Tag Archives: Endava

Top firme din industria soft dupa numarul de angajati

Cel mai mare angajator din industria de soft şi servicii IT este HP Geboc, raportat la numărul de angajaţi pe care îi avea în România la finele anului trecut, următoarele două locuri in top fiind ocupate de Oracle şi IBM.

Cele trei companii americane care conduc în top au împreună peste 6.600 de angajaţi.

Piaţa de muncă din România este mult mai competitivă acum faţă de cum era în urmă cu 7-8 ani, astfel că sarcina de a atrage angajaţi valoroşi în companie este mai complexă decât în trecut. Managementul nu mai mizează acum doar pe salarii pentru a atrage şi reţine talentele, ci pe un întreg pachet de beneficii oferit angajaţilor, traininguri tehnice şi cursuri de dezvoltarea personală.

top_15_firme_soft_Romania_2014

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/topul-celor-mai-mari-angajatori-din-industria-de-soft-si-servicii-it-din-romania-cea-mai-mare-companie-are-aproape-trei-mii-de-angajati-12915459

Doar o nota as mai adauga: la unele dintre aceste firme / centre de servicii ponderea softistilor in acest numar este destul de mica (ex: HP GEBOC, Oracle, …).

Schema de ajutor de stat din IT

O stire despre castigatorii ajutoarelor de stat in IT de anul acesta. Voi reveni intr-un post ulterior cu o analiza critica a faptului. Un articol de pe HotNews.ro.

Sapte companii vor primi ajutoare de stat in valoare de 67 milioane de euro pentru crearea a 3151 locuri de munca in maxim trei ani.

IBM, Endava, DB Global Technology (Deutsche Bank), Dell, SCC Services, [Orange] Telecom Global Services Center si Microsoft au primit in 2013 acorduri de finantare in baza schemei de ajutor de stat in proiecte IT care creeaza minim 200 de locuri de munca, conform datelor Guvernului. Valoarea totala a acestor proiecte de investitii depaseste 160,5 milioane euro, ajutorul de stat pe care il vor primi este de 67 milioane de euro, 3.151 de locuri de munca urmand sa fie create in cel mult 3 ani de la finalizarea investitiilor.
Guvernul a aprobat ajutoare de stat in valoare de peste 215,4 milioane euro in 2013 in baza a trei scheme de ajutor administrate in prezent de Ministerul de Finante, a anuntat joi institutia.

  • “Printre principalii beneficiari de ajutor de stat in care au primit acorduri de finantare in anul 2013, in baza schemelor administrate de Ministerul Finantelor Publice, se afla companii cu capital strain de renume international precum: Daimler, IBM, Microsoft, Dell, Delphi, Continental Anvelope etc. dar si companii cu capital romanesc precum Adeplast etc. Principalele proiecte finantate cu ajutor de stat si finalizate in anul 2013 sunt cele ale companiilor Pirelli, Dacia-Renault, Rombat, Contitech (parte a grupului Continental) etc.”, se arata in comunicatul Ministerului de Finante.

Ministerul de Finante administreaza in prezent trei scheme de ajutor de stat, reglementate prin:

H.G. nr.1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile
H.G. nr.753/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind dezvoltarea regionala prin stimularea investitiilor
H.G. nr.797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor care promoveaza dezvoltarea regionala prin utilizarea tehnologiilor noi si crearea de locuri de munca.

Schema de ajutor de stat reglementata prin Hotararea de Guvern din iulie 2012 vizeaza investitiile care promoveaza utilizarea tehnologiilor noi (ITC) si crearea a cel putin 200 de locuri de munca. Locurile de munca trebuie create in cel mult 3 ani de la data finalizarii investitiei, iar firma are obligatia de a mentine posturile create cel putin 5 ani de la data efectuarii primei plati a ajutorului de stat aferent fiecarui loc de munca creat.

Pentru detalii despre aceasta schema de ajutor de stat citeste si: 

Guvernul a publicat pe site-ul sau lista companiilor care au primit in 2013 acorduri de finantare in baza acestei scheme de ajutor de stat, precum si detalii despre proiectele de investitii si locurile de munca pe care si-au asumat ca le vor crea.

Iata mai jos aceste proiecte, in functie de numarul de locuri de munca ce urmeaza sa fie create:

  • 1. IBM a primit acordul de finantare in data de 05.07.2013. Proiectul, in valoare de 51,2 milioane de euro, vizeaza ‘extinderea activitatii IBM ROMANIA prin realizarea unei investitii initiale constand in achizitia de echipamente si crearea de noi locuri de munca’. Proiectul va fi implementat in localitatile Bucuresti si Brasov, IBM asumandu-si crearea a 900 de locuri de munca. Valoarea ajutorului de stat pentru acest proiect este de 21 milioane de euro.
  • 2. Endava Romania a primit acordul de finantare in data de 14.06.2013. Valoarea totala a proiectului de investitii este de 20,7 milioane de euro si vizeaza activitati de realizare a softului la comanda ‘Dezvoltare regionala Endava 1000+’. Proiectul este implementat in Bucuresti, Iasi si Cluj, iar compania si-a asumat crearea a 500 de locuri de munca. Valoarea ajutorului de stat este de 9,5 milioane de euro.
  • 3. DB Global Technology (Deutsche Bank) a primit acordul de finantare in data de 20.12.2013. Proiectul, in valoare de 39,24 milioane de euro, vizeaza “Centrul de tehnologie din Europa de Est al Deutsche Bank AG” si crearea a 500 de locuri de munca. Proiectul va fi implementat in Bucuresti, iar valoarea ajutorului de stat este de 15,69 milioane de euro.
  • 4. Dell a primit acordul de finantare in data de 20.12.2013. Proiectul, in valoare de 21,09 milioane de euro, vizeaza “extinderea activitatii curente prin investitii in tehnologii noi si crearea de noi locuri de munca” si crearea a 455 de locuri de munca. Proiectul va fi implementat in Bucuresti, iar valoarea ajutorului de stat este de 8,43 milioane de euro.
  • 5. SCC Services a aprimit acordul de finantare in data de 17.10.2013. Proiectul are o valoare totala de 7,74 milioane de euro si vizeaza “extinderea si diversificarea activitatii SC SCC SERVICES ROMANIA prin realizarea unei investitii initiale constand in achizitia de echipamente si crearea de noi locuri de munca’. Proiectul va fi implementat la Bacau, compania asumandu-si crearea a 376 de locuri de munca.
  • 6. Orange TELECOM GLOBAL SERVICES CENTER a primit acordul de finantare in data de 02.09.2013. Proiectul, denumit Umanis, este o investitie greenfiled, care va fi implementata in Bucuresti si va crea 220 de locuri de munca. Valoarea totala a proiectului este de 8,6 milioane de euro, iar valoarea ajutorului de stat este de 3,44 milioane de euro.
  • 7. Microsoft a primit acordul de finantare in data de 05.07. 2013. Proiectul, in valoare de 11,91 milioane de euro, vizeaza “extinderea si diversificarea Diviziei de Suport si Servicii pentru clienti si parteneri a Microsoft Romania’ si crearea a 200 de locuri de munca. Proiectul va fi implementat in Bucuresti si Timisoara. Valoarea ajutorului de stat pentru acest proiect este de 5,06 milioane de euro.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-16465807-schema-ajutor-stat-din-sapte-companii-vor-primi-ajutoare-stat-valoare-67-milioane-euro-pentru-crearea-3151-locuri-munca-maxim-trei-ani.htm

