Tag Archives: HP

Topul firme de software din Romania 2015

Un top 10 al firmelor de software din Romania dupa numarul de angajati declarati la sfarsitul anului 2014, prezentat de Capital. Din articol reiese aceeasi “ingrijorare” a angajatorilor – ca nu sunt destui absolventi –  ceea ce e doar partial adevarat. Un surplus de angajati ar pune presiune pe salariile mereu in crestere din domeniu.

Numărul specialiştilor din industria de software și servicii IT este în creştere în ţara noastră, însă cel al absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață.

Legat de numele mari din lista de mai jos, e de mentionat ca in cazul multora dintre ele valorile mentionate nu reprezinta specialisti IT/programatori, ci numarul total de angajati (incluzand angajati call center, servicii de outsourcing non tehnice (de ex financiare), personal administrativ). Valorile totale pot fi si de c

Articolul original integral mai jos:

 «Căutăm programatori şi specialişti IT». Anunţul acesta se găseşte pe majoritatea platformelor de joburi. România are aproximativ 230.000 de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor, conform datelor Oficiului European de Statistică, în creştere de la 186.000 de persoane. Aceştia aveau, în anul 2014, o pondere de 2,7% în totalul forţei de muncă, adică un nivel mai mare decât în Italia, Portugalia sau Grecia. Cea mai mare pondere a specialiştilor în IT&C în totalul forţei de muncă se înregistra în Finlanda (6,7%) şi Suedia (6,0%), urmate de Luxemburg (5,1%), Estonia şi Olanda (ambele cu 5%). Cu toate acestea, reprezentanţii Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), consideră că industria ar putea creşte şi mai mult dacă ar exista mai mulţi absolvenţi cu profil tehnic. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei românești de software este disponibilitatea resurselor umane. Numărul absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață, iar competențele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare. „Companiile anunță constant intenții de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani). Dacă luăm în considerare doar aceste anunțuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depășesc 5.000 de noi poziții deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000,” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS.

Având în vedere că numărul specialiştilor nu acoperă cererea, companiile oferă angajaţilor pachete întregi de beneficii pentru a atrage şi a reţine angajaţii buni. Astfel pe lângă salariu, angajaţii primesc abonamente la sală, au acces la camere de relaxare, de jocuri, beneficiază de mese gratuite, cursuri de dezvoltare personală etc.

tabel_1

Concurenţă mare

Cel mai mare angajator din industria de software şi servicii IT, raportat la numărul de angajaţi pe care îi avea în România la finele anului 2014 este Oracle România, următoarele locuri fiind ocupate de IBM şi HP Enterprise. În 2013, HP deţinea primul loc cu centrul său Global eBusiness Operations Centre (GeBOC) din Pipera, unde lucrau aproape 3.000 de angajaţi. Anul trecut, compania americană s-a rupt în două enităţi, HP Enterprise şi HP Inc. HP Inc România are 1.200 de angajaţi, iar HP Enterprise este împărţită la rândul ei în două, HP România şi HP GeBOC, care împreună au 1.600 de angajaţi. Chiar şi aşa numărul adunat al HP în România nu trece de 2.800 de persoane. Cele mai căutate posturi sunt cele de programatori, astfel încât cel care cunoaşte cel mai banal limbaj de programare are şansa să obţină un post bun, având în vedere că în cadrul companiilor li se oferă posibilitatea de a se specializa. Un fenomen care ia amploare însă este cel al programatorilor freelanceri care nu vor să fie legaţi de un birou anume. Aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane (46%) se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20% din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari, conform unui raport PwC.

Piaţa muncii este în schimbare

Se estimează că piaţa muncii internconectate, formată din platforme de networking profesional, platforme de freelancing şi platforme globale de teleconferinţă, însumează la momentul actual doar 2% din totalul pieţei de recrutare. „Contractarea serviciilor este preferabilă contractelor de muncă cu normă întreagă în multe situaţii, datorită flexibilităţii, autonomiei şi controlului pe care îl oferă. Lumea foloseşte din ce în ce mai mult tehnologia pieţei muncii interconectate pentru a decide unde, când şi pentru cine lucrează. Şi în România vedem o creştere a interesului pentru munca interconectată. Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească“, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

48,2% din specialiştii IT din România au vârsta mai mică de 35 de ani

Sursa: http://www.capital.ro/weekend-topul-celor-mai-mari-angajatori-din-industria-de-software.html

 

Istoria IT in Romania. Partea a 4-a. Cresterea si globalizarea (2005-2008)

Dupa o oarecare pauza continuam seria de posturi despre istoria IT in Romania ajunsa la Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004) cu un nou episod. Perioada asta a mai fost atinsa si intr-un alt post – Palmasi software – dar aici vom privi lucrurile dintr-o perspectiva mai … istorica.

Spuneam in postul precedent ca sfarsitul anului 2003 a atras atentia lumii software mari asupra Romaniei prin faptul ca Microsoft, o companie mai pe val ca acum la acea data, achizitiona o firma romaneasca – Gecad – pentru produsul de securitate RAV (Romanian Antivirus). In scurt timp greii IT-ului mondial au realizat ca Romania este o piata software cu potential de crestere.

La sfarsitul anului 2004 din punct de vedere politic aveau loc din nou transformari mari: dreapta castiga puterea. La inceputul lui 2005 a scazut impozitul pe salarii de la 40% cat era pentru salariile mari la 16%, facilitand astfel angajatii din IT care nu beneficiau la acel moment de scutirea totala a impozitului (scutirea pentru programatori). S-au oferit de asemenea multe facilitati pentru micro-intreprinderi si PFA, impulsionand micii intreprinzatori sau freelancerii care doreau sa aiba venituri legale.

In plus fata de cele mentionate, aceste schimbari politice, combinate cu intrarea in NATO din 2004 si anuntata intrare in UE din 2007 au dat un mesaj de incredere investitorilor straini. Daca la inceputul anilor 2000 asistam la crearea de mici companii de software, odata cu anii 2004-2005 nume grele din industrie au venit in Romania. Era inceputul globalizarii.

Capul de pod l-a constituit Oracle inca din 2004 cu un centru de servicii, urmat la un an de IBM, cu o initiativa similara dar mai redusa ca amploare – IBM avand de mult in Romania o retea de firme partenere (get Toptech). Acesta a fost un semnal care a declansat un mare dans al migrarii fortei e munca dinspre companii mici spre companii mari. Au urmat apoi Microsoft, HP, Adobe, Amazon, Embarcadero, apoi multimationale din zona de automatizare sau software embeded: Infineon Technologies, Freescale Semiconductor. Ulterior companii din domeniul telecomunicatiilor: Nokia, Ericsson. Mai nou chiar si mariile companii de software si integrare din India si-au deschis centre in Bucuresti (de exemplu Wipro, care e prezent pe piata de cativa ani buni). Procesul continua pana in ziua de azi, exemple recente fiind SAP, Intel sau Huawei, dar fenomenul s-a manifestat masiv in perioada analizata.

Globalizarea, cum am mai scris in Palmasi software, a fost si cu bune si cu rele, dar parca mai mult cu rele, companiile stranine externalizand in Romania serviciile mai de rutina, putin critice dezvoltarii lor, in mare parte singurul scop fiind reducerea costurilor, fara a avea o strategie de dezvoltare pe termen lung, asta in ciuda calitatii ridicate a softistilor de la noi. Avantajele sunt raspandirea unei culturi de business occidentale printre angajatii din Romania si participarea in proiecte ample, multiculturale.

