Ajutoare pentru bogatii din IT. Status 2015

In conditiile in care filmele de IT se plang de faptul ca piata nu le asigura suficient de multi absolventi pentru a-si asigura cresterea naturala, vine si statul roman cu subventii pentru companiile care se angajeaza sa creeze un anumit numar de joburi in domeniu si sa-si dezvolte business-ul.

Iata mai jos lista celor 15 beneficiari, multinationale in mare parte cu mii sau zeci de mii de angajati. Doar doua exceptii din piata locala.

Desi matematic 10 firme x 500 locuri de munca = 50 fime x 100 locuri de munca = 500 firme x 10 locuri de munca, din punct de vedere business nu e acelasi lucru. Statul a preferat sa aloce acesti bani unor pesti mari, unde verificarea implementarii programului, colectarea taxelor si impactul mediatic si politic a fost mult mai mare.

Numai ca prin abordarea 10×500 a ajutat cu bani de la buget la consolidarea operatiunilor din Romania ale acestor firme gigant, care in putine cazuri fac inovatie in centrele de servicii de la noi.  Printr-o abordare de tip 500×10 ar fi ajutat la dezvoltarea firmelor mici cu prodse proprii, startupuri, ducand in cativa ani la consolidarea acestui segment si la potentiala aparitie a mai multor idei si produse inovatoare.

Mai jos articolul original din ZF.

firme_it_ajutoare_de_stat_2015

Ministerul Finanţelor a plătit până la finele anului trecut ajutoare de stat de 12 mil. euro din cele 112 mil. euro aprobate pentru proiectele depuse de 15 companii în anii 2013 şi 2014.

Cele 15 companii care au primit de la Ministerul finanţelor Publice (MFP) în anii 2013 şi 2014 ajutoare de stat pentru a crea locuri de muncă care să presupună utilizarea de noi tehnologii înfiinţaseră la finele anului trecut 4.174 de joburi din cele 5.149 asumate conform unui raport publicat de MFP în legătură cu stadiul de implementare a finanţărilor aprobate prin HG 797 pe anul 2012. Cea mai mare parte a companiilor care au luat finanţare sunt subsidiare ale unor giganţi globali din industrii precum telecom, servicii de IT sau software, care au folosit pachetul de “stimulente” pentru a extinde sau crea centrele de servicii sau de dezvoltare de soft din România.

Un număr de patru companii din cele 15 finalizaseră la finele anului 2015 planul asumat de creare de noi locuri de muncă: Endava, Orange Services, SCC Services şi Luxoft, conform sursei citate.

Sursa: ZF

Parteneriat intre Google for Entrepreneurs si TechHub Bucharest

Google for Entrepreneurs si TechHub au anuntat recent un parteneriat global prin care incearca sa sustina startup-urile din tehnologie sa se extinda la nivel global. Ca urmare a acestui acord, companiile tech romanesti vor putea sa isi prezinte produsele in fata unor investitori  din Silicon Valley.

Ca urmare a incheierii parteneriatului dintre Google for Entrepreneurs TechHub, membrii TechHub Bucharest (care face parte din reteaua globala TechHub) vor avea acces la programe speciale si asistenta Google, continut, profesionisti din cadrul Google si mentori din intreaga lume. Printre beneficiile oferite ca urmare a parteneriatului, enumerate de initiatorii lui, se numara:

  • Google for Entrepreneurs International Demo Days: startup-urile selectionate vor avea ocazia sa isi prezinte produsele in fata unor investitori cunoscuti din Silicon Valley;
  • Google for Entrepreneurs Exchange: membrii TechHub Bucharest vor putea aplica la Google for Entrepreneurs Exchange, o serie de programe globale cu durata de o saptamana, dezvoltate pe diferite verticale, care vor ajuta startup-urile sa aiba acces la noi piete. Aceste evenimente sunt gazduite de partenerii si campusurile Google for Entrepreneurs;
  • Continut pentru startup-uri realizat de comunitatile partenere Google for Entrepreneurs si transmis in direct in intreaga retea;
  • Conexiuni cu profesionisti din cadrul Google: oportunitati de mentorat si programe educationale care beneficiaza de prezenta locala a Google;
  • Acces la oferte specifice pentru startup-urile in tehnologie, incluzand credite pentru Google Cloud Platform si suport dedicat pentru companiile selectionate.

