Tag Archives: antreprenoriat IT

Elevul antreprenor

Un articol/interviu din ZF despre un tanar antreprenor din domeniul IT. Despre ultima lui afirmatie din articol cum ca „Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“, poate alta data, intr-un post dedicat. Pe masura ce va mai creste si va scrie mai multe aplicatii, va realiza ca sub termenul general de “programator” sau “softist” se ascund multe specializari / competente / roluri, nu neaparat tehnice si ca asemanarea e totusi fortata.
zf_live
Mihai Zinculescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Grigore Moisil“ din Bucureşti, a lansat anul trecut aplicaţia mobilă „Cum se scrie?“ pentru a veni în ajutorul celor care au dubii în folosirea anumitor cuvinte din limba română, în prezent aceasta având în total peste 56.000 de descărcări.
„Povestea mea cu IT-ul a început când eram în clasa a II-a, de atunci aplicatieaplicatie AndroidAplicatie androidadunt pasionat de tot ce înseamnă infor­matică. Am vrut să fac o aplicaţie care să ne spună care este forma corectă a cuvintelor şi de ce. Acum îmi administrez firma de aplicaţii şi creare de siteuri la şcoală în pauze“, a spus Mihai Zinculescu în cadrul emisiunii ZF Live.
Chiar dacă aplicaţia nu a fost gândită ca o afacere, el a lansat-o pe platforma mobilă iOS la preţul de un euro şi gratuit pe platforma Android. „Pe iOS a costat un euro, însă după aproximativ zece mii de descărcări am lăsat-o la liber“, a completat Zin­cu­lescu. În primele trei zile de la lansare, aplicaţia a fost decărcată de 20.000 de ori, ajungând la 56.000 de des­cărcări de pe terminalele An­droid. „De atunci avem 100-200 de descărcări pe zi“.
Lucrând la proiectul „Cum se scrie? “, Zinculescu a descoperit însă că nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii.
„În România nu este reglementat modul în care o aplicaţie poate fi construită sau vândută. Nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii“.
Tânărul antreprenor nu s-a limitat însă doar la aplicaţia mobile şi la câteva luni de la lansarea acesteia a creat şi pagina de Facebook „Cum se scrie?“ şi apoi şi platforma web cu acelaşi nume.
„Am scris diverse articole legate de problemele pe care le ridică limba română, avem chiar şi un roboţel care conjugă ce verbe vrem, un dex care filtrează mai bine rezultatele şi un joculeţ cu aproximativ 150 de întrebări legate de acelaşi subiect“.
Din banii obţinuţi din descărcările aplicaţiei de pe iOS, el a menţionat că a plătit taxe, iar restul i-a investit în platforma online.
Mihai Zinculescu a lansat şi „Alege deştept“, o aplicaţie la care s-a gândit încă din 2011, cu scopul de a uşura munca celor care vor să cumpere un lucru, dar nu sunt siguri că fac alegerea corectă. Spre exemplu, dacă cineva vrea să îşi cumpere o casă şi a găsit trei sau patru variante, poate intra în aplicaţie, poate selecta anumite criterii, precum preţul, suprafaţa, distanţa faţă de centrul oraşului sau faţă de piaţă şi poate afla care este apartamentul ce corespunde cerinţelor sale. „Fiecare om are propriile criterii după care alege produsul, iar după ce le introduce în aplicaţie, aceasta îi spune care este soluţia optimă raţională.“
Aplicaţia „Alege deştept“ costă 10 euro şi poate fi descărcată atât de pe Android, cât şi de pe iOS. Mihai Zinculescu a construit aplicaţia în PHP şi SQL, iar pentru partea de client a folosit Java Script.
„Lumea aplicaţiilor este în plină creştere. Desktopurile sunt în descreştere, iar dispozitivele mobile în creştere“.
În prezent el este web developer şi project manager, iar când va termina liceul, Mihai Zinculescu va merge la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.
„Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“.
Sursa: ZF

Inovaţie şi antreprenoriat la Innovation Labs 2.0

Incepând din 12 februarie 2014 tinerii pasionaţi de antreprenoriat şi tehnologie se pot înscrie la cea de a doua ediţie a Innovation Labs, primul de program de pre-accelerare din România organizat de TechLounge cu sprijinul Orange şi Microsoft. Participarea la hackathoanele care dau startul programului se realizează prin completarea formularului de înscriere disponibil online la  http://2014.innovationlabs.ro/register .