Tot aceasta perioada a permis firmelor autohtone create la inceputul anilor 2000 sa se dezvolte si sa ajunga sa conteze pe piata. Unele multinationalele care nu aveau un setup in Romania in acesti ani au considerat mai eficienta achizitia de firme romanesti (Adobe a achizitionat InterAKT in 2006, Endava a achizitionat AGS la Cluj in 2006, IP Devel a fost achizitionata de Adecco in aceeasi perioada, si preluata apoi de Enea).

In ceea ce priveste veteranii industriei din anii ’90 (Siveco, TotalSoft, Softwin, ..), profitand de numarul mare de contracte cu statul s-au transformat in adevarate fabrici de programatori cu sute de angajati si cifre de afaceri de zeci de milioane de dolari. Ce-i drept, tot cam pe acum si marile multinationale de soft, care joaca rol si de integratori (IBM, Oracle) au inceput sa se dedulceasca si ele la contracte cu statul, licitand individual sau in consortiu, depinde cum indeplineau conditiile. Asta pe langa integratorii mai micuti: S&T, Romsys, Omnilogic, Intrarom.

Anii 2005-2008 au fost anii de dezvoltare acelerata a industriei de software la noi. Salariile probabil ca s-au dublat, in unele cazuri fiind ajutate si de facilitatile fiscale de care am vorbit mai sus. De la an la an aveau loc cresteri de 20, chiar 30% (mai accelerat decat in alte domenii unde de asemenea se ingregistrau cresteri semnificative), existand chiar o criza de programatori pe anumite tehnologii. A fost perioada cu cele mai putine emigrari din istoria postdecembrista.

La mijlocul lui 2008, piata IT (la fel ca intreaga economie) avea o cerstere frumoasa, cu perspective de dezvoltare. Pentru firmele romanesti, anul 2008 se anunta a fi cel mai bun din toate timpurile. Numai ca la scurt timp criza finnciara, iar apoi economica avea sa le schimbe planurile multora.

Top firme de soft 2010

Ca tot vorbim de companii software din Romania, iata un articol mai vechi din ZF care prezinta top 50 companii dupa cifra de afaceri, raportat la datele pe anul 2010, plus alte cateva informatii gen numar de angajati, profit, variatii (%).

Topul e dominat de firmele din Bucuresti, dar avem si 5 din Cluj in top 30: Iquest, Arobs, TSE Development (Betfair), Endava, ISDC. Ceva prezente sporadice din Brasov (Route 66) si Iasi (Amazon). Cei care stiu mai bine sa ma corecteze.

Cateva comentarii:

1. Aici nu apar decat firmele a caror activitate principala este dezvoltare de software si servicii IT.

2. O lista mai ampla, care include si integratorii de sistem, obtinuta tot din date de la ministerul de finante se gaseste aici.

Topul de aici arata putin diferit, si e normal pentru la integrare avem si consultanta, hardware, implementare, deci vorbim de alti bani si apar alte nume in top: Omnilogic, Romsoft, HP, UTI, S&T, Romsys, Brinel, Intrarom, SAP.

Rezultate financiare 2010 IT & C » IT » Companii de software si integratori de sistem
NR. COMPANIE CIFRA DE AFACERI (2010, RON) CIFRA DE AFACERI (2009, RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (%) PROFIT NET (2010, RON)
         
1 519,895,715 304,740,477 215,155,238 70.60 6,633,888
2 453,200,672 334,460,541 118,740,131 35.50 29,369,617
3 340,701,719 201,720,800 138,980,919 68.90 44,696,387
4 318,252,856 300,487,007 17,765,849 5.91 23,864,857
5 312,492,212 111,479,202 201,013,010 180.31 -1,513,702
6 233,923,310 149,893,015 84,030,295 56.06 9,893,550
7 230,713,655 215,801,267 14,912,388 6.91 10,488,920
8 227,019,102 216,575,038 10,444,064 4.82 46,576,416
9 202,911,395 83,522,619 119,388,776 142.94 8,972,518
10 186,114,125 203,596,271 -17,482,146 -8.59 92,703
11 177,112,327 101,535,183 75,577,144 74.43 12,831,429
12 173,821,892 351,125,053 -177,303,161 -50.50 1,467,502
13 146,359,504 155,642,441 -9,282,937 -5.96 11,505,828
14 125,067,126 125,749,606 -682,480 -0.54 8,045,757
15 122,015,011 104,876,324 17,138,687 16.34 1,012,838
16 103,609,275 92,664,556 10,944,719 11.81 4,047,833
17 94,801,305 46,821,518 47,979,787 102.47 59,270
18 92,122,324 49,661,208 42,461,116 85.50 5,447,664
19 90,090,418 32,479,091 57,611,327 177.38 89,913
20 88,759,470 54,476,996 34,282,474 62.93 6,824,357
21 85,038,953 53,711,240 31,327,713 58.33 3,878,840
22 82,451,697 95,294,451 -12,842,754 -13.48 4,480,715
23 81,519,698 75,497,525 6,022,173 7.98 2,089,024
24 80,377,410 86,237,176 -5,859,766 -6.79 3,204,265
25 80,074,605 77,987,739 2,086,866 2.68 4,636,487
26 76,499,115 63,995,427 12,503,688 19.54 2,027,537
27 74,407,495 50,994,750 23,412,745 45.91 4,882,229
28 73,097,776 56,422,220 16,675,556 29.55 11,555,137
29 70,263,503 21,859,461 48,404,042 221.43 15,677
30 66,417,070 39,522,797 26,894,273 68.05 6,740,511
31 60,418,424 40,060,392 20,358,032 50.82 -2,731,002
32 59,330,807 57,887,091 1,443,716 2.49 15,525,983
33 57,146,496 58,795,614 -1,649,118 -2.80 4,956,318
34 55,695,855 24,053,412 31,642,443 131.55 2,536,533
35 52,857,452 36,263,955 16,593,497 45.76 16,626,286
36 52,207,773 55,182,338 -2,974,565 -5.39 226,983
37 52,101,713 85,931,674 -33,829,961 -39.37 1,545,172
38 51,879,722 51,970,541 -90,819 -0.17 17,496
39 50,040,501 72,138,430 -22,097,929 -30.63 61,549
40 49,983,320 56,106,300 -6,122,980 -10.91 11,628,728
41 46,199,196 38,584,158 7,615,038 19.74 1,581,154
42 46,062,858 45,776,476 286,382 0.63 394,473
43 42,969,028 26,684,024 16,285,004 61.03 624,776
44 40,694,227 46,109,701 -5,415,474 -11.74 -3,339,380
45 40,455,281 37,875,926 2,579,355 6.81 1,138,413
46 39,991,379 51,197,197 -11,205,818 -21.89 -2,803,458
47 37,918,683 31,267,575 6,651,108 21.27 6,484,607
48 37,582,101 27,752,190 9,829,911 35.42 2,144,622
49 37,065,782 31,895,837 5,169,945 16.21 546,871
50 36,935,799 35,855,671 1,080,128 3.01 1,183,430
51 35,991,954 45,577,299 -9,585,345 -21.03 1,979,212
52 34,390,483 62,391,202 -28,000,719 -44.88 4,358,144
53 33,685,420 37,198,575 -3,513,155 -9.44 2,741,408
54 33,430,421 24,342,625 9,087,796 37.33 2,094,151
55 32,343,961 24,309,788 8,034,173 33.05 5,848,540
56 29,927,861 47,514,316 -17,586,455 -37.01 615,839
57 29,705,344 32,671,248 -2,965,904 -9.08 -1,498,804
58 29,066,988 26,999,738 2,067,250 7.66 663,763
59 28,462,442 32,964,217 -4,501,775 -13.66 -554,377
60 25,626,441 24,361,491 1,264,950 5.19 5,144,641
61 25,558,929 15,261,544 10,297,385 67.47 -1,114,066
62 25,071,187 28,022,542 -2,951,355 -10.53 1,504,665
63 24,449,575 15,301,426 9,148,149 59.79 67,871
64 24,066,355 14,001,001 10,065,354 71.89 123,320
65 23,077,666 9,014,707 14,062,959 156.00 401,179
66 23,020,470 13,070,821 9,949,649 76.12 2,219,397
67 21,832,195 17,245,320 4,586,875 26.60 381,820
68 21,453,221 17,798,165 3,655,056 20.54 3,724,986
69 20,713,302 18,390,608 2,322,694 12.63 1,616,039
70 20,670,402 19,334,307 1,336,095 6.91 3,872,736
71 20,299,296 16,930,082 3,369,214 19.90 4,349,069
72 20,025,807 59,319,025 -39,293,218 -66.24 21,375
73 19,429,262 18,399,660 1,029,602 5.60 2,715,260
74 18,453,850 18,732,315 -278,465 -1.49 1,680,059
75 17,161,341 12,670,442 4,490,899 35.44 32,260
76 17,129,198 25,585,252 -8,456,054 -33.05 46,735
77 15,611,236 34,559,338 -18,948,102 -54.83 -3,127,338
78 15,228,511 15,719,330 -490,819 -3.12 2,018,160
79 13,089,164 4,805,687 8,283,477 172.37 2,519,407
80 12,586,063 12,695,862 -109,799 -0.86 2,166,378
81 11,446,707 13,258,681 -1,811,974 -13.67 715,841
82 9,902,540 11,628,112 -1,725,572 -14.84 452,474
83 9,130,420 9,017,847 112,573 1.25 1,442,878
84 9,101,671 8,615,318 486,353 5.65 1,739,197
85 7,903,457 9,297,488 -1,394,031 -14.99 518,480
86 7,588,391 6,714,693 873,698 13.01 358,658
87 7,552,737 8,225,031 -672,294 -8.17 20,354
88 7,539,682 5,309,825 2,229,857 41.99 286,967
89 7,531,561 8,393,761 -862,200 -10.27 279,499
90 6,915,044 9,239,697 -2,324,653 -25.16 566,225
91 6,296,924 7,627,662 -1,330,738 -17.45 210,414
92 5,584,793 6,252,803 -668,010 -10.68 297,981
93 4,196,493 4,538,084 -341,591 -7.53 89,238
94 3,896,626 3,445,532 451,094 13.09 733,800
95 3,689,192 3,792,260 -103,068 -2.72 220,730
96 3,182,605 3,375,803 -193,198 -5.72 -328,058
97 2,578,473 2,605,232 -26,759 -1.03 -888,299
98 27,380 10,154,236 -10,126,856 -99.73 -362,449