******************

IBM, Endava, Deutsche Bank, Dell, Orange, Microsoft şi SCC Services sunt cele şapte companii care au primit ajutoare de stat de la guvern pentru crearea şi menţinerea pentru o perioadă de cinci ani a peste 3.000 de joburi pe plan local, potrivit datelor publicate pe www.mbuget.gov.ro.

**********************

Update  apr 2014:

Pentalog şi Luxoft vor primi 10 milioane de euro de la stat pentru a crea 480 de locuri de muncă. Sursa: http://www.zf.ro/zf-24/pentalog-si-luxoft-vor-primi-10-milioane-de-euro-de-la-stat-pentru-a-crea-480-de-locuri-de-munca-12213596

Cea mai cautata meserie din Romania?

Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi.

Asa suna titlul cover story-ului din Business Magazin de acum cateva saptamani. Un titlu care, daca esti credul, te face sa te indrepti spre bancile faculatilor de profil chiar daca ai 40-50 de ani. Asa sa fie oare?

Articolul contine declaratii ale reprezentantilor mai multor companii de profil: Fortech, Endava, Gameloft, TotalSoft, Siveco, Bitdefender, dar si pe a sefului ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) sau a unui secretar de stat in Ministerul Educatiei.

Cateva idei si cifre din articol:

  • Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul.
  • Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare
  • Bataia mare pe angajati este mai ales in zona joburilor entry level, destul de prost platite
  • Cea mai mare problema pentru industrie nu e numarul abslventilor, ci tocmai activitatea principala: outsourcingul sau serviciile pentru export.

Seful ANIS concluzioneaza:

….se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Mai jos articolul integral.

Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

“E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

Andrei Pitiş este preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Criza de programatori nu este, în viziunea sa, un fenomen specific României, ci un fenomen la nivel global: „Am participat la o discuţie cu şefi de asociaţii de IT de pe tot mapamondul şi toţi se loveau de problema forţei de muncă”.

Dacă privim înspre cauzele acestei probleme, răspunsurile pe care le-au găsit managerii din industrie se referă strict la atractivitatea unei astfel de slujbe. Concluziile la care au ajuns în urma dezbaterilor conduc la ideea că mulţi oameni fug de joburi în IT deoarece au senzaţia că tot ce trebuie să facă este să stea în faţa calculatorului. „E adevărat că joburile de software engineering aşa sunt, însă sunt slujbe în vânzări, marketing, comunicare, servicii clienţi, care implică şi creativitate sau interacţiune cu alţi oameni„, explică Pitiş. Ce-i drept, nevoia angajatorilor din România este acută tocmai în cazul inginerilor de software, deci exact segmentul care demotivează cel mai tare un potenţial viitor angajat.
Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare din Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. Pitiş citează datele unui studiu potrivit căruia România este printre ţările fruntaşe la raportul dintre numărul de programatori şi cel al locuitorilor. „În aceste condiţii, nu cred că putem produce mai mulţi absolvenţi care să fie programatori.

Cei care vor şi pot să fie sunt, indiferent dacă merg la o facultate sau nu. Programarea este o meserie direct productivă – un angajator vede destul de repede cât de bun este un angajat de acest tip, nu se ia neapărat după facultatea absolvită„, spune Pitiş. În cifre, după restructurarea masivă din 2009, piaţa muncii din IT s-a stabilizat în 2010 şi ulterior chiar a crescut în 2011 şi 2012. 120.000 de angajaţi lucrează în prezent în piaţa de IT&C, în creştere cu 1.000 de angajaţi faţă de nivelul record din 2009, pe seama dezvoltării sectoarelor de hardware şi software, care au compensat pierderile de personal din companiile telecom. Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul. Oracle, IBM, HP, Ubisoft, Gameloft sau Computaris sunt doar câteva dintre companiile care şi-au mărit semnificativ echipele în ultimii ani. Cu toate acestea, volumul angajaţilor din piaţa muncii este mai consistent decât numărul menţionat, dat fiind că nu include şi angajaţii temporari plasaţi de agenţii de recrutare precum Lugera & Makler sau Trankwalder pentru joburile bazate pe proiecte.

„Cred că angajatorii din domeniul IT îşi desfăşoară activitatea pe o piaţă competitivă în toate centrele IT mari din România, iar efortul în procesul de recrutare este direct influenţat de ce tip de competenţe tehnice se caută într-un anumit loc şi care e planul de creştere în locul respectiv„, declară Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava.

