocul perioadei: Siveco (1992), SoftWin (1993), Totalsoft (1994), dar si marii integratori locali: Intrarom (1993), Romsys (1993).

In provincie situatia era la fel de putin reprezentativa, singurul oras cu investitii mai serioase in acei ani fiind Timisoara, unde Alcatel si Siemens au deschis centre de dezvoltare pentru a sustine business-ul din zona auto, respectiv telecom pe care aceste companii il desfasurau.
In Cluj singurele nume resprezentative pentru acea perioada sunt Brinel, infiintat inca din 1991 care actiona la inceput ca o firma de service/vanzare de calculatoare, respectiv Nethrom (infiintat 1994 – actualul Yonder) – prima mare firma parteneriat romano-olandez care a fost realmente o firma de software.

Piata muncii

Absolventii de universitati de profil informatic erau putini in aceasta perioada, dimensionarea fiind facuta inca pentru nevoile vechiului regim. Cu toate astea oferta de lucru era aproape inexistenta, multi absolventi din aceasta perioada avand o singura posibilitate de a munci in domeniu in conditii decente: emigrarea, ceea ce multi au si facut.

Cresterea numarului de locuri in facultati s-a facut incepand cu anii ’93-’94, ducand la cresterea numarului de absolventi cativa ani mai tarziu.

Limbajele populare la acea vreme erau C, C++, Pascal, FoxPro pentru baze de date, mediile de dezvoltare fiind dominate de gigantul la acea vreme Borland.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1991 – apare prima versiune de Linux dezvoltat ca un sistem de operare Unix like pentru procesoare x86.

– 1993 – apare HTML 1.0. In 1995 – apare HTML 2.0, primul documentat intr-un RFC

– 1995 – apare Netscape Navigator – primul browser performant care in scurt timp devine popular
– Martie 1993 – Intel produce procesorul Pentium la 60 MHz, varianta cea mai performanta din 1995 ajungand deja la 233 MHz
– August 1995 – Microsoft produce Windows 95 – primul sau sistem de operare (pe 32 de biti) mai performant.
– Mai 1995 – Sun Microsystems lanseaza limbajul de programare obiectuala Java care va revolutiona dezvoltarea de software.

– Iulie 1996 – Microsoft lanseaza Windows NT 4.0 pentru administrare de servere

– 1996 – Apare Borland Delphi 2 – unul din primele IDE (Integrated Development Environments) moderne pentru Delphi/Pascal obiectual.

Update 30 mai 2012

Mai multe detalii despre PC-urile, sistemele de operare si softurile folosite in aceasta perioada gasiti aici.

Linux. Powered by Microsoft

Din ciclul si lupul poate fi cu succes paznic la oi aflam intr-un articol Capital ca Microsoft sponsorizeaza dezvoltarea Linux.

Frumos. La fel cum si SUA au intins o mana Japoniei in anii ’70 prin crearea unei piete pentu produsele lor. Sau poate ca nea Billy imbatraneste si devine mai (re)conciliant?

Daca parteneriatul continua versiunile viitoare ar putea sa se numeasca Winux sau Lindows.

Cred totusi ca modelul a fost luat de la IBM, Oracle care sponsorizeaza Fundatia Apache.

Asteptam initiative similare: Microsoft sa sponsorizeze Oracle sau chiar omologul Apple, cu care se compara odinioara.

Fundaţia Linux a publicat raportul anual care include contribuabili de top la sistemul de operare inventat de Linus Tovalds, iar pe listă apare un nume suprinzător.

Compania surpriză care apare în topul contributorilor la sistemul de operare open source este Microsoft. Gigantul software a păstrat ani la rând distanţa faţă de fenomenul open source, CEO-ul Steve Ballmer declarând la un moment dat că Linux este un cancer şi reprezintă o ameninţare la adresa sistemului de operare Windows.

Compania Microsoft a realizat în ultimii ani că are nevoie de comunitatea open source şi a început să contribuie la proiecte precum Hadoop, Samba şi Linux.

Toata stirea aici.

Angajatori de top se intoarce

Daca tot am intrat in zodia preluarilor mai luati una tocmai de pe wall-street.ro, referitoare la acelasi eveniment “Angajatori de top”, dar cu impresii “de dupa” si mai din interiorul evenimentului si cu cate detalii despre  companiile participante din industria  IT&C (descriere, arie de activitate, numar de angajati, planuri de extindere, …).