3. Datele pentru 2011 nu sunt inca disponibile, desi suntem deja la mijlocul anului urmator. Cu creionul si hartia probabil ca dureaza mai mult pana faci rapoartele astea, ca asa-i la stat.

Stiri bine randomizate. Saptamana 21-26 mai

Incepem cu o stire mult asteptata, nu tocmai din software: Google a finalizat cea mai mare tranzacţie a sa, preluarea Motorola Mobility pentru 12,5 miliarde de dolari. Tranzactia era demarata de mult, dar astepta ca si autoritatile chineze sa-si dea binecuvantarea. Motorola, care la mijlocul anilor ’90 invata lumea cum e treaba cu telefonul mobil, inaintea Nokia, va produce telefoane sub brandul Google. Vom vedea evolutii interesante. Pe langa Apple, Samsung, Nokia si HTC/Huawei mai apare un actor important in zona smartphone.

Alta, tot cu Google, zice ca Oracle pierde procesul cu Google privind încălcarea de brevete in Android. Despre procesul asta am mai vorbit ceva mai demult, nu ma bucur ca a castigat Google, cat ca a pierdut Oracle. Ce e interesant de adaugat este ca dl. Larry Ellison, CEO Oracle, nu intenteaza actiunile astea din rea vointa sau din zgarcenie (nu ca n-ar fi), dar cica a citit el Arta razboiului de Sun Tzu cand era mai tanar si dupa aia se ghideaza (mai ceva ca Becali dupa Coehlio). De acolo a invatat sa fie asa bataios si mereu in centrul atentiei. A avut procese pe teme de proprietate intelectuala cu SAP si amenintari de proces cu Microsoft si altii, iar daca nu i-a iesit cu Google, a anuntat deja ca urmatoarea tinta este HP, pe motive asemanatoare.

Ca tot vorbeam de HP, tocmai a anuntat ca va concedia 27.000 de angajați in urmatorii ani (8% din numarul de angajati) datorita scaderii cu 31% a profitului. HP nu e doar furnizorul de laptop/PC cum poate e cunoscut unora din noi, ci una dintre cele mai mari firme de servere si solutii de infrastructura IT din lume si un mare integrator, cu proiecte in toate domeniile, cele mai interesante fiind banking si telecom.

Daca tot vorbeam mai demult despre posibila plecare a business-ului firmelor staine de la noi spre est, iata ca firmele romanesti le-au luat-o inainte: Siveco si TotalSoft isi intensifica afacerile in Orientul Mijlociu şi Afri­ca de Nord. La cat petrol au arabii si la lejeritatea cu care dau cu banii nici nu-i de mirare interesul firmelor de la noi. In plus, dovedeste performanta noastra mai buna fata de firmele orientale (indiene).

Kapsch – un integrator austriac destul de prezent in Europa de Sud Est – se lauda cu cel mai sigur data center din Austria (situat in subteran, sub un munte) si anunta ca va consolida un centru de dezvoltare si integrare de tip nearshore in Romania si continuă să își extindă lista de parteneriate cu Hitachi Data Systems pentru solutii de stocare.

Piata de ERP din Romania se va imbogati cu ERP X3 al companiei Sage, al 3-lea ca popularitate in lume, adresat companiilor mijlocii. Piata pare si asa destul de aglomerata, dar sa le uram succes.

Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999)

Continuam seria posturilor despre istoria industriei IT din Romania (dupa prima parte – Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)) cu un moment de cotitura in dezvoltare, perioada ’97-’99. Urmeaza Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004)

Contextul politico-economic si de business
Un moment important pentru industria IT l-a constituit aparitia primelor investitii serioase in industia romaneasca, facute de multinationalele din domeniile telecomunicatiilor ( Connex, Dialog, Cosmorom (Romtelecom) ) si din domeniul bancar, incepute in anul 1997. Schimbarea n-a fost declansata de companii multinationale din domeniul software, cum ne-am fi asteptat, ci din alte sectoare de business. In fond e explicabil pentru ca industia software ofera servicii altor industrii.

Chiar daca investitiile au fost facute incremental, cateva firme mari de acest gen au devenit operationale in Romania in acea perioada, angrenand dupa ele atat actori din sfera telecomunicatiilor mondiale (Alcatel, Ericsson, Siemens, Nortel) dar si companii de dezvoltare software locale de dimensiuni medii care ofereau servicii de dezvoltare si suport pentru operatiunile multinationalelor.