“Ecosistemul antreprenoriatului in tehnologie din Romania este in continua dezvoltare. Parteneriatul dintre TechHub si Google for Entrepreneurs va ajuta startup-urile locale sa se extinda la nivel global si sa invete lucruri valoroase. Antreprenorii romani vor deveni astfel parte dintr-o retea extinsa de inovatie!”, a spus Dan Bulucea, Country Manager, Google Romania.

TechHub este o comunitate globala, cu membri din peste 60 tari, printre care si Romania. Aceasta a fost infiintat in 2010 la initiativa lui Elizabeth Varley si Mike Butcher si este in prezent condusa de Elizabeth in calitate de CEO si respectiv de Andrew Tibbitts in calitate de COO. Compania are sediul central in Londra, iar membrii TechHub au acces la comunitatea globala a startup-urilor in tehnologie din 7 orase: Bangalore, Bucuresti, Londra, Madrid, Riga, Swansea, si Varsovia.

Google for Entrepreneurs ofera sustinere financiara si acces la cele mai bune resurse Google spatiilor de co-working si programelor pentru comunitati din 125 de tari. In plus, Google for Entrepreneurs creeaza campusuri: hub-uri unde antreprenorii pot invata, se pot conecta si pot dezvolta companii.

sursa: StartupCafe.ro

Topul firme de software din Romania 2015

Un top 10 al firmelor de software din Romania dupa numarul de angajati declarati la sfarsitul anului 2014, prezentat de Capital. Din articol reiese aceeasi “ingrijorare” a angajatorilor – ca nu sunt destui absolventi –  ceea ce e doar partial adevarat. Un surplus de angajati ar pune presiune pe salariile mereu in crestere din domeniu.

Numărul specialiştilor din industria de software și servicii IT este în creştere în ţara noastră, însă cel al absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață.

Legat de numele mari din lista de mai jos, e de mentionat ca in cazul multora dintre ele valorile mentionate nu reprezinta specialisti IT/programatori, ci numarul total de angajati (incluzand angajati call center, servicii de outsourcing non tehnice (de ex financiare), personal administrativ). Valorile totale pot fi si de c

Articolul original integral mai jos:

 «Căutăm programatori şi specialişti IT». Anunţul acesta se găseşte pe majoritatea platformelor de joburi. România are aproximativ 230.000 de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor, conform datelor Oficiului European de Statistică, în creştere de la 186.000 de persoane. Aceştia aveau, în anul 2014, o pondere de 2,7% în totalul forţei de muncă, adică un nivel mai mare decât în Italia, Portugalia sau Grecia. Cea mai mare pondere a specialiştilor în IT&C în totalul forţei de muncă se înregistra în Finlanda (6,7%) şi Suedia (6,0%), urmate de Luxemburg (5,1%), Estonia şi Olanda (ambele cu 5%). Cu toate acestea, reprezentanţii Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), consideră că industria ar putea creşte şi mai mult dacă ar exista mai mulţi absolvenţi cu profil tehnic. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei românești de software este disponibilitatea resurselor umane. Numărul absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață, iar competențele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare. „Companiile anunță constant intenții de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani). Dacă luăm în considerare doar aceste anunțuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depășesc 5.000 de noi poziții deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000,” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS.

Având în vedere că numărul specialiştilor nu acoperă cererea, companiile oferă angajaţilor pachete întregi de beneficii pentru a atrage şi a reţine angajaţii buni. Astfel pe lângă salariu, angajaţii primesc abonamente la sală, au acces la camere de relaxare, de jocuri, beneficiază de mese gratuite, cursuri de dezvoltare personală etc.

tabel_1

Concurenţă mare

Cel mai mare angajator din industria de software şi servicii IT, raportat la numărul de angajaţi pe care îi avea în România la finele anului 2014 este Oracle România, următoarele locuri fiind ocupate de IBM şi HP Enterprise. În 2013, HP deţinea primul loc cu centrul său Global eBusiness Operations Centre (GeBOC) din Pipera, unde lucrau aproape 3.000 de angajaţi. Anul trecut, compania americană s-a rupt în două enităţi, HP Enterprise şi HP Inc. HP Inc România are 1.200 de angajaţi, iar HP Enterprise este împărţită la rândul ei în două, HP România şi HP GeBOC, care împreună au 1.600 de angajaţi. Chiar şi aşa numărul adunat al HP în România nu trece de 2.800 de persoane. Cele mai căutate posturi sunt cele de programatori, astfel încât cel care cunoaşte cel mai banal limbaj de programare are şansa să obţină un post bun, având în vedere că în cadrul companiilor li se oferă posibilitatea de a se specializa. Un fenomen care ia amploare însă este cel al programatorilor freelanceri care nu vor să fie legaţi de un birou anume. Aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane (46%) se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20% din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari, conform unui raport PwC.