In mare se confirma afirmatiile pe care le-am exprimat eu intr-un post anterior Angajatori de top – un job (af)fair legate de angajatii entry level, mai mult se vorbeste de internship si practica. Articolul mentioneaza si despre 15.000 de specialisti (cu experienta). Daca facultatea este experienta (si este experienta de viata), atunci sunt de acord. Altfel … Au mai vorbit unii din politica in ’96 de 15.000 de specialisti si s-a ales praful de ei (de politicieni, ca specialistii n-au existat niciodata).

Va las sa cititi articolul:

Companiile din IT pun la bataie mii de joburi. Recruiterii: Tinerii sunt tot mai interesati de practica

Companiile din IT, telecomunicatii si cele de servicii de externalizare ofera mii de locuri de munca, cele mai multe recrutari fiind facute de jucatorii din industria de call center, potrivit datelor oferite de participantii la targul de joburi Angajatori de Top, organizat la finalul saptamanii de Catalyst Solutions.

De altfel, dintre cele aproximativ 90 de companii participante, aproape jumatate sunt din domenii pentru care in mare parte este nevoie de cunostinte tehnice: IT (24), outsourcing (11) si telecomunicatii (6).

Printre cei mai mari angajatori in aceasta perioada sunt companii precum Genpact, Computer Generated Solutions, Wipro Technologies, Competence Call Center (CCC), EA Sports, Teamnet Collaborate sau Stefanini. Companiile de outsourcing precum Genpact, CGS, CCC sau Wipro cauta in general vorbitori de limbi straine, in timp ce jucatorii de IT sunt interesati de specialistii in tehnologii Java, .Net, PHP sau de game testeri.

Pe de alta parte, cele peste 90 de companii care au participat la targ nu au oferit doar peste 3.000 de joburi, ci si in jur de 600 de locuri pentru practica.

“Sunt foarte multi interesati de stagii de practica, Cei mai multi dintre cei care vor un loc de munca sunt studenti sau absolventi de facultate. Noi cautam programatori pentru tehnologii .Net, Java, analisti de business, oameni carora sa le placa ce fac, care se implica in proiectul care se desfasoara”, a afirmat pentru Wall-Street.ro, Gabriela Moisa, consultant in resurse umane in cadrul companiei Teamnet Collaborate, dezvoltator de software care face parte din grupul Asesoft, condus de Sebastian Ghita.

Compania are in prezent in jur de 350 de angajati, iar pana la finalul anului ar mai putea recruta in jur de 100. Pe de alta parte, dezvoltatorul ofera in timpul verii in jur de 20 de stagii de practica. Media de varsta in cadrul companiei este de aproximativ 28 de ani.

“Studentii sunt mult mai deschisi catre internshipuri, sunt mult mai deschisi la nou, sa invete. Foarte multi sunt interesati de stagii de practica”, afirma un reprezentant al centrului de dezvoltare si cercetare pe care Intel l-a deschis de curand in Romania.

Centrul Intel a ajuns la aproape 80 de angajati, iar media de varsta este in jur de 30 de ani, a declarat pentru Wall-Street.ro, Monica Ene Pietrosanu, country manager al Intel Romania Software Development Center (IRSDC).

In prezent centrul are locuri de munca disponibile pentru cinci specializari: graphics SW engineering manager, graphics development engineer, intern for Android development, software engineer si software validation test engineer.

Pe de alta parte, in prezent compania ofera doua internshipuri platite, insa numarul ar putea urca pana la zece.

“Cei interesati ar trebui sa fie atenti la pagina noastra de internet, sa trimita CV-uri si chiar daca nu reusesc de prima data, sa reincerce, sa nu renunte” explica Pietrosanu.

Cine ce fel de oameni cauta:

EA Sports, dezvoltator de jocuri pentru computer, cu circa 700 de angajati la Bucuresti, cauta 200 de oameni, in special game testeri si programatori.

Media de varsta in companie este in jurul a 24-25 de ani, spune Bogdan Florescu, lead recruiter in cadrul EA Sports.

Producatorul de jocuri pentru console si telefoane mobile Gameloft, cu aproximativ 600 de angajati pe piata locala, are in prezent 10-12 posturi disponibile. Compania este interesata de specialisti in programare C++, PHP, specialisti in grafica 2D, 3D si in programul InDesign, potrivit lui Cristian Axinov, specialist in resurse umane in cadrul Gameloft.