Aceste prime multinationale au creat un standard de business in piata din Romania, care in ’96-’97 avea acelasi tip de gandire la fel ca in anii de glorie ai comunismului (cu cateva mici exceptii, desigur). De exemplu, la multi ani dupa venirea in Romania si introducerea modelului de business britanic, Connex a ramas un model pentru orientarea business pe care o oferea angajatilor si unul dintre cei mai doriti angajatori.

Momentul politic era favorabil (in toamna lui ’96 venise la putere CDR – formatiune de dreapta, cu deschidere occidentala) – aceasta dand un mesaj pozitiv celor dare doreau sa dezvolte o afacere in Romania. A fost poate un factor decisiv in declansarea acestul Big Bang in business-ul romanesc.

De mentionat cateva detalii despre situatia economica a acelor ani. A fost perioada primelor restructurari din economie, a primelor privatizari, a instabilitatii economice, a unor inflatii exorbitante (peste 200% pe durata anilor 97-99). Au fost si momente economice dificile, de exemplu in ’99 Romania a fost la un pas de intrarea in incapacitate de plata, toate acestea avand impact asupra credibilitatii si indirect asupra investitiilor.

Un mare client al industriei de IT pe piata era statul, care investea masiv in retele informatice pentru institutiile sale in acea perioada. Ministerele incepusera solicitarea pentru primele sisteme/aplicatii integrate care sa faca managementul anumitor activitati desfasurate complet manual (pe hartie) pana atunci.

Companiile
Contractele cu statul au picat foarte bine pentru fiemele romanesti mari existente pe piata (Siveco, UTI, Softwin, Intrarom, Romsys) care s-au dezvoltat si si-au consolidat pozitia. Tot in aceasta perioada se pun bazele solutiilor de eLearning (Softwin in 1998, urmat apoi de Siveco doi ani mai tarziu).

Unele firme au sesizat potentialul pietei de securitate, unde in acesti ani s-au pus bazele a doua solutii de top in lume la ora actuala: Softwin cu Bitdefender, cu un proiect pornit in 1997 si Gecad, care a fost cumparata de Microsoft in 2003.

Cererea de business a determinat si multinationalele de integrare de proiect sa-si consolideze operatiunile in Romania: HP, Oracle, IBM. In 1997 deschide un birou in Romania si Microsoft, dar scopul este deocamdata  doar prezenta pentru vanzari si relatii cu partenerii.

Pe pietele locale in aceasta perioada apar primele firme de software cunoscute si astazi. La Cluj avem cateva firme mari infiintate in aceasta perioada: AGS (Alpha Global Solutions), infiintata in 1997 (viitoare Endava), AROBS (1998), Softvision (1998), ISDC (1999). Brinel, infiintat inca de la inceputul anilor ’90 isi da seama ce vrea sa faca si devine integrator, mai intai pentru solutii Microsoft; Nethrom devine o adevarata fabrica de software cu peste 100 de angajati. Tot in aceasta perioada se infiinteaza si compania Transart (1997), una din putinele firme romanesti din provincie care dezvolta o linie de produse prorpii perntu zona de business si contabilitate.

La Timisoara, Alcatel si Siemens isi dezvolta operatiunile in aceasta perioada.

Deja se contureaza tendintele firmelor pe piata din Romania: firmele mari din Bucuresti se implica mai mult in proiecte din zona guvernamentala, beneficiind si de apropierea fizica de administratia centrala, in timp ce firmele din provincie se implica in servicii de outsourcing in cazul in care au autonomie proprie, respectiv de dezvoltare pentru firma mama, daca sunt o susursala a unei firme mici/medii din occident.

Mediul universitar

Daca in primii ani dupa revolutie universitatile de profil IT erau dimensionate pentru un numar mic de studenti, conform planifiacrii comuniste, acest lucru era pe deplin rezolvat in perioada ’97-’99, cand masinile de produs specialisti IT erau deja optimizate. Capacitatea universitatilor era apropiata de cea de azi, daca nu chiar mai mare, avand in vedere numarul crescut de absolventi de liceu din acea vreme.

Odata cu dezvoltarea hardware-ului si a tehnologiilor software s-a facut si adaptarea programelor/materiilor studiate , cel putin in ultimii ani de studiu, de la Pascal, C/C++ si multa teorie spre tehnologii actuale la momentul respectiv (Java & tehnologii Java, Microsoft Visual Studio, Delphi, programare web, baze de date “moderne”).

Piata muncii
Piata joburilor in domeniu era in continuare foarte slaba, majoritatea absolventilor alegand plecarea in strainatate. Salariile erau in mare parte “la negru”, constand in cateva sute de marci germane (in partea de vest a tarii), respectiv dolari in Bucuresti – un alt motiv pentru cei din bransa de a alege occidentul.

Un lucru interesant de mentionat, in acea vreme, datorita ofertei scazute de locuri de munca, nu exista obiceiul ca studentii sa aiba un job part time sau full time ca in ziua de azi. Rar se intampla ca un student din an terminal sa se si angajeze. Atat profesorii cat si studentii nu aveau o mentalitate care sa fie deschisa spre asa ceva.

Internetul

In aceasta perioada internetul cunoaste o puternica dezvoltare in Romania. Daca in ’95-’96 singurele locatii undese putea accesa internetul (mail + ceva browsing) erau retelele universitare la viteze absolut ridicole, in ’98-’99 s-a ajuns ca majoritatea campusurilor si caminelor din cetrele universitare mari, de profil tehnic sa fie conectate la internet, la viteze mici, dar acceptabile pentru acea vreme. Internetul comerical devenise accesibil din punct de vedere al acoperirii.

Accesul de tip caznic era inca prohibit din cauza tehnologiei (singura posibilitate accesibila ca pret erau modemuri dial-up de 14 sau 56 kbps la care se agauga costul traficului de telefonie).

In occident internetul are o dezvoltare uriasa in aceasta perioada, toate business-urile extinzandu-se si pe net, sau aparand o multime de business-uri total noi. Este perioada in care se creeaza viitoarea bula “.com”, care avea sa se sparga la inceputul anului 2001. To acum apar primele tehnologii de programare pentru web: ASP, JSP, php.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1997 – apare Microsoft Visiual Studio – prima platforma integrata de dezvoltare software, bazata de IDE-uri performante, cu suport pentru programare web,

– 1997 – apare Borland Delphi 3 – vesiunea care l-a vacut popular la limbaj de programare vizual

– 1997 – apare UML ca standard de modelare

– 1996 – apare XML

– 1998 – apare Microsoft Windows 98, urmat un an mai tarziu de versiunea SE (Second Edition) – un sistem de operare foarte popular in acei ani

– 1998 – apare php 3 – versiunea care l-a consacrat ca limbaj de programare web

-1996-1998 – multe nume mari din IT realizeaza oportunitatea limbajului Java si se intrec in a-l imbratisa si a oferi IDE-uri pentru el: Microsoft, Oracle, Borland, IBM si bineinteles Sun. Microsoft a creat chiar o varianta prorie a acestui limbaj, nu tocmai in concordanta cu specificatiile Sun, cu un IDE propriu, Visual J++, pe care a incercat sa o impuna ca standard propriu, dar la care a renuntat prin 2000.

– 1999 – apare JEE 1.0 (Java Platform Enterprise Edition) – platforma de tehnologii java care avea sa revolutioneze dezvoltarea aplicatiilor enterprise

– 1998 – apare platforma Oracle 8i (i de la internet), incluzand si Application Server, respectiv IDE-ul JDeveloper pe langa consacratul server de baza de date.