Piaţa muncii este în schimbare

Se estimează că piaţa muncii internconectate, formată din platforme de networking profesional, platforme de freelancing şi platforme globale de teleconferinţă, însumează la momentul actual doar 2% din totalul pieţei de recrutare. „Contractarea serviciilor este preferabilă contractelor de muncă cu normă întreagă în multe situaţii, datorită flexibilităţii, autonomiei şi controlului pe care îl oferă. Lumea foloseşte din ce în ce mai mult tehnologia pieţei muncii interconectate pentru a decide unde, când şi pentru cine lucrează. Şi în România vedem o creştere a interesului pentru munca interconectată. Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească“, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

48,2% din specialiştii IT din România au vârsta mai mică de 35 de ani

Sursa: http://www.capital.ro/weekend-topul-celor-mai-mari-angajatori-din-industria-de-software.html

 

Elevul antreprenor

Un articol/interviu din ZF despre un tanar antreprenor din domeniul IT. Despre ultima lui afirmatie din articol cum ca „Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“, poate alta data, intr-un post dedicat. Pe masura ce va mai creste si va scrie mai multe aplicatii, va realiza ca sub termenul general de “programator” sau “softist” se ascund multe specializari / competente / roluri, nu neaparat tehnice si ca asemanarea e totusi fortata.
zf_live
Mihai Zinculescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Grigore Moisil“ din Bucureşti, a lansat anul trecut aplicaţia mobilă „Cum se scrie?“ pentru a veni în ajutorul celor care au dubii în folosirea anumitor cuvinte din limba română, în prezent aceasta având în total peste 56.000 de descărcări.
„Povestea mea cu IT-ul a început când eram în clasa a II-a, de atunci aplicatieaplicatie AndroidAplicatie androidadunt pasionat de tot ce înseamnă infor­matică. Am vrut să fac o aplicaţie care să ne spună care este forma corectă a cuvintelor şi de ce. Acum îmi administrez firma de aplicaţii şi creare de siteuri la şcoală în pauze“, a spus Mihai Zinculescu în cadrul emisiunii ZF Live.
Chiar dacă aplicaţia nu a fost gândită ca o afacere, el a lansat-o pe platforma mobilă iOS la preţul de un euro şi gratuit pe platforma Android. „Pe iOS a costat un euro, însă după aproximativ zece mii de descărcări am lăsat-o la liber“, a completat Zin­cu­lescu. În primele trei zile de la lansare, aplicaţia a fost decărcată de 20.000 de ori, ajungând la 56.000 de des­cărcări de pe terminalele An­droid. „De atunci avem 100-200 de descărcări pe zi“.
Lucrând la proiectul „Cum se scrie? “, Zinculescu a descoperit însă că nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii.
„În România nu este reglementat modul în care o aplicaţie poate fi construită sau vândută. Nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii“.
Tânărul antreprenor nu s-a limitat însă doar la aplicaţia mobile şi la câteva luni de la lansarea acesteia a creat şi pagina de Facebook „Cum se scrie?“ şi apoi şi platforma web cu acelaşi nume.
„Am scris diverse articole legate de problemele pe care le ridică limba română, avem chiar şi un roboţel care conjugă ce verbe vrem, un dex care filtrează mai bine rezultatele şi un joculeţ cu aproximativ 150 de întrebări legate de acelaşi subiect“.
Din banii obţinuţi din descărcările aplicaţiei de pe iOS, el a menţionat că a plătit taxe, iar restul i-a investit în platforma online.
Mihai Zinculescu a lansat şi „Alege deştept“, o aplicaţie la care s-a gândit încă din 2011, cu scopul de a uşura munca celor care vor să cumpere un lucru, dar nu sunt siguri că fac alegerea corectă. Spre exemplu, dacă cineva vrea să îşi cumpere o casă şi a găsit trei sau patru variante, poate intra în aplicaţie, poate selecta anumite criterii, precum preţul, suprafaţa, distanţa faţă de centrul oraşului sau faţă de piaţă şi poate afla care este apartamentul ce corespunde cerinţelor sale. „Fiecare om are propriile criterii după care alege produsul, iar după ce le introduce în aplicaţie, aceasta îi spune care este soluţia optimă raţională.“
Aplicaţia „Alege deştept“ costă 10 euro şi poate fi descărcată atât de pe Android, cât şi de pe iOS. Mihai Zinculescu a construit aplicaţia în PHP şi SQL, iar pentru partea de client a folosit Java Script.
„Lumea aplicaţiilor este în plină creştere. Desktopurile sunt în descreştere, iar dispozitivele mobile în creştere“.
În prezent el este web developer şi project manager, iar când va termina liceul, Mihai Zinculescu va merge la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.
„Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“.
Sursa: ZF