Innovation Labs 2.0 este un program de pre-accelerare adres

Innovation-Labs-2.0-Posterat studenţilor şi tinerilor profesionişti care îşi doresc să dezvolte propriile afaceri în domeniul tehnologiei. Acesta debutează cu două evenimente de 24 de ore care vor avea loc pe 1 martie la Bucureşti şi pe 8 martie la Cluj.

Fiecare hackathon începe cu prezentarea ideilor de afaceri ale participanţilor în faţa audienţei, urmând ca echipele să fie formate în jurul celor mai apreciate proiecte. Urmează 24 de ore în care participanţii vor lucra la dezvoltarea conceptului de business şi a unui produs minim viabil alături de mentori: antreprenori, profesionişti şi lideri din industrie. La final, echipele îşi vor prezenta ideile de afaceri în faţa unui juriu, iar cele mai bune 26 de proiecte (16 din Bucureşti şi 10 din Cluj) vor intra în programul de pre-accelerare.

În perioada 4 martie – 15 mai, echipele selectate Innovation Labs 2.0 vor continua să-şi dezvolte propriile afaceri lucrând cu antreprenori de top, specialişti şi lideri din industrie. Acestea vor participa la TechTalks, discuţii deschise cu experţi din diferite domenii, şi vor beneficia de sesiuni de mentorat care îi vor ajuta să rezolve problemele pe care le întâlnesc şi să îşi transforme ideile în afaceri viabile.

Pe toată durata programului participanţii vor învăţa mai multe despre dezvoltarea de produse inovatoare în domeniul tehnologiei, validarea acestora cu clienţii şi piaţa, comunicare şi marketing pentru startup-uri, modele de business şi monetizare, vânzări sau modalităţi de finanţare pentru ideile lor de afaceri.
Progresul echipelor va fi evaluat în luna aprilie, atunci când acestea vor prezenta pentru prima oară produsele dezvoltate în faţa publicului şi vor avea astfel ocazia să primească feedback de la experţi în domeniu.

Innovation Labs 2.0 se încheie în luna mai la Demo Day atunci când startup-urile dezvoltate de-a lungul programului îşi vor valida conceptele de business prezentându-le în faţa juriului format din investitori, jurnalişti şi specialişti în tehnologie. Cele mai bune proiecte vor fi premiate şi vor beneficia în continuare de susţinerea echipei Innovation Labs pentru a-şi lansa produsele pe piaţă şi a continua să le dezvolte.

„Rezultatele primei ediţii Innovation Labs sunt un indicator al calităţii programului şi al impactului pe care acesta îl are asupra tinerilor. Ne mândrim cu faptul că două dintre echipele absolvente au fost selecţionate la How to Web Startup Spotlight, iar o altă echipă a obţinut finanţare şi se pregăteşte să îşi lanseze produsul pe piaţă. Faţă de ediţia anterioară, Innovation Labs 2.0 se va desfăşura în două mari centre universitare (Bucureşti şi Cluj), va crea 26 de noi startup-uri cu potenţial şi suntem convinşi că multe dintre acestea vor avea succes şi se vor transforma în afaceri viabile cu rezultate concrete pe termen lung!”, a declarat Andrei Pitiş, Co-Fondator TechLounge şi investitor.

Tinerii care vor să pornească startup-uri în tehnologie se pot înscrie la hackathoanele Innovation Labs până miercuri, 26 februarie, completând formularul de înscriere disponibil online la  http://2014.innovationlabs.ro/register. Programul se adresează atât echipelor deja formate, cât şi studenţilor şi tinerilor profesionişti care au o idee sau se gândesc să pornească la drum pe cont propriu şi sunt în căutare de idei şi echipă.

Innovation Labs 2.0 este un proiect organizat de TechLounge cu sprijinul Orange şi Microsoft şi al partenerilor IXIA, Intel, Mysis, Universitatea Politehnica Bucureşti, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), Akcees, Spherik Accelerator şi ProvePR.

sursa: http://www.computerworld.ro/2014/02/12/inovatie-si-antreprenoriat-la-innovation-labs-2-0/

Potentialul industriei IT din Romania

inovatia in IT - solutie romaneascaO parte dintr-un articol al lui Bogdan Putinca ( fost owner IP Devel, actualmente ENEA) despre industria IT din Romania.