După cum spune şi Liviu Dan Drăgan, directorul general al TotalSoft, în ultimii ani industria IT s-a dezvoltat mai mult decât alte sectoare şi, firesc, cererea de forţa de muncă a crescut. Pe lângă companiile mari care şi-au extins activitatea, multe dintre ele deschizând centre regionale, au apărut companii locale mici, dar care au o dezvoltare rapidă. „Şcoala nu a reuşit să se adapteze schimbărilor şi să asigure un număr suficient sau aproape de specialişti IT„, spune Drăgan. El observă că absolvenţii au, în general, cunoştinţe teoretice solide, iar sarcina angajatorului este să îi specializeze în tehnologiile şi limbajele de programare utilizate. În plus, ei au nevoie şi de abilităţile sociale de lucru în echipă, management de proiect, abilităţi pe care studenţii nu le deprind în şcoală, responsabilitatea de a-i învăţa revenind companiilor angajatoare.
„Un număr de absolvenţi cel puţin dublu ar fi absorbit imediat de piaţă. E important şi ca ei să fie şi mai bine pregătiţi: sunt importante atât cunoştinţele de dezvoltare software, dar şi mentalitatea, pentru că lucrăm pentru clienţi din Vest, iar cerinţele clienţilor sunt similare chiar dacă prestăm serviciul din România„, spune şi Călin Văduva.

O privire de ansamblu are şi Paul Friciu, directorul general al Gameloft, companie cu filiale la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Budapesta, iar, după el, oferta este pe anumite arii subdimensionată – „în game design, animaţie şi programare flash,oferta este la 20% din cât ar trebui să fie„.

Ca reacţie la situaţia din piaţă, companiile industriei IT din Cluj-Napoca s-au asociat de curând într-un cluster, un soi de Silicon Valley de România, mai ales că în plan sunt o serie de investiţii în infrastructură, similar celor de la Iaşi sau Timişoara, menit să rezolve principala problemă din calea companiilor: nevoia de personal.

LOCURI ÎN PLUS, PROFESORI ŞI SPAŢIU ÎN MINUS
Primul succes al clusterului de la Cluj-Napoca, oraş care grupează mii bune de specialişti IT, a fost consemnat prin faptul că, prin asociere, companiile au reuşit să obţină stoparea deciziei facultăţilor de a reduce numărul de locuri, în timp ce vestea măririi numărului de locuri pare puţin probabilă, spune Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director Cluj IT Cluster. Soluţia găsită la Cluj se referă la înfiinţarea unui program de masterat de reconversie profesională, prin care absolvenţii oricărei facultăţi ar urma să dobândească unele cunoştinţe în IT, care vor fi folosite în momentul angajării la o companie de profil. Soluţia este însă pusă sub semnul întrebării de şefii companiilor, câtă vreme chiar cunoştinţele absolvenţilor de facultăţi de specialitate sunt uneori deficitare.

Un angajator reuşeşte să aducă un absolvent la un nivel competitiv, similar celorlalţi colegi din echipă, în cel puţin şase luni, iar salariile pornesc de regulă de la 400-500 de euro lunar, aproape dublu faţă de nivelul salariului mediu net din România. „Există aproape certitudinea ca acest program să pornească din toamnă, cu câteva sute de locuri la început„, spune Stelian Brad, prorector al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca şi membru al consiliului director al Cluj IT Cluster, referitor la încercarea „de a comprima timpul şi de a reduce pregătirea la strictul necesar al firmelor„. Problema creşterii locurilor în universităţi nu este deloc simplă. Principalul minus identificat de rectori se referă la obţinerea de finanţare suplimentară de la buget pentru a permite accesul la învăţământ al mai multor studenţi. Instituţia de la care universităţile primesc acordul pentru evoluţia cifrelor universitare este Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). „Este imposibil să merg să le spun că de la anul vreau să-mi dublez locurile, chiar dacă am capacitatea instituţională şi o am„, spune franc prorectorul, care precizează că există acordul – „în premieră„ – din partea ambelor universităţi ale oraşului de a pune la comun spaţiile şi cadrele universitare pentru a putea şcolariza şi mai mulţi studenţi. „Cei de la ARACIS majorează numărul cu cel mult 10% pentru că le este teamă de un precedent că ar putea cere acelaşi lucru şi alte universităţi care nu sunt neapărat pregătite„, explică Stelian Brad.

În plus, o astfel de decizie ar impune o viziune pe termen lung asupra activităţii companiilor din IT din România, iar „criza de identitate din Europa asupra felului în care arată viitorul şi care sunt industriile care trebuie încurajate nu ajută deloc„. Oricum, potenţiala dublare a numărului de locuri ar produce efecte abia după trei-patru ani, până la absolvire.

Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii, spune că facultăţile de profil produc totuşi un număr de absolvenţi foarte mare în raport cu capacitatea pe care o au, cu trimitere la facultăţile care activează în acelaşi spaţiu ca în urmă cu zeci de ani, dar cu un efectiv de studenţi de cinci ori mai mare şi cu un efectiv de cadre didactice subdimensionat. „Cred că o implicare mai mare a Guvernului şi a Ministerului Educaţiei, în cadrul unei strategii naţionale de competitivitate care să recunoască rolul IT-ului în economia românească, ar ajuta„, spune Pitiş.

Din sediul Ministerului Educaţiei, lucrurile se văd complet diferit. Pus în faţa neconcordanţei din piaţa muncii, secretarul de stat Tudor Prisecaru îndrumă companiile din IT să caute „mai mult„. „Am feedback din mediul universitar, iar studenţii sunt absorbiţi încă de pe băncile facultăţii în aceste companii, dar nu ştiu cum se face că la vreo doi, trei, patru ani după ce lucrează, ei părăsesc companiile şi se îndreaptă către altceva„, spune Prisecaru. Un caz pe care secretarul de stat îl consideră drept „cel mai ciudat exemplu„ este al unui absolvent cu un un salariu lunar de 2.000-2.500 de euro care s-a hotărât „brusc„ să facă regie de teatru, după ce a lucrat patru ani la o firmă româno-americană: „Am stat de vorbă cu el şi mi-am dat seama că e ceva special. Mi-a spus: «Dom’le, din cauza regimului de lucru, ăştia nu vor decât să te sugă de inteligenţă şi după aia rămâi fără nimic»„. Potrivit secretarului de stat, problema care apare este faptul că „sunt oameni care cedează încetul cu încetul, lucru care se vede şi în starea de sănătate, raportul preţ-activitate este destul de mare, companiile ar trebui să facă ceva pentru a schimba politica, dacă nu, atunci vor avea alte soluţii, nu ştiu„.