Munca de acasa pentru companiile IT

Un articol despre avantajele muncii de acasa pentru angajatii din industria IT, publicat de Ionuţ Scripcaru in Ziarul Financiar.
Munca de acasă devine un beneficiu din ce în ce mai solicitat în zilele noastre deoarece oamenii au început să realizeze că cea mai valoroasă resursă de care dispun şi singura cu adevărat limitată este timpul lor.

Deşi în acest moment o asemenea solicitare este privită ca un moft, în viitor acest lucru ar putea deveni o necesitate, în condiţiile în care timpul petrecut pe drumul dintre casă şi birou este în creştere, iar echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională devine din ce în ce mai important pentru individ. Personal, cred că această tendinţă se va accentua şi consider că este doar o chestiune de timp până când modelul programului „9 to 5“ va fi folosit doar în activităţile în care prezenţa fizică la locul de muncă este neapărat necesară.

Aş vrea să analizez însă problema din perspectiva concurenţei acerbe dintre firmele de IT (poate şi din alte domenii) pentru atragerea celor mai buni specialişti. Dacă este să împărţim firmele de IT din România din punctul de vedere al mărimii şi al puterii financiare, se disting două mari categorii: multinaţionalele şi companiile mici şi mijlocii.

Un alt lucru prin care se diferenţiază cele două categorii constă în faptul că primele sunt guvernate de o cultură organizaţională foarte bine pusă la punct, însă destul de rigidă, iar cele din urmă nu sunt atât de bine organizate, însă pot fi mult mai flexibile şi receptive la evoluţia pieţei. În cadrul multinaţionalelor, greu se schimbă o procedură, iar în firmele mici procedurile ori nu există, iar dacă există pot fi modificate destul de uşor cu aprobarea unui număr restrâns de persoane. Când vine vorba de atragerea celor mai buni oameni, multinaţionalele oferă în general pachete financiare superioare, multe dintre ele beneficiind şi de ajutoare de stat foarte consistente pentru crearea de noi locuri de muncă. Sunt însă destul de inflexibile când vine vorba de programul de lucru şI de posibilitatea muncii remote sau de acasă. Aici au o şansă companiile mai mici să echilibreze balanţa: să creeze un mediu de lucru în care prezenţa fizică la birou să fie impusă doar atunci când situaţia o cere, în rest să fie opţională.

Am văzut nenumărate conferinţe de HR în care foarte mulţi manageri se plângeau ca nu mai ştiu ce beneficii să ofere pentru a păstra sau atrage noi angajaţi. Răspunsul este foarte simplu: opţiunea lucrului de acasă când situaţia o permite şi încrederea că angajaţii îşi vor face în continuare treaba bine, chiar şi atunci când nu sunt supravegheaţi în mod constant. Înteleg că aceasta este o schimbare destul de mare de paradigmă şi probabil implică multe eforturi din partea companiilor (modificare de proceduri, politici de Securitate etc.), însă lumea evoluează în această direcţie, iar cine se adaptează cel mai repede s-ar putea să aibă cele mai mari beneficii.