Compania are de asemenea in jur de 10 locuri pentru stagii de practica.

Microsoft, filiala locala a celui mai mare producator de software din lume, are 25 de locuri disponibile atat pentru domeniul IT(suport tehnic) cat si in zona de vanzari, marketing, potrivit Ioanei Tanase, staffing associate in cadru companiei.

 

De asemenea, Microsoft organizeaza in fiecare an doua programe de internship pentru 20 de persoane in centrul de servicii GTSC. In prezent Microsoft Romania are in jur de 350 de angajati

Star Storage, companie specializata in stocarea si gestionarea datelor si documentelor, recruteaza in aceasta perioada in jur de 10 specialisti: consultanti pe solutii de stocare, virtualizare, baze de date, infrastructura si aplicatii enterprise.

Compania are in jur de 500 de angajati, dintre care 460 la Bucuresti si restul la Craiova. Furnizorii de solutii IT gaseste cel mai dificil specialisti in managementul datelor. Media de varsta in companie este de 28-30 de ani.

 

Ixia, companie de testare a retelelor si serviciilor bazate pe protocolul IP, are 15 posturi deschise si cauta specialisti in tehnologii .Net, C++, C#, pentru platforma Linux sau Windows. Dintre cei 340 de angajati ai companiei, o treime sunt fete, iar media de varsta este de 26 de ani.

“Anul trecut ne-am dublat numarul de angajati, iar majoritatea recrutarile au fost pentru pozitii entry-level. Acum ne intereseaza si seniori, manageri”, afirma Adriana Radu, director de resurse umane in cadrul Ixia.

Ea adauga ca atunci cand vin la un interviu de angajare, tinerii sunt interesati de proiectele in care este implicata compania. “Cum ma pot dezvolta? Ce pot sa invat? Asta ne intreaba tinerii.”, spune managerul.

Compania ofera 30 de stagii de practica pentru perioada verii.

Furnizorul de servicii de outsourcing si software Wipro Technologies Romania cauta in prezent 10-15 oameni pentru joburi in domeniul economic, dar si in IT.

“Trebuie sa vorbeasca limba engleza si cel putin inca o limba straina, de circulatie europeana”, spune Laura Gabriela Popescu, executive talent acquisition in cadul Wipro. Compania ofera servicii in 13 limbi straine. Furnizorul de origine indiana are in jur de 800 de angajati in Romania, dintre care 200-250 la Bucuresti si peste 500 la Timisoara. Media de varsta este de 24-26 de ani.

Wipro are mai putea angaja intre 100-200 de persoane pana la finalul anului, dar cifra nu este sigura pentru ca totul depinde de proiectele in care va fi implicata compania.

Global eBusiness Operations Center (GeBOC), centrul de servicii al HP Romania, cauta atat proaspat absolventi de facultate, cat si specialisti cu minim 2-3 ani de experienta in zona proceselor financiare, controlling sau managementul de proiect. Compania este interesata si de vorbitorii de limbi straine, potrivit Alexandrei Oana, country staffing lead in cadrul HP Geboc.

Bitdefender, unul dintre cei mai mari producatori mondiali de software pentru securitate informatica, are 40 de pozitii deschise in echipele tehnice, servicii suport, online, comunicare, atat pentru cei cu experienta cat si pentru incepatori.

„Pe langa specialisti, cautam si tineri pentru stagii de pregatire, studenti din facultatile de profil IT&C”, spune Cristina Visan, HR Generalist in cadrul companiei.

1&1 Internet Development, una dintre cele mai mari companii de gazduire web de pe piata locala, vrea sa angajeze anul acesta in jur de 100 de specialisti IT. Compania are 280 de angajati in prezent si cauta specialisti pentru departamentele de dezvoltare software, asigurarea calitatii, managementul proiectelor, experienta utilizatorului si dezvoltare de produs.

„Pozitiile din cadrul 1&1 Internet Development nu se adreseaza numai seniorilor, ci avem posturi disponibile chiar si pentru entry-level”, a declarat Wolfgang Gunne, director general al 1&1 Internet Development. Anul trecut, compania a angajat in jur de 50 de persoane.

Furnizorul de servicii de business si tehnologice Genpact vrea sa recruteze in 2012 un numar similar de persoane cu cel de anul trecut, cand compania si-a marit numarul de salariati cu circa 1.000 de persoane.