Discursul oficialului din Ministerul Educaţiei refuză să accepte cifrele reale ale pieţei: „Gândiţi-vă că dacă Politehnica din Bucureşti produce 500 de absolvenţi pe an, multiplicaţi doar cu cinci şi vedeţi ce iese pe toată ţara şi vedeţi rezultatul. Bineînţeles, există şi o parte care pleacă, dar eu nu cred că aceste companii au atâtea mii de angajaţi în momentul de faţă„. De cealaltă parte, liderii din industrie spun că şcoala induce o problemă de mentalitate, mai ales pentru că absolvenţii nu sunt tentaţi să înceapă o afacere pe cont propriu în IT. „Este incredibil cât de deştepţi, de plini de energie, cât de buni sunt copiii aceştia şi cât de mult îi strică facultatea. Nu cred că facultăţile din ziua de astăzi aduc valoare adăugată„, spunea Radu Georgescu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din IT, care mai reproşa şcolii româneşti faptul că nu obişnuieşte copilul cu spiritul antreprenorial: „Faptul că-i obligi să stea cu mâinile la spate şi să nu întrebe este împotriva antreprenoriatului, care e exact invers”.

AZI LA O COMPANIE, MÂINE LA ALTA

Salariile din piaţa românească de IT au crescut în ultimii trei ani, potrivit datelor din piaţă. Creşterea din ultimii trei ani a fost constantă pentru cei care lucrează în software – 10% în 2011 şi 7% în 2012, cu mult peste nivelul mediu din celelalte sectoare ale economiei. Venitul mediu brut din această industrie este de 12.000 de euro pe an, cu 20% peste cel din anii de dinaintea crizei economice. În timp ce un debutant câştigă 8.000 de euro pe an, un programator cu experienţă medie obţine între 15.000 şi 25.000 de euro, iar poziţiile de management au salarii anuale de până la 40.000 de euro. Şi în 2013, creşterile vor continua, primele estimări făcând trimitere către un plus de 5-10% până la finele anului.

Cererea externă, mai puţin afectată de recesiune, şi-a reluat cursul puternic ascendent în 2010, odată cu revenirea pe creştere a economiilor europene şi amplificarea eforturilor de reducere a costurilor prin transferul de activităţi către ţări ca România. În a doua jumătate a anului 2011 ritmul de creştere a cunoscut o uşoară atenuare în contextul agravării crizei datoriilor suverane şi al tendinţei de slăbire a performanţelor economice în Europa, potrivit datelor Institutului pentru Tehnică de Calcul. Avansul înregistrat de exporturile sectorului în aceşti doi ani a provenit atât din vânzările de soluţii software şi contractele externe ale companiilor locale, cât şi din veniturile centrelor de servicii şi de dezvoltare software ale multinaţionalelor.

În goana după creşterile anuale, cei mai favorizaţi au fost angajaţii care au putut să profite de cererea tot mai mare de personal din partea companiilor. Cosmin are 26 de ani şi este absolvent de informatică. A schimbat până acum patru companii în cei patru ani de când s-a angajat şi primeşte lunar cel puţin trei oferte de la concurenţă, de cele mai multe ori cu un plus de 20% faţă de salariul actual. Este mai capricios în relaţia cu superiorii, pentru că ştie că poate pleca oricând în altă parte dacă nu este tratat cum se cuvine.

„Angajatorii au avut şi au în continuare un focus pe reţinerea în companie a celor mai buni specialişti şi a celor cu cea mai mare experienţă. Acest lucru se realizează prin utilizarea lor în cele mai interesante proiecte, împreună cu oferirea celor mai mari creşteri salariale„, spune Eugen Schwab-Chesaru, directorul general pentru Europa de Est al companiei de consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC). Cosmin munceşte de un an pentru cel mai recent angajator unde, într-adevăr, a beneficiat de două creşteri salariale de câte 10%, tocmai ca să nu fie tentat să plece. „Prea puţin„, spune softistul, care se plânge de profitul prea mare pe care îl generează firmei raportat la salariul său lunar de nici o mie de euro.

„Şi acum se întâmplă fenomenul ăsta şi e bine că e o piaţă competitivă. Noi încercăm să le oferim angajaţilor proiecte de amploare pentru firme mari din Europa de Vest şi un sprijin continuu pentru învăţare„, spune şeful Fortech, Călin Văduva. În compania sa, vârsta medie a angajaţilor este de 28 de ani, iar problema plecării angajaţilor e de actualitate ca pentru întreaga industrie. Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava, spune că dacă o companie nu oferă perspective de creştere, unii angajaţi vor căuta oportunităţi în alte companii, pentru că acumulează experienţă în mai multe medii.
Pentru o companie IT, spune Metzger, este de dorit ca un angajat să rămână cel puţin o perioadă de cinci ani, însă dacă plecarea vine după şase luni „este cam repede„. Angajaţii se uită nu doar la aspectul pur financiar, ci la pachetul de oportunităţi oferit de fiecare companie – „contează să reuşim să facem o legătură cât mai bună între aspiraţiile persoanei şi oportunităţile din companie„.

Daniel Pink e omul care i-a scris discursurile vicepreşedintelui american Al Gore timp de doi ani. Mai apoi a scris patru cărţi, între care bestseller-ul „A Whole New Mind„ şi „Drive – The Surprising Truth About What Motivates Us„, în care vorbeşte despre cât de importantă devine motivaţia intrinsecă în contextul tranziţiei de la afaceri de producţie spre afaceri creative. Or, susţine Pink, creativitatea angajaţilor nu numai că nu e stimulată, dar e distrusă de orice tip de motivare financiară cu recompense şi pedepse, după cum a scris anterior Business Magazin. El crede că această metodă clasică de motivare sau „expirată„, cum o numeşte el, nu mai este de actualitate din moment ce modul în care se fac afacerile s-a schimbat. În acelaşi registru, reprezentantul Endava atrage atenţia că de multe ori pentru fidelizarea angajaţilor contează şi includerea lor în proiecte pe care şi le doresc, iar un bonus la salariu nu este unica soluţie.