– 1998-1999 – dezvoltare servicii internet: principalele companii/servicii: Hotmail, Netscape, AOL, ICQ, Yahoo

Pălmași software

Da, palmasi software. Asa ii caracterizeaza pe dezvoltatorii de software din Romania domnul George Buhnici, reporter ProTV, la evenimentul ZF Mobilio-Apps & Business Forum, un eveniment care are drept temă centrală evoluţia pieţei locale de aplicaţii pe mobil şi modalităţile prin care dezvoltatorii locali pot profita de oportunităţile create de explozia vânzărilor de mobile inteligente organizat de ZF ieri in Bucuresti, preluat intr-un articol din ZF.

Auzindu-l, fac analogia cu Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adresandu-se absolventilor de la Yale in celebrul discurs (neterminat) din care citez:

“Dacă mă uit la voi nu văd nici un viitor fericit, nu văd nici un director proeminent. Acum sigur sunteţi bulversaţi. Asta e normal. Totuşi, vă puteti întreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca să vă judec pe voi, studenţii celei mai renumite facultăţi? Staţi să vă explic.

Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am căzut la facultate şi voi nu.

……

O să aibă lumea nevoie şi de salahori ca voi. O să aveţi nevoie de cunoştinţe, de programare la terapie la un psiholog. Fiindcă voi n-aţi căzut la facultate n-o să fiţi niciodată printre primii 10 cei mai bogaţi oameni de pe pământ.”

Gasiti tot “discursul” aici.

Si totusi, Larry Ellison de Romania (aka George Buhnici) are pe undeva dreptate cu chestia asta cu palmasii. Dar nu e vina lor, a dezvoltatorilor. Nici macar a managerilor lor directi. Ci e vina guvernantilor, a globalizarii, a multinationalelor si a istoriei.

Eu aveam o alta vorba pe acelasi subiect: “in Romania producem busteni software” pe care ii exportam, prin analogie cu industria de defrisari din Romania, daca o pot numi asa, ca de exploatare a lemnului e prea mult spus.

Sa vedem mai in detaliu despre ce e vorba.

Nu vreau sa merg in urma mai mult de 15 ani, cand diferentele dintre salariile din industria de software occidentala si cele de la noi erau 10:1 cel putin. Evident, in acel moment, nu exista propriu-zis o piata de software in Romania, cum exista si o neincredere mare in viitorul acestei tari.

Cresterea

La inceputul anilor 2000, Romania a devenit insa o piata atractiva pentru investitiile in software, mai intai pentru firme relativ micute din State, Germania si alte tari din Europa. Aceste firme au adus in Romania proiecte de dezvoltare si de integrare, mai mici sau mai mari, in functie de dimensiunile firmelor, de clienti si de domeniul de business caruia ii erau adresate. Era perioada in care tehnologiile de dezvoltare se maturizasera (atat in zona Java, dar si .Net sau php). Clientii construiau sisteme de la zero sau migrau sisteme foarte vechi pe tehnologii actuale. Era perioada romantica a dezvoltarii de software in Romania.

In zona de vest a tarii firmele micute au adoptat o politica de outsourcing, dar si acolo, in multe cazuri  responabilitatea livrarii unei solutii functionale end to end revenea tot firmei romanesti.

Putine firme au avut forta financiara sau viziunea sa creeze produse. Gecad, Softwin/Bitdefender, Siveco, Transart, TotalSoft sunt cateva dintre firmele care au construit cateva produse, cateva branduri de valoare in industria software globala sau macar regionala.

Salariile erau mici comparabil cu cele din occident si se mentineau insa destul de jos, cel putin pana in anul 2005-2006, cand s-a terminat aceasta faza.

Globalizarea

Odata cu manifestarea globalizarii si in domeniul dezvoltarii de software si sesizarea oportunitatii pietei numita Romania, marile corporatii au deschis centre globale de mari dimensiuni la noi. A inceput cu Oracle in 2004, urmata de IBM in 2005, apoi HP, Microsoft, Ericsson, SAP, Huawei si multi altii pe care nu-i mai mentionez.

Au intrat in piata cu salarii peste medie, pe de o parte atragand personalul bine pregatit de la firmele mai mici si in acelasi timp punand presiune pe piata muncii. Era perioada in care se cautau programatori in draci, salariile cresteau cu 20-30% de la an la an, se angajau si absolventi de facultati nontehnice, dar care aveau ceva tangente cu programarea.

Autoritatile s-au bucurat de aceasta deschidere si n-au ratat nici o ocazie sa taie panglici sau sa faca poze cu oficiali ai marilor multinationale din domeniu veniti la Bucuresti sa negocieze contracte avantajoase in schimbul sutelor sau miilor de locuri de munca oferite.

Numai ca, surpriza! La scurt timp s-a dovedit ca centrele de dezvoltare erau mai mult de suport, ca R&D-ul insemna defecte si tichete. Proiectele de dezvoltare, unde mai era vorba de asa ceva, aveau in vedere crearea de tool-uri pentru clienti interni, iar in alte cazuri, dezvoltarea era parte a unor contracte globale de managed services, care impuneau folosirea unor tool-uri si metolologii specifice clientului sau industriei, total depasite, contraproductive si care impiedicau sub toate formele inovatia.

Externalizarea serviciilor spre Romania a continuat si in alte domenii: call center, in special pentru limbi europene mai putin cunoscute, business processes s.a.m.d.

De ce nu si dezvoltarea software? De ce nu designul si arhitectura? De ce nu dezvoltarea de produse pe care aceste nume grele le au? Pentru ca acestea sunt esenta unei companii de software, iar Romania e considerata o piata prea riscanta pentru acest tip de activitati. Pentru ca cineva trebuie sa faca si munca de jos.

Pozitia geo-politica ne recomanda pentru centru de suport in partea asta de lume: tara ieftina, parte a UE, relativ sigura, pe fusul orar european, cu competente foarte bune in domeniu, cu facilitati pentru angajatii din IT, cu populatie vorbitoare de limba engleza. Ce-ti poti dori mai mult daca esti multinationala?

In perioada in care businessul centrelor inflorea, spre sfarsitul anului 2008, a venit criza economica. Firmele autohtone si cele mici au fost puternic lovite, unele dintre ele recurgand chiar la reduceri de personal. Multinationalele, pe de alta parte, beneficiind de sume mari de bani si cu planuri de business pe durata indelungata, care le ofereau cost saving-uri uriase prin mutarea operatiunilor din tari scumpe (Irlanda, UK, Franta, Germania…) prosperau si isi consolidau operatiunile in Romania. Anul acesta din nou cateva firme mari si-au anuntat din nou planuri de extindere: HP, Dell, ..

Exista doar cateva exceptii notabile la aceasta regula: Adobe, Nokia la Cluj (cu un mic nucleu de software development), Amazon la Iasi si mai nou Intel la Bucuresti. Dar acestea sunt aproape picaturi intr-un ocean al centrelor globale de (dezvoltare si) suport.

Astfel s-a ajuns ca o industrie de dezvoltare software micuta dar sanatoasa cum aveam in 2004 sa se transforme peste numai cativa ani intr-o monstruoasa industrie de mentenanta, in India Europei cum ii spun unii colegi din domeniu. Si asta in situatia in care calitatea dezvoltatorilor software din Romania este mult peste media europeana (fapt atestat de statisticile Brainbench sau de testele de certificare Java/Microsoft).

In cazul asta, se pare ca are dreptate ziaristul de la PRO TV. Suntem palmasi software, sau salahori cum ne numea celalalt onorabil.