„Anul trecut ni s-au alaturat mai mult de 1000 de colegi in sediile noastre din Bucuresti si Cluj, iar anul acesta compania va creste intr-un mod similar. Cautam colegi care sa fie pasionati de finante – contabilitate, customer service sau achizitii si care vorbesc limbi straine cum ar fi germana, franceza, spaniola, italiana si limbi rare precum olandeza, suedeza si norvegiana. Incepand de anul acesta demaram proiectul Gateway – Genpact Trainee Program, care se adreseza tinerilor fara experienta profesionala. Programul ofera cunostinte in domeniul  financiar- contabil print-un curs intensiv de aproximativ doua uni, la finalul caruia participantii vor avea oportunitatea de angajare in cadrul companiei”, spune Ioana Mihalache, manager de recrutare in cadrul Genpact.

Furnizorul de servicii de call center Competence Call Center (CCC) are disponibile 70 de locuri de munca. Compania are 350 de angajati si ofera servicii in sapte limbi straine.

“Suntem interesati in special de studenti, nu neaparat cu experienta”, afirma Catalin Neaga, referent de resurse umane in cadrul CCC.

Romtelecom, unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicatii de pe piata locala, este interesat de specialisti in domenii precum IT, operatiuni, vanzari, customer experience. De asemenea, pentru studentii in anii terminali compania ofera internshipuri pentru specializari precum IT, tehnologie si customer experience, potrivit Lucianei Diaconu, director de dezvoltare organizationala in cadrul operatorului.

 

Computer Generated Solutions, cel mai mare furnizor de servicii de call-center din Romania, cu peste 2500 angajati, vrea sa angajeze peste 500 de persoane anul acesta in special in Bucuresti si Sibiu. Compania mai are un centru la Brasov, unde lucreaza in jur de 1300 de persoane. Operatorul de call center este interesat de vorbitorii de limbi straine, in special cei de engleza, spaniola, franceza, germana, italiana, olandeza, portugheza, turca, dupa cum spune Vladimir Sterescu, senior vicepresedinte al companiei. 

Compania locala de consultanta si outsourcing software InCrys are in prezent zece locuri de munca disponibile pentru suport tehnic, testeri, dezvoltatori pentru tehnologii Java, .Net, PHP, specialisti in infrastructura, virtualizare. InCrys are in prezent aproximativ 200 de angajati. 

Furnizorul de servicii informatice Stefanini, cu circa 700 de angajati in Romania, recruteaza in aceasta perioada in jur de 75 de persoane, atat pentru posturi entry-level, cat si pentru locuri de munca care necesita experienta.

“Dintre acestea, zece joburi sunt in strainatate, pentru tari europene precum Belgia, Marea Britanie sau Germania. Pe zona de suport tehnic cautam in special studenti care au cunostinte medii de utilizare a calculatorului, iar in zona de programare ne interseaza specialistii in tehnologi Java, .Net, C++, PHP, SAP”, spune Oana Calcan, senior recruiter in cadrul furnizorului de servicii IT.

Media de varsta in companie este in jur de 32 de ani: pe segmentul de suport tehnic este de 24 de ani, in timp ce programatorii au circa 35 de ani.

Ce companii din IT&C si outsourcing au participat la Angajatori de Top:

IT: Microsoft, Intel, Bitdefender, Ixia, Oracle, IBM, HP, Infineon Technologies Romania, Electronic Arts, TeamNet Collaborate, 1&1 Internet Development, DigitalOptics, Gameloft, StarStorage, Google

Telecom: Ericsson, Huawei Technologies, Luxoft Romania, RCS&RDS, Radcom, Orange, Romtelecom

Outsourcing: Accenture, Genpact, HP, Stefanini, WNS Romania, Competence Call Center, CGS – Computer Generated Solutions, Webhelp, Wipro Technologies

Despre Angajatori de Top:

Peste 15 000 de profesionisti cu experienta, absolventi, masteranzi si studenti au participat la cele doua zile de targ .

La eveniment s-au inscris peste 90 de companii din industriile IT&C, outsourcing, consultanta, bancar, inginerie, bunuri de larg consum si retail.

Departamentele cu cele mai multe pozitii oferite de companii au fost contabilitate, resurse umane, suport tehnic, IT, dezvoltare software, logistica, vanzari, relatii cu clientii si inginerie.