Pentru a evita problema găsirii de noi angajaţi sau a înlocuirii celor care pleacă, unele companii şi-au dezvoltat propriile programe pentru a-şi apropia studenţii încă din timpul facultăţii. Dana Bichir, vicepreşedintele de resurse umane şi asigurarea calităţii din cadrul Siveco România, vorbeşte despre academia Siveco, un program lansat în 2004 pentru a veni în ajutorul tinerilor, care vor să-şi îmbunătăţească abilităţile dobândite pe băncile şcolii. Astfel, studenţi din Politehnica din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Facultatea de Automatică, Universitatea de Vest şi Politehnica din Timişoara au fost pregătiţi în domeniile ingineriei software, informaticii economice şi vânzărilor de soluţii software, iar o parte dintre ei lucrează acum în Siveco.

BARICADA DE LA GRANIŢĂ

„Am observat că tendinţa în ultima vreme e ca absolvenţii să nu mai plece în afara ţării şi să rămână în România şi să înceapă o viaţă aici, să întemeieze o familie. Nu zic că nu mai sunt plecări, dar nu putem vorbi de un val care să se simtă în piaţă„, observă Valentin Metzger, delivery director în cadrul Endava. Într-o discuţie cu Business Magazin, creatorul Bitdefender, Florin Talpeş, remarca faptul că exodul programatorilor s-a oprit. Întrebat dacă unui programator i-ar fi mai bine în România sau nu, creatorul Bitdefender spune că emigraţia în IT a fost mai degrabă un fenomen specific sfârşitului anilor ‘90, când 40% dintre absolvenţii de automatică lucrau, în doar doi ani de la absolvire, în afara ţării. Criza dot.com din 2001 a oprit fenomenul, iar alături de investiţiile din IT de după anul 2000, a creat alternativa locală. „Dacă eşti un programator foarte bun, după nici un an de zile ajungi să câştigi o mie de euro pe lună. În câte domenii se mai întâmplă asta?„, se întreabă Talpeş. Una peste alta, avantajul slujbei de programator e că poate să lucreze oriunde. În viziunea sa, atuul principal al României e că oferă totuşi un mediu cultural pe care îl cunoaştem. „Dacă simţi că în jurul tău e multă minciună, dacă simţi că în jurul tău corupţia curge pe pereţi, dacă simţi că atunci când vrei să faci ceva, o iei peste faţă, dacă performanţa nu e gratificată, poate decizia e că vrei să trăieşti în altă parte„, explică Talpeş.

Dincolo de mingea din curtea angajatului şi de problemele de recrutare ale companiilor de pe piaţa locală, efectul imediat al crizei de programatori se va reflecta şi în atragerea investiţiilor străine. Sau, mai bine zis, lipsa lor. După cum spune Cristina Săvuică, managing partner al Lugera România, companiile aleg să investească pe o anumită piaţă în urma unui studiu care să vizeze inclusiv caracteristicile pieţei muncii, astfel, în condiţiile în care nu identifică potenţialii angajaţi, aleg să investească în alte regiuni. „Companiile se mută către est, Moldova, Ucraina, sau într-o ţară în care găsesc oamenii pe care vor să îi angajeze, India, China„, spune Andrei Pitiş, preşedintele ANIS. El crede că se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Stirile saptamanii 25-30 iunie. Numai doua-s norocoase

Doua stiri/articole de presa de mentionat pentru saptamana care s-a incheiat. Usor contradictorii la prima vedere.

Prima stire, din ZF vorbeste de o dezvoltare a pietei din Cluj, unde primele 10 firme prezente in acest oras vor creste cu nu mai putin de 600 de angajati in acest an. Firmele sunt, in ordinea nr de angajari Pentalog  - nou intrata pe piata din Cluj – si o lista de firme cunoscute acolo Fortech, Msg, Endava, iQuest, samd, cum bine se vede din tabelul de mai jos, produs de ZF.

Da, stirea vorbeste si de salarii, desi nu sunt date neaparat mediile salariale din Cluj, ci cele vehiculate pe tara, in cateva articole mai vechi.

 Un softist junior câştigă între 700 şi 1.000 de euro net pe lună, pe când unul cu câţiva ani de experienţă câştigă între 1.500 şi 1.800 de euro net/lună, iar un senior poate ajunge la un salariu lunar de 2.000 – 2.500 de euro net/lună, de peste 5-7 ori mai bine decât media pe economie.

Estimari pentru salariile Cluj, publicate in stiri de acum vreo 3 luni am dat si eu aici: Ce salar mai are Andreea Esca.

Veste bună pentru softiştii clujeni: companiile din IT au disponibile peste 600 de joburi anul acesta

 

Cealalta stire, din MarketWatch ne anunta ca, potrivit  PAC (Pierre Audoin Consultants), Piata IT din Romania se indreapta catre o scadere importanta in 2012, datorata in principal situatiei politice si blocarii multor proiecte informatice care vizau administratia, respectiv atitudinii rezervate a marilor companii din sectorului privat, companiile mici si medii suferind pe urma lipsei de finantare dupa 4 ani de criza.

=================

De ce ziceam stiri contradictorii? Pai cum se poate ca numai intr-un oras sa ai 6-700 de noi locuri de munca intr-un an (multiplicati de 10 ori pentru intreaga tara) si in aceasi timp sa ai descrestere a pietei? Pai se poate, pentru ca, cel care creste este businessul de export de software, sau mai bine zis export de linii de cod si suport pentru produsele si serviciile altora. Daca ne uitam, in topul firmelor de la Cluj vreo 7 sau 8 din 10 sunt firme straine. Exportam busteni software. Cod contra salarii. Partea cu serviciile exportate e in constratimp cu piata, cum concluzioneaza si cei de la PAC, care au realizat analiza:

Referitor la evolutia platformelor offshore/ nearshore de dezvoltare de software, servicii de suport tehnic, cercetare si dezvoltare, precum si BPO, Eugen Schwab (PAC) subliniaza ca “aceasta a generat si continua sa genereze un entuziasm cu privire la sectorul IT din Romania care incepe sa fie total deconectat de realitatea pietei locale, a consumului local de software si servicii informatice”.