Posibilitatea alegerii programului şi locului desfăşurării activităţii ar deschide şi opţiunea colaborării cu PFA-uri fără a exista riscul reconsiderării activităţii, îndeplinindu-se în acest fel destule criterii (4) pentru ca activitatea să poată fi considerată independentă, conform ultimelor norme din codul fiscal. Am mai spus şi repet, pentru că este un lucru foarte important: în acest moment pentru foarte mulţi specialişti IT care folosesc PFA-ul, care sunt în general seniori înalt calificaţi, avantajele acestei forme de colaborare reprezintă puţinele motive care îi mai opresc să accepte contracte în afara ţării, unde tarifele sunt cel puţin duble şi unde există condiţii mult mai relaxate pentru contractori. Realitatea este că în acest moment companiile din România concurează atât între ele cât şi cu cele din vest când vine vorba de atragerea resurselor umane. Din punctul meu de vedere statul a făcut un pas în directia potrivită prin noua definiţie a activităţii independente, însă acum este necesar ca şi companiile să facă eforturi pentru a putea folosi fără riscuri această formă de colaborare care aduce beneficii pentru toate părţile implicate.

Ionuţ Scripcaru este consultant IT independent, specializat pe tehnologii Oracle

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.01.2016

sursa: http://www.zf.ro/opinii/ionut-scripcaru-consultant-it-incurajati-munca-de-acasa-daca-vreti-sa-ramana-in-tara-cele-mai-bune-creiere-din-it-14960833

 

Predictii despre viitorul industiei IT de la un IT-st roman

Gigantul IT Cisco estimează că în 2020 vor exista 50 de miliarde de dispozitive conectate la internet. Adică de şase ori mai multe aparate decât oameni. Însă asta nu e nici pe departe cea mai SF predicţie pentru viitor. Iar un IT-ist ardelean cu experienţă de peste 15 ani şi care lucrează zilnic cu noţiuni şi gadget-uri care forţează limita dintre ştiinţifico-fantastic şi real duce la extrem viziunea privind ce va urma.

Péter W. Szabó s-a născut în comuna Joseni din judeţul Harghita – cel mai friguros loc din România, perfect pentru serverele care ar putea găzdui site-ul viitorului. La singular pentru că IT-istul ardelean aşa vede lucrurile în viitor, iar acest viitor nu este foarte îndepărtat.

Péter a vorbit cu Vocea Transilvaniei despre viitorul internetului şi, în contextul în care e parte a vieţilor noastre, al întregii omeniri. Asta după ce a susţinut o prezentare la TEDx Târgu Mureş, unde a stârnit o reacţie unică în rândul participanţilor, care au rămas cu gura căscată atunci când IT-istul ardelean le-a spus ce se va întâmpla în următorii cinci ani.

A refuzat Google pentru a-şi urmări visul

Péter s-a mutat, pe când era copil, în Târgu Mureş. Aici a absolvit Universitatea Sapienţia, după care a urmat un master la Universitatea Petru Maior, apoi a început să lucreze la mai multe firme de IT. Ultimul job pe care l-a avut înainte să plece în străinătate a fost la o companie din Oradea.

A avut apoi oportunitatea unui interviu la Google, dar s-a decis să refuze gigantul, chiar dacă astfel de şanse, se spune, nu trebuie ratate.

„Se poate refuza, dar dacă o faci, a doua oară nu te mai cheamă. Asta aşa este. Dar poţi să-i refuzi, şi ce am ales eu, compania WhatUsersDo din Anglia, a fost mai bună pentru cariera mea”, spune Péter.

Un gadget care l-a convins că viitorul e aici

Péter a ajuns, în septembrie, la compania Amaya Inc., care se află în spatele Poker Stars, Live Casion sau Full Tilt Poker şi e cel mai mare brand în domeniul jocurilor „real money gambling”. Aici e senior manager UX, adică se ocupă de tot ce ţine de experienţa utilizatorilor site-urilor respective – aceştia trebuie să găsească uşor orice caută, să folosească uşor aplicaţia.

„E un domeniu al informaticii mai apropiat de ştiinţe umane, pentru că aici intră şi psihologia, sociologia. Dar sigur că ţine cont de ceea ce e posibil şi ce va fi posibil în viitorul apropiat”, explică Péter.

Aici, în sediul din Londra al companiei de IT, Péter a descoperit „internetul băuturilor fierbinţi”. Practic, un gadget care seamănă la prima vedere cu o tabletă, dar poate să producă orice fel de băutură fierbinte.

„Nu e ceva SF, nu e din Star Trek, e realitatea de zi cu zi dacă lucrezi acolo”, spune Péter.