Au fost deschise 600 de pozitii de internship si trainee pentru studenti si absolventi

Bulgaria vrea să ia faţa României cu taxe mici pentru companiile IT – preluare

Am citit in ZF urmatorul articol despre piața IT din Bulgaria, care ar trebui sa-i pună pe gânduri pe managerii și oficialii de la noi. Și în alte domenii au avut loc relocări de pe piața românească sau a fost peferată Bulgaria ca destinație de investiții IT în detrimentul României. Și acum articolul:

“Bulgaria este o destinaţie atractivă pentu investiţii în domeniul IT. Avem un PIB de 36 de miliarde de euro, serviciile contribuind cu circa 63%. Multe companii de IT au birouri în Sofia datorită climatului economic, dar şi specialiştilor în IT”, a spus Borislav Stefanov, reprezentantul Invest Bulgaria Agency, în cadrul unui eveniment în Sofia despre avantajele investiţiilor în domeniul informatic în Bulgaria.

Proiectul “Promovarea avantajelor de-a investi în Bulgaria” a fost implementat cu suportul financiar al UE prin fondurile de dezvoltare regionale, dar şi cu bani de la bugetul de stat. Bulgaria poate accesa 728 de milioane de euro de la Uniunea Europeană în perioada 2007-2013 pentru a promova sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.

Valoarea pieţei de IT a Bulgariei este estimată la 947 milioane de dolari anul trecut, din care 696 de milioane de dolari au fost generaţi de partea de hardware, iar restul de soft­ware. Faţă de anul anterior, piaţa a crescut cu circa 5%, iar anul acesta se aşteaptă o creştere cu 6%, potrivit oficialilor din industrie.

În Bulgaria sunt prezente companiile HP, IBM, Johnson Controls, SAP, Oracle, vmware, Microsoft, Cisco, CSC şi altele, cele mai multe firme au birouri în Sofia. Şi în Varna, Ruse sau Plovdiv sunt prezente câteva companii, precum Gensoft sau CSC. Potrivit unui studiu al BuddeCom (based on ITU data) din 2011, Bulgaria ocupă locul trei la viteza de co­nectare la internet, după Coreea de Sud, care ocupa locul întâi, şi România (locul doi).

Cea mai importantă piaţă de export a produselor software este SUA şi Canada (38% din produsele exportate ajung în aceste ţări), locul doi fiind ocupat de Germania cu 27%.

3.500 de studenţi obţin anual o licenţă în domeniul informatic în Bulgaria

În Bulgaria sunt 220 de licee cu profil tehnic (tehnologie informaţiei şi comunicaţiilor) şi peste 15 universităţi care oferă specializare în acest domeniu. Aproape 3.500 de studenţi din universităţile din Bulgaria obţin o licenţă în IT anual, număr similar cu cel din România. Numărul celor care se specializează în IT s-a dublat faţă de anul 2001. Circa 90% din cei care se angajează în firme de IT au absolvit Technical University (41,5%) sau Sofia University (38,8%), potrivit datelor de la Ministerul Educaţiei din Bulgaria. În cadrul Sofia University învaţă aproape 25.000 de studenţi, din care 2.500 sunt înscrişi la Facultatea de Matematică şi Informatică, restul la alte facultăţi (precum cea de Limbi Străine, Drept, de Economie şi Administrarea Afacerilor şi nu numai). Pe de altă parte, în cadrul Technical University din Sofia învaţă 14.000 de studenţi a facultăţilor de electronică, telecomunicaţii şi altele.

În 2010 lucrau în firme de software 4.554 de angajaţi (faţă de 4390 în 2009), în timp ce în firme specialiazate pe hardware lucrau 4369 de angajaţi, faţă de 5784 de persoane în 2009. În industria telecom erau 11.637 de angajaţi în 2010, faţă de 13.836 de persoane cu un an în urmă iar în sectorul de system integration erau 3.686 de angajaţi faţă de 3670 de persoane în 2009.

În BPO lucrează 15.000 de angajaţi

În sectorul de BPO lucrează 15.000 de angajaţi, care generează venituri de 200 de milioane de dolari anual. Companiile din sectorul de Business Process Outsourcing (BPO) de pe piaţa bulgară deservesc clienţi din străinătate în peste 25 de limbi străine. Costurile cu salariile sunt cele mai reduse din Europa de Sud-Est (SEE), salariul mediu fiind de 327 de dolari iar chiria pentru un spaţiu de birouri variază între 9 dolari şi 19 dolari pe metru pătrat. Chiriile pentru spaţiile de birouri sunt la cel mai mic nivel din regiune, “stocul” de spaţii de birouri în Sofia este de 1,4 milioane de metri pătraţi, din care 45% sunt din clasa A. Chiria medie pe lună în Sofia pentru un spaţiu de birouri este de 12 euro pe metru pătrat, faţă de 15 euro pe metru pătrat în România , potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency.