Stirile saptamanii 18-23 iunie

Si fanii Linux injura, nu-i asa? Cel putin impresia asta a lasat-o recent inventatorul lui, Linus Torvalds, descarcandu-se pe ne-prietenii Linux de la NVidia pe care i-a trimis la dracu, in cadrul unei intalniri cu studentii de la Universitatea din Helsinki. Mai multe detalii aici.

Aflam de aici ca in Europa sunt 8 milioane de persoane angajate in domeniul IT&C si ca pana in 2015 se asteapta o crestere cu inca 700.000. Domeniul reprezinta 6% din PIB-ul UE. Evident, doar o mica parte lucreaza in industria de software.

Aflam de asemena de aici ca piata de software de business pentru 2012 este estimata la 120,4 mld $, in crestere cu 4.5%

Un interviu cu managerul de HR de la Microsoft Romania in ZF, cu intentiile lor de extindere si cateva date despre industrie.

Daca tot e moda interviurilor, un interviu si cu managerul general SAP in Romania despre planurile lor. Ne explica faptul ca scoala e paralela cu nevoile pietei (dupa 20+ ani de occidentalizare) si ca ei vor sa ajunga la 400 de oameni, cautand in general absolventi si la 4 cente (Bucuresti, Cluj, Timisoara si in viitor Iasi).

UPC lanseaza platforma educationala Tech School pentru a directiona si dezvolta tinerii spre domeniile  astronomie, robotica si programare  (detalii aici). Platforma consta in portalul web Tech School care se doreste o comunitate a tinerilor intre 11 si 19 ani interesati de aceste domenii. O idee interesanta, sa speram ca va prinde. Sa le uram succes.

Din nou  aici filozofie despre cum ar trebui transformat Bucurestiul intr-un Silicon Valley, de la sefii Oracle Romania si Totalsoft, apoi Endava care nu se mai opreste din angajat, de data asta intr-un nou centru la Bucuresti (aici).

HP lanseaza propria solutie de Big Data, pentru a contracara miscarile rivalilor IBM si Oracle (aici).

Stiri bine randomizate. Saptamana 10-16 iunie

Bye-bye Google. Acesta este mesajul pe care-l da Apple prin lansarea iOS 6 in toamna, cand o mare parte din funcţiile şi aplicaţiile care vor fi disponibile  nu vor mi folosi produse Google (unul dintre ele fiind Google Maps). Articolul aici.

Haseristul sef de la Microsoft Romania ne anunta cat de greu e sa recrutezi in IT, ca e competitie, ca sunt putini absolventi. Cum e competitie intre candidati, de ce n-ar fi si intre angajatori? Sa se ajunga sa-ti zica pe loc daca te iau de la primul interviu. Sa le zici: “Hotarati-va odata, ca la peste o ora am interviu cu urmatorii si s-ar putea sa fie prea tarziu pentru voi”.

Radu Georgescu, fondator Gecad, ne anunta printre altele ca este pe cale de a se crea o noua bula tehnologica in Silicon Valley, asemanatoare cu cea a dot com-urilor, dar generata in acest caz de banii castigati din listarea Facebook. Intreg articolul aici.

Sa nu ramana mai prejos in moda achizitiilor, Microsoft (global de data asta) s-a hotarat sa achizitioneze Yammer – retea de socializare destinată companiilor, la un preţ care ar putea trece de un miliard de dolari, cum aflam dintr-un alt articol din ZF.

Un articol despre intentiile de crestere ale companiei Endava, prezenta si in Romania, care vrea sa atace piata europeana non UK.

Cea de-a patra ediție a How to Web, cea mai importantă conferință de tehnologie și afaceri web din Europa de Sud-Est ( 800 de participanți și zeci de prezentatori internaționali din peste 15 țări), va avea loc în acest an la București pe 7 și 8 noiembrie. Temele ce vor fi abordate în cadrul conferinței din 2012 includ inovația prin tehnologie, dezvoltarea de afaceri și produse din domenii precum aplicațiile pentru dispozitive mobile, software-as-a-service și jocuri pe calculator, dezvoltarea afacerilor web pe piețe globale versus piețe locale, particularitățile dezvoltării afacerilor web în Europa de Est și finanțarea acestora. Mai multe aici.  Parerea mea e ca e mai mult business (marketing) decat tehnologie la evenimente de genul asta.

Controversata lege Big Brother despre obligativitatea stocarii de catre furnizori a tuturor datelor de trafic pentru 6 aluni a fost promulgata de presedinte, urmand a deveni aplicabila (sub amenintarea amenzilor de la CE). Aveti grija de-acum ce faceti pe internet. Mai multe aici.

Istoria IT in Romania. Partea a 4-a. Cresterea si globalizarea (2005-2008)

Dupa o oarecare pauza continuam seria de posturi despre istoria IT in Romania ajunsa la Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004) cu un nou episod. Perioada asta a mai fost atinsa si intr-un alt post - Palmasi software – dar aici vom privi lucrurile dintr-o perspectiva mai … istorica.

Spuneam in postul precedent ca sfarsitul anului 2003 a atras atentia lumii software mari asupra Romaniei prin faptul ca Microsoft, o companie mai pe val ca acum la acea data, achizitiona o firma romaneasca – Gecad – pentru produsul de securitate RAV (Romanian Antivirus). In scurt timp greii IT-ului mondial au realizat ca Romania este o piata software cu potential de crestere.

La sfarsitul anului 2004 din punct de vedere politic aveau loc din nou transformari mari: dreapta castiga puterea. La inceputul lui 2005 a scazut impozitul pe salarii de la 40% cat era pentru salariile mari la 16%, facilitand astfel angajatii din IT care nu beneficiau la acel moment de scutirea totala a impozitului (scutirea pentru programatori). S-au oferit de asemenea multe facilitati pentru micro-intreprinderi si PFA, impulsionand micii intreprinzatori sau freelancerii care doreau sa aiba venituri legale.

In plus fata de cele mentionate, aceste schimbari politice, combinate cu intrarea in NATO din 2004 si anuntata intrare in UE din 2007 au dat un mesaj de incredere investitorilor straini. Daca la inceputul anilor 2000 asistam la crearea de mici companii de software, odata cu anii 2004-2005 nume grele din industrie au venit in Romania. Era inceputul globalizarii.