Sa incheiem totusi intr-o nota mai vesela. Daca esti palmas, dupa ce lucrezi la munca de jos, trebuie musai sa te odihnesti. Asta cu palmasii ne duce cu gandul la un celebru tablou al unui pictor roman: “Cosași odihnindu-se“.

Cosasi odihnindu-se

De la “Cosasi odihnindu-se” pana la “Programatori odihnindu-se” nu mai e decat un pas. Sper ca observati asemanarile.

Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se
Programatori odihnindu-se

Angajatori de top se intoarce

Daca tot am intrat in zodia preluarilor mai luati una tocmai de pe wall-street.ro, referitoare la acelasi eveniment “Angajatori de top”, dar cu impresii “de dupa” si mai din interiorul evenimentului si cu cate detalii despre  companiile participante din industria  IT&C (descriere, arie de activitate, numar de angajati, planuri de extindere, …).

In mare se confirma afirmatiile pe care le-am exprimat eu intr-un post anterior Angajatori de top – un job (af)fair legate de angajatii entry level, mai mult se vorbeste de internship si practica. Articolul mentioneaza si despre 15.000 de specialisti (cu experienta). Daca facultatea este experienta (si este experienta de viata), atunci sunt de acord. Altfel … Au mai vorbit unii din politica in ’96 de 15.000 de specialisti si s-a ales praful de ei (de politicieni, ca specialistii n-au existat niciodata).

Va las sa cititi articolul:

Companiile din IT pun la bataie mii de joburi. Recruiterii: Tinerii sunt tot mai interesati de practica

Companiile din IT, telecomunicatii si cele de servicii de externalizare ofera mii de locuri de munca, cele mai multe recrutari fiind facute de jucatorii din industria de call center, potrivit datelor oferite de participantii la targul de joburi Angajatori de Top, organizat la finalul saptamanii de Catalyst Solutions.

De altfel, dintre cele aproximativ 90 de companii participante, aproape jumatate sunt din domenii pentru care in mare parte este nevoie de cunostinte tehnice: IT (24), outsourcing (11) si telecomunicatii (6).

Printre cei mai mari angajatori in aceasta perioada sunt companii precum Genpact, Computer Generated Solutions, Wipro Technologies, Competence Call Center (CCC), EA Sports, Teamnet Collaborate sau Stefanini. Companiile de outsourcing precum Genpact, CGS, CCC sau Wipro cauta in general vorbitori de limbi straine, in timp ce jucatorii de IT sunt interesati de specialistii in tehnologii Java, .Net, PHP sau de game testeri.

Pe de alta parte, cele peste 90 de companii care au participat la targ nu au oferit doar peste 3.000 de joburi, ci si in jur de 600 de locuri pentru practica.

“Sunt foarte multi interesati de stagii de practica, Cei mai multi dintre cei care vor un loc de munca sunt studenti sau absolventi de facultate. Noi cautam programatori pentru tehnologii .Net, Java, analisti de business, oameni carora sa le placa ce fac, care se implica in proiectul care se desfasoara”, a afirmat pentru Wall-Street.ro, Gabriela Moisa, consultant in resurse umane in cadrul companiei Teamnet Collaborate, dezvoltator de software care face parte din grupul Asesoft, condus de Sebastian Ghita.

Compania are in prezent in jur de 350 de angajati, iar pana la finalul anului ar mai putea recruta in jur de 100. Pe de alta parte, dezvoltatorul ofera in timpul verii in jur de 20 de stagii de practica. Media de varsta in cadrul companiei este de aproximativ 28 de ani.

“Studentii sunt mult mai deschisi catre internshipuri, sunt mult mai deschisi la nou, sa invete. Foarte multi sunt interesati de stagii de practica”, afirma un reprezentant al centrului de dezvoltare si cercetare pe care Intel l-a deschis de curand in Romania.

Centrul Intel a ajuns la aproape 80 de angajati, iar media de varsta este in jur de 30 de ani, a declarat pentru Wall-Street.ro, Monica Ene Pietrosanu, country manager al Intel Romania Software Development Center (IRSDC).

In prezent centrul are locuri de munca disponibile pentru cinci specializari: graphics SW engineering manager, graphics development engineer, intern for Android development, software engineer si software validation test engineer.

Pe de alta parte, in prezent compania ofera doua internshipuri platite, insa numarul ar putea urca pana la zece.

“Cei interesati ar trebui sa fie atenti la pagina noastra de internet, sa trimita CV-uri si chiar daca nu reusesc de prima data, sa reincerce, sa nu renunte” explica Pietrosanu.

Cine ce fel de oameni cauta:

EA Sports, dezvoltator de jocuri pentru computer, cu circa 700 de angajati la Bucuresti, cauta 200 de oameni, in special game testeri si programatori.

Media de varsta in companie este in jurul a 24-25 de ani, spune Bogdan Florescu, lead recruiter in cadrul EA Sports.

Producatorul de jocuri pentru console si telefoane mobile Gameloft, cu aproximativ 600 de angajati pe piata locala, are in prezent 10-12 posturi disponibile. Compania este interesata de specialisti in programare C++, PHP, specialisti in grafica 2D, 3D si in programul InDesign, potrivit lui Cristian Axinov, specialist in resurse umane in cadrul Gameloft.

Compania are de asemenea in jur de 10 locuri pentru stagii de practica.

Microsoft, filiala locala a celui mai mare producator de software din lume, are 25 de locuri disponibile atat pentru domeniul IT(suport tehnic) cat si in zona de vanzari, marketing, potrivit Ioanei Tanase, staffing associate in cadru companiei.

 

De asemenea, Microsoft organizeaza in fiecare an doua programe de internship pentru 20 de persoane in centrul de servicii GTSC. In prezent Microsoft Romania are in jur de 350 de angajati

Star Storage, companie specializata in stocarea si gestionarea datelor si documentelor, recruteaza in aceasta perioada in jur de 10 specialisti: consultanti pe solutii de stocare, virtualizare, baze de date, infrastructura si aplicatii enterprise.

Compania are in jur de 500 de angajati, dintre care 460 la Bucuresti si restul la Craiova. Furnizorii de solutii IT gaseste cel mai dificil specialisti in managementul datelor. Media de varsta in companie este de 28-30 de ani.

 

Ixia, companie de testare a retelelor si serviciilor bazate pe protocolul IP, are 15 posturi deschise si cauta specialisti in tehnologii .Net, C++, C#, pentru platforma Linux sau Windows. Dintre cei 340 de angajati ai companiei, o treime sunt fete, iar media de varsta este de 26 de ani.

“Anul trecut ne-am dublat numarul de angajati, iar majoritatea recrutarile au fost pentru pozitii entry-level. Acum ne intereseaza si seniori, manageri”, afirma Adriana Radu, director de resurse umane in cadrul Ixia.

Ea adauga ca atunci cand vin la un interviu de angajare, tinerii sunt interesati de proiectele in care este implicata compania. “Cum ma pot dezvolta? Ce pot sa invat? Asta ne intreaba tinerii.”, spune managerul.

Compania ofera 30 de stagii de practica pentru perioada verii.

Furnizorul de servicii de outsourcing si software Wipro Technologies Romania cauta in prezent 10-15 oameni pentru joburi in domeniul economic, dar si in IT.

“Trebuie sa vorbeasca limba engleza si cel putin inca o limba straina, de circulatie europeana”, spune Laura Gabriela Popescu, executive talent acquisition in cadul Wipro. Compania ofera servicii in 13 limbi straine. Furnizorul de origine indiana are in jur de 800 de angajati in Romania, dintre care 200-250 la Bucuresti si peste 500 la Timisoara. Media de varsta este de 24-26 de ani.