Au rămas puţine firme de IT independente în România. Ţintele de achiziţie au cam fost cumpărate. Au mai rămas câteva stele – mari sau foarte mari. Dar despre cei mici şi foarte mici, care să formeze noul val al IT-ul românesc, nu prea am mai auzit în ultimii cinci ani. Pentru că sunt puţini oameni în România care să creadă atât de tare într-o idee, să reinventeze roata mai bine sau să aibă suficienţi bani de investit încât să zică „eu pot să o fac mai bine”. Multe idei cred că se zbat în anonimat. Sau poate îşi găsesc un investitor sau doi care să tragă de ele un pic. Să le crească. Şi să încerce să le dea aripi.

Personal, cred că e foarte greu să mai reuşeşti în industria de IT românească, cu o idee nouă. Pentru că e prea scump şi pentru că idei noi nu prea mai sunt. Ceea ce cred însă că se poate face, şi chiar cu şanse bune de reuşită, este să utilizăm potenţialul imens al inteligenţei româneşti – ca naţie suntem probabil printrei cei mai buni „problem solver„-i din lume, pentru a creea concepte de cercetare. Aşa numitul R&D. Cu aceste concepte, care nici măcar nu costă foarte mult să le produci, se poate merge după finanţare „în afară„. Pentru că acolo sunt bani. Se pot construi firme şi afaceri care să pună la masă resursele foarte bine pregătite cu capitalul necesar. Se poate construi o industrie de IT bazată pe inteligenţă. Nu pe costuri mici sau PFA-uri care fentează taxele. De ce nu ar fi România un centru de excelenţă şi inovaţie în IT?

E suficient doar să canalizăm o parte dintre bugetele generoase pe care statul încă le alocă pentru sprijinirea industriei locale de IT, dar care sfârşesc în proiecte inutile şi călătorii fără rezultate în cine ştie ce colţ al lumii, pentru a încuraja generaţia tânără să gândească şi să-şi pună în aplicare ideile într-un mediu care să sprijine şi să faciliteze inteligenţa şi creativitatea.

Mai este loc pe piaţa românească de IT. Dar nu pentru importatori de cutii sau call centere. Ci pentru valoare adevărată.

Busteni software

busteni softwareDin categoria “aceste cuvinte ne doare”,  tema “busteni software” – o realitate durereroasa – este adusa din nou in actualitate de un manager de firma IT romaneasca. Subiecte dezbatute si de mine anul trcute in Palmasi software sau East by Southeast.

Romania faciliteaza setup-ul afacerilor de tip call-center / centre globale de servicii/suport, care au valoare adaugata mica in defavoarea firmelor locale de IT cu produse porprii si valoare adaugata mare. “Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila.”

Spre deosebire de industria lemnului, unde materia prima se epuizeaza cu consecinte dramatice pentru tara, serviciile de acest gen au alte riscuri: cate de repede si de usor vin, tot asa pleaca.

România ar trebui să sprijine dezvoltarea companiilor IT locale, care au produse proprii cu valoare adăugată mare pe care le pot vinde în străinătate şi nu deschiderea de centre de suport ale multinaţionalelor, dacă îşi propune să nu rămână în urmă faţă de ţările din jur şi să înregistreze o rată mai mare de creştere economică, declară Cătălin Păunescu, managing director şi acţionar majoritar al Star Sto­rage, furnizor local de soluţii IT cu afaceri de 22,5 mil. euro în 2012.

„Am analizat schemele de ajutor de stat, de clustere, dar acestea sunt facilităţi oferite multinaţionalelor ca să facă în România servicii de valoare mică cu un număr mare de oameni. O mare problemă este faptul că – vorbind de zona tehnologică – se investeşte foarte mult în servicii cu valoare adău­gată mică, de tipul call centerelor, a centrelor de suport globale. Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila. Pentru a avansa eu cred că este nevoie de companii locale puternice de IT“, a spus Păunescu.

Ţări ca Republica Moldova, în care statul are un plan pe care îl şi execută în domeniul IT&C, o vor lua înaintea României, unde „de zece ani auzim numai propagandă, nici măcar marketing pe zona de IT&C, dar pe zona de execuţie nu se întâmplă nimic“, a adăugat Păunescu. „Viteza cu care se mişcă lucrurile în alte părţi este incomparabilă cu ceea ce se întâmplă în România.“