Capul de pod l-a constituit Oracle inca din 2004 cu un centru de servicii, urmat la un an de IBM, cu o initiativa similara dar mai redusa ca amploare – IBM avand de mult in Romania o retea de firme partenere (get Toptech). Acesta a fost un semnal care a declansat un mare dans al migrarii fortei e munca dinspre companii mici spre companii mari. Au urmat apoi Microsoft, HP, Adobe, Amazon, Embarcadero, apoi multimationale din zona de automatizare sau software embeded: Infineon Technologies, Freescale Semiconductor. Ulterior companii din domeniul telecomunicatiilor: Nokia, Ericsson. Mai nou chiar si mariile companii de software si integrare din India si-au deschis centre in Bucuresti (de exemplu Wipro, care e prezent pe piata de cativa ani buni). Procesul continua pana in ziua de azi, exemple recente fiind SAP, Intel sau Huawei, dar fenomenul s-a manifestat masiv in perioada analizata.

Globalizarea, cum am mai scris in Palmasi software, a fost si cu bune si cu rele, dar parca mai mult cu rele, companiile stranine externalizand in Romania serviciile mai de rutina, putin critice dezvoltarii lor, in mare parte singurul scop fiind reducerea costurilor, fara a avea o strategie de dezvoltare pe termen lung, asta in ciuda calitatii ridicate a softistilor de la noi. Avantajele sunt raspandirea unei culturi de business occidentale printre angajatii din Romania si participarea in proiecte ample, multiculturale.

Tot aceasta perioada a permis firmelor autohtone create la inceputul anilor 2000 sa se dezvolte si sa ajunga sa conteze pe piata. Unele multinationalele care nu aveau un setup in Romania in acesti ani au considerat mai eficienta achizitia de firme romanesti (Adobe a achizitionat InterAKT in 2006, Endava a achizitionat AGS la Cluj in 2006, IP Devel a fost achizitionata de Adecco in aceeasi perioada, si preluata apoi de Enea).

In ceea ce priveste veteranii industriei din anii ’90 (Siveco, TotalSoft, Softwin, ..), profitand de numarul mare de contracte cu statul s-au transformat in adevarate fabrici de programatori cu sute de angajati si cifre de afaceri de zeci de milioane de dolari. Ce-i drept, tot cam pe acum si marile multinationale de soft, care joaca rol si de integratori (IBM, Oracle) au inceput sa se dedulceasca si ele la contracte cu statul, licitand individual sau in consortiu, depinde cum indeplineau conditiile. Asta pe langa integratorii mai micuti: S&T, Romsys, Omnilogic, Intrarom.

Anii 2005-2008 au fost anii de dezvoltare acelerata a industriei de software la noi. Salariile probabil ca s-au dublat, in unele cazuri fiind ajutate si de facilitatile fiscale de care am vorbit mai sus. De la an la an aveau loc cresteri de 20, chiar 30% (mai accelerat decat in alte domenii unde de asemenea se ingregistrau cresteri semnificative), existand chiar o criza de programatori pe anumite tehnologii. A fost perioada cu cele mai putine emigrari din istoria postdecembrista.

La mijlocul lui 2008, piata IT (la fel ca intreaga economie) avea o cerstere frumoasa, cu perspective de dezvoltare. Pentru firmele romanesti, anul 2008 se anunta a fi cel mai bun din toate timpurile. Numai ca la scurt timp criza finnciara, iar apoi economica avea sa le schimbe planurile multora.

Top firme de soft 2010

Ca tot vorbim de companii software din Romania, iata un articol mai vechi din ZF care prezinta top 50 companii dupa cifra de afaceri, raportat la datele pe anul 2010, plus alte cateva informatii gen numar de angajati, profit, variatii (%).

Topul e dominat de firmele din Bucuresti, dar avem si 5 din Cluj in top 30: Iquest, Arobs, TSE Development (Betfair), Endava, ISDC. Ceva prezente sporadice din Brasov (Route 66) si Iasi (Amazon). Cei care stiu mai bine sa ma corecteze.

Cateva comentarii:

1. Aici nu apar decat firmele a caror activitate principala este dezvoltare de software si servicii IT.

2. O lista mai ampla, care include si integratorii de sistem, obtinuta tot din date de la ministerul de finante se gaseste aici.

Topul de aici arata putin diferit, si e normal pentru la integrare avem si consultanta, hardware, implementare, deci vorbim de alti bani si apar alte nume in top: Omnilogic, Romsoft, HP, UTI, S&T, Romsys, Brinel, Intrarom, SAP.

Rezultate financiare 2010 IT & C » IT » Companii de software si integratori de sistem
NR. COMPANIE CIFRA DE AFACERI (2010, RON) CIFRA DE AFACERI (2009, RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (%) PROFIT NET (2010, RON)
         