Wipro are mai putea angaja intre 100-200 de persoane pana la finalul anului, dar cifra nu este sigura pentru ca totul depinde de proiectele in care va fi implicata compania.

Global eBusiness Operations Center (GeBOC), centrul de servicii al HP Romania, cauta atat proaspat absolventi de facultate, cat si specialisti cu minim 2-3 ani de experienta in zona proceselor financiare, controlling sau managementul de proiect. Compania este interesata si de vorbitorii de limbi straine, potrivit Alexandrei Oana, country staffing lead in cadrul HP Geboc.

Bitdefender, unul dintre cei mai mari producatori mondiali de software pentru securitate informatica, are 40 de pozitii deschise in echipele tehnice, servicii suport, online, comunicare, atat pentru cei cu experienta cat si pentru incepatori.

„Pe langa specialisti, cautam si tineri pentru stagii de pregatire, studenti din facultatile de profil IT&C”, spune Cristina Visan, HR Generalist in cadrul companiei.

1&1 Internet Development, una dintre cele mai mari companii de gazduire web de pe piata locala, vrea sa angajeze anul acesta in jur de 100 de specialisti IT. Compania are 280 de angajati in prezent si cauta specialisti pentru departamentele de dezvoltare software, asigurarea calitatii, managementul proiectelor, experienta utilizatorului si dezvoltare de produs.

„Pozitiile din cadrul 1&1 Internet Development nu se adreseaza numai seniorilor, ci avem posturi disponibile chiar si pentru entry-level”, a declarat Wolfgang Gunne, director general al 1&1 Internet Development. Anul trecut, compania a angajat in jur de 50 de persoane.

Furnizorul de servicii de business si tehnologice Genpact vrea sa recruteze in 2012 un numar similar de persoane cu cel de anul trecut, cand compania si-a marit numarul de salariati cu circa 1.000 de persoane.

„Anul trecut ni s-au alaturat mai mult de 1000 de colegi in sediile noastre din Bucuresti si Cluj, iar anul acesta compania va creste intr-un mod similar. Cautam colegi care sa fie pasionati de finante – contabilitate, customer service sau achizitii si care vorbesc limbi straine cum ar fi germana, franceza, spaniola, italiana si limbi rare precum olandeza, suedeza si norvegiana. Incepand de anul acesta demaram proiectul Gateway – Genpact Trainee Program, care se adreseza tinerilor fara experienta profesionala. Programul ofera cunostinte in domeniul  financiar- contabil print-un curs intensiv de aproximativ doua uni, la finalul caruia participantii vor avea oportunitatea de angajare in cadrul companiei”, spune Ioana Mihalache, manager de recrutare in cadrul Genpact.

Furnizorul de servicii de call center Competence Call Center (CCC) are disponibile 70 de locuri de munca. Compania are 350 de angajati si ofera servicii in sapte limbi straine.

“Suntem interesati in special de studenti, nu neaparat cu experienta”, afirma Catalin Neaga, referent de resurse umane in cadrul CCC.

Romtelecom, unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicatii de pe piata locala, este interesat de specialisti in domenii precum IT, operatiuni, vanzari, customer experience. De asemenea, pentru studentii in anii terminali compania ofera internshipuri pentru specializari precum IT, tehnologie si customer experience, potrivit Lucianei Diaconu, director de dezvoltare organizationala in cadrul operatorului.

 

Computer Generated Solutions, cel mai mare furnizor de servicii de call-center din Romania, cu peste 2500 angajati, vrea sa angajeze peste 500 de persoane anul acesta in special in Bucuresti si Sibiu. Compania mai are un centru la Brasov, unde lucreaza in jur de 1300 de persoane. Operatorul de call center este interesat de vorbitorii de limbi straine, in special cei de engleza, spaniola, franceza, germana, italiana, olandeza, portugheza, turca, dupa cum spune Vladimir Sterescu, senior vicepresedinte al companiei. 

Compania locala de consultanta si outsourcing software InCrys are in prezent zece locuri de munca disponibile pentru suport tehnic, testeri, dezvoltatori pentru tehnologii Java, .Net, PHP, specialisti in infrastructura, virtualizare. InCrys are in prezent aproximativ 200 de angajati. 

Furnizorul de servicii informatice Stefanini, cu circa 700 de angajati in Romania, recruteaza in aceasta perioada in jur de 75 de persoane, atat pentru posturi entry-level, cat si pentru locuri de munca care necesita experienta.

“Dintre acestea, zece joburi sunt in strainatate, pentru tari europene precum Belgia, Marea Britanie sau Germania. Pe zona de suport tehnic cautam in special studenti care au cunostinte medii de utilizare a calculatorului, iar in zona de programare ne interseaza specialistii in tehnologi Java, .Net, C++, PHP, SAP”, spune Oana Calcan, senior recruiter in cadrul furnizorului de servicii IT.

Media de varsta in companie este in jur de 32 de ani: pe segmentul de suport tehnic este de 24 de ani, in timp ce programatorii au circa 35 de ani.

Ce companii din IT&C si outsourcing au participat la Angajatori de Top:

IT: Microsoft, Intel, Bitdefender, Ixia, Oracle, IBM, HP, Infineon Technologies Romania, Electronic Arts, TeamNet Collaborate, 1&1 Internet Development, DigitalOptics, Gameloft, StarStorage, Google

Telecom: Ericsson, Huawei Technologies, Luxoft Romania, RCS&RDS, Radcom, Orange, Romtelecom

Outsourcing: Accenture, Genpact, HP, Stefanini, WNS Romania, Competence Call Center, CGS – Computer Generated Solutions, Webhelp, Wipro Technologies

Despre Angajatori de Top:

Peste 15 000 de profesionisti cu experienta, absolventi, masteranzi si studenti au participat la cele doua zile de targ .

La eveniment s-au inscris peste 90 de companii din industriile IT&C, outsourcing, consultanta, bancar, inginerie, bunuri de larg consum si retail.

Departamentele cu cele mai multe pozitii oferite de companii au fost contabilitate, resurse umane, suport tehnic, IT, dezvoltare software, logistica, vanzari, relatii cu clientii si inginerie.

Au fost deschise 600 de pozitii de internship si trainee pentru studenti si absolventi

Bulgaria vrea să ia faţa României cu taxe mici pentru companiile IT – preluare

Am citit in ZF urmatorul articol despre piața IT din Bulgaria, care ar trebui sa-i pună pe gânduri pe managerii și oficialii de la noi. Și în alte domenii au avut loc relocări de pe piața românească sau a fost peferată Bulgaria ca destinație de investiții IT în detrimentul României. Și acum articolul:

“Bulgaria este o destinaţie atractivă pentu investiţii în domeniul IT. Avem un PIB de 36 de miliarde de euro, serviciile contribuind cu circa 63%. Multe companii de IT au birouri în Sofia datorită climatului economic, dar şi specialiştilor în IT”, a spus Borislav Stefanov, reprezentantul Invest Bulgaria Agency, în cadrul unui eveniment în Sofia despre avantajele investiţiilor în domeniul informatic în Bulgaria.

Proiectul “Promovarea avantajelor de-a investi în Bulgaria” a fost implementat cu suportul financiar al UE prin fondurile de dezvoltare regionale, dar şi cu bani de la bugetul de stat. Bulgaria poate accesa 728 de milioane de euro de la Uniunea Europeană în perioada 2007-2013 pentru a promova sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.

