Tag Archives: Germania

Tranzacţie pe piaţa IT: Nemţii de la Allgeier au preluat iQuest, una dintre cele mai mari 20 de companii de software din România

Compania germană Allgeier a semnat luni un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni la producătorul de software iQuest Group, cu sediul central în Germania şi centre de dezvoltare în Cluj, Bucureşti, Sibiu, Braşov şi Craiova.

iQuest a fost înfiinţată în 1998 şi are în prezent peste 700 de angajaţi la nivel internaţional, generând vânzări anuale de peste 30 milioane euro şi o marjă a profitului operaţional (EBITDA) de circa 15% anul trecut. În România compania a avut anul trecut un număr mediu de 368 de angajaţi, în scădere cu 48 de persoane faţă de anul anterior.

În afară de România şi Germania, producătorul mai are sedii în Elveţia şi Polonia.

După cifra de afaceri din 2017, de 119,5 mil. lei (26,2 mil. euro), iQuest este una dintre cele mai mari 20 de firme de soft din România. Firma a avut în România în 2017 un profit net de 5,6 mil. lei, corespondent unei marje de câştig de 5% din venituri, conform datelor raportate la Finanţe.

Pe lângă Germnia, grupul Allgeier, cu sediul central în Munchen, are centre de dezvoltare în Praga şi Timişoara, precum şi în India, Vietna, şi China, având în total peste 5000 de angajaţi în zona de programare.

Activitatea iQuest, grup fondat de antreprenorul clujean Cornelius Brody în urmă cu 18 ani, se împarte între divizia de furnizare de soluţii software la comandă şi cea care dezvoltă soluţii software proprii, ma­joritatea veniturilor – 70% – provenind însă din dezvoltarea de aplicaţii perso­na­lizate pe nevoile şi cerinţele clientului. Gama de soluţii proprii este formată din aplicaţii pentru managementul şedinţelor şi al sălilor de şedinţă (meeting rooms) sau pentru semnătură digitală pe dispozitive mobile.

 

Sursa: http://www.zf.ro/companii/tranzactie-pe-piata-it-nemtii-de-la-allgeier-au-preluat-iquest-una-dintre-cele-mai-mari-20-de-companii-de-software-din-romania-fondata-in-1998-in-cluj-de-antreprenorul-cornelius-brody-17418825

Software second hand

O stire din ZF ne informeaza despre reglementarea si “liberalizarea” pietei de licente software achizitionate la mana a doua: Piaţa de soft la mâna a doua pentru firme ar putea exploda în UE Inceputul s-a facut prin castigarea unui proces in justitie in Germania care permite revanzarea, precum si prin simplificaera procedurilor de revanzare.

Piaţa de software second-hand ar putea exploda în UE după ce o decizie a Curţii Europene de Justiţie a simplificat procedurile prin care o companie poate vinde altei firme la un preţ redus licenţele de utilizare ale unor programe pe care nu le mai utilizează, prin intermediul unui broker specializat, scrie Bloomberg.

Curtea Europeană a decis pe 3 iulie că firma americană Oracle nu are dreptul să-i interzică firmei germane Used Software GmbH să vândă licenţe de software Oracle achiziţionate iniţial de o companie către o alta, deschizând astfel posibilitatea unei explozii pentru această piaţă.

Daca hainele si masinile se pot vinde second hand, de ce nu si software-ul, cu atat mai mult cu cat la cel din urma uzura nu se vede, fiind mai degraba morala decat fizica. Evident, miscarea ii pune in dificultate pe marii vanzatori de produse COTS (Oracle, Microsoft, IBM, Adobe …), carora le vor scadea vanzarile si care s-au opus pana acum acestui tip de demers.

Sunt curios cat o sa faca la anul o licenta de Windows 2ooo pe bursa software SH ;).