1 519,895,715 304,740,477 215,155,238 70.60 6,633,888
2 453,200,672 334,460,541 118,740,131 35.50 29,369,617
3 340,701,719 201,720,800 138,980,919 68.90 44,696,387
4 318,252,856 300,487,007 17,765,849 5.91 23,864,857
5 312,492,212 111,479,202 201,013,010 180.31 -1,513,702
6 233,923,310 149,893,015 84,030,295 56.06 9,893,550
7 230,713,655 215,801,267 14,912,388 6.91 10,488,920
8 227,019,102 216,575,038 10,444,064 4.82 46,576,416
9 202,911,395 83,522,619 119,388,776 142.94 8,972,518
10 186,114,125 203,596,271 -17,482,146 -8.59 92,703
11 177,112,327 101,535,183 75,577,144 74.43 12,831,429
12 173,821,892 351,125,053 -177,303,161 -50.50 1,467,502
13 146,359,504 155,642,441 -9,282,937 -5.96 11,505,828
14 125,067,126 125,749,606 -682,480 -0.54 8,045,757
15 122,015,011 104,876,324 17,138,687 16.34 1,012,838
16 103,609,275 92,664,556 10,944,719 11.81 4,047,833
17 94,801,305 46,821,518 47,979,787 102.47 59,270
18 92,122,324 49,661,208 42,461,116 85.50 5,447,664
19 90,090,418 32,479,091 57,611,327 177.38 89,913
20 88,759,470 54,476,996 34,282,474 62.93 6,824,357
21 85,038,953 53,711,240 31,327,713 58.33 3,878,840
22 82,451,697 95,294,451 -12,842,754 -13.48 4,480,715
23 81,519,698 75,497,525 6,022,173 7.98 2,089,024
24 80,377,410 86,237,176 -5,859,766 -6.79 3,204,265
25 80,074,605 77,987,739 2,086,866 2.68 4,636,487
26 76,499,115 63,995,427 12,503,688 19.54 2,027,537
27 74,407,495 50,994,750 23,412,745 45.91 4,882,229
28 73,097,776 56,422,220 16,675,556 29.55 11,555,137
29 70,263,503 21,859,461 48,404,042 221.43 15,677
30 66,417,070 39,522,797 26,894,273 68.05 6,740,511
31 60,418,424 40,060,392 20,358,032 50.82 -2,731,002
32 59,330,807 57,887,091 1,443,716 2.49 15,525,983
33 57,146,496 58,795,614 -1,649,118 -2.80 4,956,318
34 55,695,855 24,053,412 31,642,443 131.55 2,536,533
35 52,857,452 36,263,955 16,593,497 45.76 16,626,286
36 52,207,773 55,182,338 -2,974,565 -5.39 226,983
37 52,101,713 85,931,674 -33,829,961 -39.37 1,545,172
38 51,879,722 51,970,541 -90,819 -0.17 17,496
39 50,040,501 72,138,430 -22,097,929 -30.63 61,549
40 49,983,320 56,106,300 -6,122,980 -10.91 11,628,728
41 46,199,196 38,584,158 7,615,038 19.74 1,581,154
42 46,062,858 45,776,476 286,382 0.63 394,473
43 42,969,028 26,684,024 16,285,004 61.03 624,776
44 40,694,227 46,109,701 -5,415,474 -11.74 -3,339,380
45 40,455,281 37,875,926 2,579,355 6.81 1,138,413
46 39,991,379 51,197,197 -11,205,818 -21.89 -2,803,458
47 37,918,683 31,267,575 6,651,108 21.27 6,484,607
48 37,582,101 27,752,190 9,829,911 35.42 2,144,622
49 37,065,782 31,895,837 5,169,945 16.21 546,871
50 36,935,799 35,855,671 1,080,128 3.01 1,183,430
51 35,991,954 45,577,299 -9,585,345 -21.03 1,979,212
52 34,390,483 62,391,202 -28,000,719 -44.88 4,358,144
53 33,685,420 37,198,575 -3,513,155 -9.44 2,741,408
54 33,430,421 24,342,625 9,087,796 37.33 2,094,151
55 32,343,961 24,309,788 8,034,173 33.05 5,848,540
56 29,927,861 47,514,316 -17,586,455 -37.01 615,839
57 29,705,344 32,671,248 -2,965,904 -9.08 -1,498,804
58 29,066,988 26,999,738 2,067,250 7.66 663,763
59 28,462,442 32,964,217 -4,501,775 -13.66 -554,377
60 25,626,441 24,361,491 1,264,950 5.19 5,144,641
61 25,558,929 15,261,544 10,297,385 67.47 -1,114,066
62 25,071,187 28,022,542 -2,951,355 -10.53 1,504,665
63 24,449,575 15,301,426 9,148,149 59.79 67,871
64 24,066,355 14,001,001 10,065,354 71.89 123,320
65 23,077,666 9,014,707 14,062,959 156.00 401,179
66 23,020,470 13,070,821 9,949,649 76.12 2,219,397
67 21,832,195 17,245,320 4,586,875 26.60 381,820
68 21,453,221 17,798,165 3,655,056 20.54 3,724,986
69 20,713,302 18,390,608 2,322,694 12.63 1,616,039
70 20,670,402 19,334,307 1,336,095 6.91 3,872,736
71 20,299,296 16,930,082 3,369,214 19.90 4,349,069
72 20,025,807 59,319,025 -39,293,218 -66.24 21,375
73 19,429,262 18,399,660 1,029,602 5.60 2,715,260
74 18,453,850 18,732,315 -278,465 -1.49 1,680,059
75 17,161,341 12,670,442 4,490,899 35.44 32,260
76 17,129,198 25,585,252 -8,456,054 -33.05 46,735
77 15,611,236 34,559,338 -18,948,102 -54.83 -3,127,338
78 15,228,511 15,719,330 -490,819 -3.12 2,018,160
79 13,089,164 4,805,687 8,283,477 172.37 2,519,407
80 12,586,063 12,695,862 -109,799 -0.86 2,166,378
81 11,446,707 13,258,681 -1,811,974 -13.67 715,841
82 9,902,540 11,628,112 -1,725,572 -14.84 452,474
83 9,130,420 9,017,847 112,573 1.25 1,442,878
84 9,101,671 8,615,318 486,353 5.65 1,739,197
85 7,903,457 9,297,488 -1,394,031 -14.99 518,480
86 7,588,391 6,714,693 873,698 13.01 358,658
87 7,552,737 8,225,031 -672,294 -8.17 20,354
88 7,539,682 5,309,825 2,229,857 41.99 286,967
89 7,531,561 8,393,761 -862,200 -10.27 279,499
90 6,915,044 9,239,697 -2,324,653 -25.16 566,225
91 6,296,924 7,627,662 -1,330,738 -17.45 210,414
92 5,584,793 6,252,803 -668,010 -10.68 297,981
93 4,196,493 4,538,084 -341,591 -7.53 89,238
94 3,896,626 3,445,532 451,094 13.09 733,800
95 3,689,192 3,792,260 -103,068 -2.72 220,730
96 3,182,605 3,375,803 -193,198 -5.72 -328,058
97 2,578,473 2,605,232 -26,759 -1.03 -888,299
98 27,380 10,154,236 -10,126,856 -99.73 -362,449

3. Datele pentru 2011 nu sunt inca disponibile, desi suntem deja la mijlocul anului urmator. Cu creionul si hartia probabil ca dureaza mai mult pana faci rapoartele astea, ca asa-i la stat.