Valoarea pieţei de IT a Bulgariei este estimată la 947 milioane de dolari anul trecut, din care 696 de milioane de dolari au fost generaţi de partea de hardware, iar restul de soft­ware. Faţă de anul anterior, piaţa a crescut cu circa 5%, iar anul acesta se aşteaptă o creştere cu 6%, potrivit oficialilor din industrie.

În Bulgaria sunt prezente companiile HP, IBM, Johnson Controls, SAP, Oracle, vmware, Microsoft, Cisco, CSC şi altele, cele mai multe firme au birouri în Sofia. Şi în Varna, Ruse sau Plovdiv sunt prezente câteva companii, precum Gensoft sau CSC. Potrivit unui studiu al BuddeCom (based on ITU data) din 2011, Bulgaria ocupă locul trei la viteza de co­nectare la internet, după Coreea de Sud, care ocupa locul întâi, şi România (locul doi).

Cea mai importantă piaţă de export a produselor software este SUA şi Canada (38% din produsele exportate ajung în aceste ţări), locul doi fiind ocupat de Germania cu 27%.

3.500 de studenţi obţin anual o licenţă în domeniul informatic în Bulgaria

În Bulgaria sunt 220 de licee cu profil tehnic (tehnologie informaţiei şi comunicaţiilor) şi peste 15 universităţi care oferă specializare în acest domeniu. Aproape 3.500 de studenţi din universităţile din Bulgaria obţin o licenţă în IT anual, număr similar cu cel din România. Numărul celor care se specializează în IT s-a dublat faţă de anul 2001. Circa 90% din cei care se angajează în firme de IT au absolvit Technical University (41,5%) sau Sofia University (38,8%), potrivit datelor de la Ministerul Educaţiei din Bulgaria. În cadrul Sofia University învaţă aproape 25.000 de studenţi, din care 2.500 sunt înscrişi la Facultatea de Matematică şi Informatică, restul la alte facultăţi (precum cea de Limbi Străine, Drept, de Economie şi Administrarea Afacerilor şi nu numai). Pe de altă parte, în cadrul Technical University din Sofia învaţă 14.000 de studenţi a facultăţilor de electronică, telecomunicaţii şi altele.

În 2010 lucrau în firme de software 4.554 de angajaţi (faţă de 4390 în 2009), în timp ce în firme specialiazate pe hardware lucrau 4369 de angajaţi, faţă de 5784 de persoane în 2009. În industria telecom erau 11.637 de angajaţi în 2010, faţă de 13.836 de persoane cu un an în urmă iar în sectorul de system integration erau 3.686 de angajaţi faţă de 3670 de persoane în 2009.

În BPO lucrează 15.000 de angajaţi

În sectorul de BPO lucrează 15.000 de angajaţi, care generează venituri de 200 de milioane de dolari anual. Companiile din sectorul de Business Process Outsourcing (BPO) de pe piaţa bulgară deservesc clienţi din străinătate în peste 25 de limbi străine. Costurile cu salariile sunt cele mai reduse din Europa de Sud-Est (SEE), salariul mediu fiind de 327 de dolari iar chiria pentru un spaţiu de birouri variază între 9 dolari şi 19 dolari pe metru pătrat. Chiriile pentru spaţiile de birouri sunt la cel mai mic nivel din regiune, “stocul” de spaţii de birouri în Sofia este de 1,4 milioane de metri pătraţi, din care 45% sunt din clasa A. Chiria medie pe lună în Sofia pentru un spaţiu de birouri este de 12 euro pe metru pătrat, faţă de 15 euro pe metru pătrat în România , potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency.

Câştigă mai puţin decât în România

Salariile angajaţilor din acest sector de tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor (ICT) din Bulgaria sunt mai mici comparativ cu celor a angajaţilor din ţările vecine. Astfel ca un junior câştigă 9.580 de euro pe an în Bulgaria, faţă de 12.290 în Slovacia, 13.680 de euro în Cehia şi 15.090 euro anual în România, potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency, care citează datele din 2010 furnizate de Payscale. Pe de altă parte, salariul anual al unui senior ajunge la 16,720 de euro în Bulgaria, faţă de 18.000 euro în Slovacia, 19.420 euro în România şi 20.050 de euro în Cehia, arată aceeaşi sursă. Salariile din IT în Bulgaria sunt însă cu 20% mai mari faţă de salariul mediu din Bulgaria.

Seful Cisco Bulgaria: Salariile de aici din IT sunt “cele mai competitive” din Europa

“Bulgaria este destinaţia perfectă pentru o investiţie în IT, datorită tinerilor care vorbesc mai multe limbi străine şi care au pregătire în domeniul informatic, dar şi din punct de vedere al taxelor pe care le plătim”, afirmă Borislav Dimitrov, directorul general al Cisco din Bulgaria.

Cisco Systems, cel mai mare producător mondial de echipamente de reţea, are 100 de angajaţi în Bulgaria. În România Cisco avea 45 de angajaţi în 2010, la afaceri de 30 de mil. de lei (7 mil. euro) şi un profit de 2,5 mil. lei (581.000 de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Borislav Dimitrov nu a dorit să facă publică cifra de afaceri a Cisco Bulgaria şi nici salariul mediu al angajaţilor, însă a precizat că în Bulgaria sunt cele mai “competitive” salarii din Uniunea Europeană. Întrebat de ZF care sunt avantajele unei investiţii în IT în Bulgaria comparativ cu una în România, Borislav Dimitrov a menţionat parteneriatele cu universităţile de profil, salariile mai reduse şi taxele plătite. “Nu sunt un expert în taxe însă ştiu că în Bulgaria plătim 10% corporate income tax rate (impozitul pe profit) şi 5% impozitul pe dividende”, a spus el. Angajaţii bulgari din firme de IT vorbesc engleza, germana, rusă sau franceză.

HP are 3.350 de angajati in Bulgaria

Iravan Hira, general manager al HP Bulgaria, susţine că pe piaţa de IT din această ţară, compania pe care o conduce este lider, cu 3.350 de angajaţi şi 11.50 de contractori. “Lunar angajăm între 50 şi 120 de oameni în firma noastră, ne-am extins foarte mult de când am intrat pe piaţa în 2006. Bulgaria este ţara pe care am ales-o pentru investiţii în servicii de outsourcing”, a spus el, adăugând că HP este al cincilea contributor la bugetul de stat al Bulgariei. În România, gigantul IT american estima că va ajunge la 3.600 de angajaţi în finele anului trecut, iar dacă cererea de pe pieţele externeva creşte, atunci compania ar putea deschide un al doilea centru deservicii, în alt oras decât Bucureşti. Filiala locală a companiei americane Hewlett Packard (HP), care revendică poziţia de lider al pieţei locale de IT cu cei peste 3.000 de angajaţi, a înregistrat anul trecut, dar şi în primul trimestru al anului fiscal un avans de peste 10% al veniturilor şi estimează că tendinţa se va menţine. În anul fiscal 2010, încheiat în luna septembrie, HP a anunţat la nivel global venituri de 126 mld. $, în creştere cu 10%. În primul trimestru al anului fiscal curent, încheiat pe 31 ianuarie, HP a avut venituri de 32,3 mld.$, mai mari cu 4%.

Bulgaria are 7,4 milioane de locuitori, din care 4,6 milioane de persoane sunt active pe piaţa muncii. Populaţia Sofiei este de 1,29 milioane de locuitori. Sunt 21 de universităţi din care ies anual 26.000 de studenţi.