Inainte de bit a fost Alan Turing

Am citit recent in cartea “Istoria codurilor secrete” de Laurent Joffrin cateva informatii inedite despre Alan Turing, un britanic ce a trait in prima jumatate a secolului 20 (1912-1954) si care este considerat parintele informaticii moderne.

Dumnealui era un excentric din toate punctele de vedere, asa cum aproape toate geniile sunt: era pasionat de matematica de alergat si de povesti pentru copii. Cand spun pasionat, I mean it.

La pubertate nu mai avea de la cine sa invete matematica, la 16 ani frunzarea teoriile relativitatii ale lui Einstein, la 18 ani este acceptat la Cambridge, unde pe durata anilor ’30 isi concepe teoriile despre algoritmi si masini programabile care sa execute operatii simple cu viteze fantastice.

In legatura cu alergatul, uneori maratonul nu-i era de ajuns. A ramas celebra o situatie cand, cadru universitar fiind, a alergat 80 de kilometri pana la o conferinta stiintifica unde a ajuns intr-o stare nu tocmai buna pentru un speech. Nu prea risipea banii pe bilete de tren.

Povestile pentru copii il fascinau – nu rata niciodata emisiunea zilnica de la radio –  si se spune ca avea o slabiciune deosebita pentru desenul animat “Alba ca Zapada” (proaspat aparut pe ecrane pe vremea lui)  pe care l-a vazut la un moment dat de 40 de ori la rand (aia da testare).

Contributia lui la razboi se face cu pixul, sau mai exact cu mintea. Germanii inventasera masina de criptare “Enigma” pe care ei o considerau infailibila, ceea ce si era atata timp cat nu cunosteai cheia de criptare. Cheia, ca si in algoritmii moderni de criptografie se schimba pe baza unui protocol cunoscut de partile implicate in comunicatie (germanii in cazul de fata).

Englezii aveau de asemenea niste masini care generau potentiale chei valide pentru decriptare. Armate uriase de operatori lucrau la decodificari pe baza incercarii diverselor chei, insa rezultatele erau contraproductive, de multe ori mesajul decriptat nemaifiind util datorita invechirii informatiei, el referindu-se la evenimente deja intimplate. Turing da “reteta” de construire a unei masini automate care sa permita verificarea aproape in timp real a validitatii cheilor, realizand astfel decriptarea mesajelor si castigarea razboiului de catre Aliati.

In 1943 Turing a construit Colossus – primul calculator electronic digital pentru decriptarea codurilor germane, iar in 1945-1946 contribuie la prototipul masinii de calcul numite Automatic Computing Engine (ACE), realizata fizic cativa ani mai tarziu.

Pe langa excentricitatile mentionate mai sus dl. Turing mai avea una: era homosexual, de la care i s-a si tras caderea in dizgratie si indirect moartea intr-o Anglie atat de conservatoare ca cea din anii ’50. Cand e deconspirat (1952) este eliminat din toate functiile pe care le ocupa, e anchetat dar nu e condamnat, fiind obligat sa urmeze un tratament hormonal.

Cazut in dizgratie si ocolit de toti se sinucide in 1954. Nici un oficial britanic nu participa la inmormantare, cu toate ca prin munca lui criptanalitica avut un rol important in castigarea razboiului. Reabilitarea lui incepe dupa anul 1970.

Ideile lui au fost unice si cu adevarat revolutionare in acea perioada, punerea lor in practica fiind catalizata si de criticitatea razboiului. Daca nu ar fi fost acest domn si tot acest context de imprejurari favorabile nasterii primelor masini de calcul automate, probabil ca s-ar fi intarziat cativa ani buni evolutia acestei stiinte. Poate inca 10-15 ani s-ar fi mai programat la lumina lumanarii.

Cam ciudat parinte are stiinta asta a informaticii, totusi nu-i asa? Ce sa mai zicem de copiii ei 😉

Mai multe detalii despre Alan Turing gasiti evident pe Wikipedia 😉