Câştigă mai puţin decât în România

Salariile angajaţilor din acest sector de tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor (ICT) din Bulgaria sunt mai mici comparativ cu celor a angajaţilor din ţările vecine. Astfel ca un junior câştigă 9.580 de euro pe an în Bulgaria, faţă de 12.290 în Slovacia, 13.680 de euro în Cehia şi 15.090 euro anual în România, potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency, care citează datele din 2010 furnizate de Payscale. Pe de altă parte, salariul anual al unui senior ajunge la 16,720 de euro în Bulgaria, faţă de 18.000 euro în Slovacia, 19.420 euro în România şi 20.050 de euro în Cehia, arată aceeaşi sursă. Salariile din IT în Bulgaria sunt însă cu 20% mai mari faţă de salariul mediu din Bulgaria.

Seful Cisco Bulgaria: Salariile de aici din IT sunt “cele mai competitive” din Europa

“Bulgaria este destinaţia perfectă pentru o investiţie în IT, datorită tinerilor care vorbesc mai multe limbi străine şi care au pregătire în domeniul informatic, dar şi din punct de vedere al taxelor pe care le plătim”, afirmă Borislav Dimitrov, directorul general al Cisco din Bulgaria.

Cisco Systems, cel mai mare producător mondial de echipamente de reţea, are 100 de angajaţi în Bulgaria. În România Cisco avea 45 de angajaţi în 2010, la afaceri de 30 de mil. de lei (7 mil. euro) şi un profit de 2,5 mil. lei (581.000 de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Borislav Dimitrov nu a dorit să facă publică cifra de afaceri a Cisco Bulgaria şi nici salariul mediu al angajaţilor, însă a precizat că în Bulgaria sunt cele mai “competitive” salarii din Uniunea Europeană. Întrebat de ZF care sunt avantajele unei investiţii în IT în Bulgaria comparativ cu una în România, Borislav Dimitrov a menţionat parteneriatele cu universităţile de profil, salariile mai reduse şi taxele plătite. “Nu sunt un expert în taxe însă ştiu că în Bulgaria plătim 10% corporate income tax rate (impozitul pe profit) şi 5% impozitul pe dividende”, a spus el. Angajaţii bulgari din firme de IT vorbesc engleza, germana, rusă sau franceză.

HP are 3.350 de angajati in Bulgaria

Iravan Hira, general manager al HP Bulgaria, susţine că pe piaţa de IT din această ţară, compania pe care o conduce este lider, cu 3.350 de angajaţi şi 11.50 de contractori. “Lunar angajăm între 50 şi 120 de oameni în firma noastră, ne-am extins foarte mult de când am intrat pe piaţa în 2006. Bulgaria este ţara pe care am ales-o pentru investiţii în servicii de outsourcing”, a spus el, adăugând că HP este al cincilea contributor la bugetul de stat al Bulgariei. În România, gigantul IT american estima că va ajunge la 3.600 de angajaţi în finele anului trecut, iar dacă cererea de pe pieţele externeva creşte, atunci compania ar putea deschide un al doilea centru deservicii, în alt oras decât Bucureşti. Filiala locală a companiei americane Hewlett Packard (HP), care revendică poziţia de lider al pieţei locale de IT cu cei peste 3.000 de angajaţi, a înregistrat anul trecut, dar şi în primul trimestru al anului fiscal un avans de peste 10% al veniturilor şi estimează că tendinţa se va menţine. În anul fiscal 2010, încheiat în luna septembrie, HP a anunţat la nivel global venituri de 126 mld. $, în creştere cu 10%. În primul trimestru al anului fiscal curent, încheiat pe 31 ianuarie, HP a avut venituri de 32,3 mld.$, mai mari cu 4%.

Bulgaria are 7,4 milioane de locuitori, din care 4,6 milioane de persoane sunt active pe piaţa muncii. Populaţia Sofiei este de 1,29 milioane de locuitori. Sunt 21 de universităţi din care ies anual 26.000 de studenţi.