Péter spune că World Wide Web (www – n.red.) nu are trecut şi prezent ci doar un viitor în continuă schimbare. Iar acum, internetul este prezent în toate aspectele vieţii noastre şi a schimbat viaţa noastră, deşi există de puţin peste un deceniu.

Noi în anul 2020…

Având în vedere estimările privind numărul de dispozitive ce vor fi conectate la internet în următorii 4-5 ani, Péter crede că întrebarea mai importantă ce trebuie pusă este ce se va regăsi pe www. Potrivit estimărilor Cisco, în 4-5 ani, 85% din conţinutul de pe internet va fi reprezentat de clipuri video (o treime fiind pornografie), iar restul de 15% va fi conţinut „social media”.

Prezenţa internetului în toate aspectele vieţii noastre a transformat deja felul în care trăim – industria IT o numeşte „Digital Disruption” (dislocarea digitală – n.red.): Alibaba e cel mai mare retailer internaţional, dar nu are inventar, Uber e cea mai mare companie de taxi, dar nu are niciun taxi, Airbnb este cel mai mare furnizor de servicii de cazare, dar nu are proprietăţi imobiliare. Cel mai popular exemplu este însă Facebook, cel mai mare „angajator”, cu 1,5 miliarde de „angajaţi” care „lucrează” şi creează conţinut pe gratis.

„Întrebarea reală e câte site-uri vor exista în 2020? Previziunea mea e că va fi doar unul. Puteţi să-i spuneţi Cortana, Alexa, Siri sau cum vreţi. Va fi singura interfaţă folosită de utilizatori. Va fi un singur site, care va conţine totul, creat de toată lumea, care va citi mintea utilizatorului şi îi va oferi ceea ce îşi doreşte”, este de părere Péter.

Potrivit IT-istului, evoluţia din ultimii ani a fost de la „internetul lucrurilor” la „internetul experienţelor”, însă ultima fază va fi „internetul minţilor”.

Fan al ficţiunii, ancorat în realitate

Péter e un „tocilar”, cum singur se descrie, atunci când vine vorba de literatura SF, dar spune că, deja, e greu să mai faci diferenţa între ce e SF şi ce e foarte posibil sau chiar probabil în viitorul apropiat.

„Ce era SF când Asimov a scris cărţile sale în anii ’50, de exemplu despre Enciclopedia Galactică, adică un fel de bază de date cu tot ce e cunoscut de omenire în orice domeniu, acum e foarte aproape de realizare. Similar, dacă te uiţi la primele episoade din Star Trek sunt chestii ca telefonul mobil sau vizorul, care e foarte similar cu Google Glasses”, explică IT-istul.

Recent, cercetătorii de la Caltech au realizat o interfaţă care se conectează la creier şi citeşte mintea unui om paralizat de 12 ani şi acesta poate acum să mişte o mână robotică folosindu-se doar de puterea minţii sale. Acesta este primul pas, spune Péter, spre „internetul minţilor” – mintea este conectată la internet, oamenii nu vor mai avea nevoie de un calculator, laptop, smartphone sau alt gadget.

Acestă idee a fost şi cea care a stârnit murmur printre cei care au ascultat prezentarea lui Péter.

„Teamă a fost şi când a fost introdus telefonul mobil, internetul, toate tehnologiile. Omenirea se schimbă şi devine ceva diferit, eu sper că ceva mai bun. Comunicarea mai directă, posibilitatea de a cunoaşte un alt om, chiar şi gândurile lui – e foarte improbabil să începi un război sau să omori pe cineva după o astfel de experienţă. Singura cale spre o pace globală e o globalizare totală a internetului. Dacă ajungi la un nivel la care toţi oamenii sunt conectaţi activ la societatea virtuală nu mai există război, crime, pentru că ai posibilitatea de a înţelege pe oricine. Nu va mai exista rasism, oamenii nu vor mai judeca pe alţii în funcţie de culoare sau rasă, fiecare dintre noi vom fi un „nod” în acea reţea imensă”, explică Péter.

IT-ul românesc prin ochii unui informatician cu experienţa Occidentului

Péter spune că piaţa IT din România nu e departe de cea din Vest: „nici Clujul, care e un Silicon Valley a Europei de Est, nici Târgu Mureş, Bucureşti sau Oradea nu sunt departe de Londra”.

„În anii ’90 se spunea că suntem în urmă că 50 sau 100 de ani faţă de Vest, de SUA sau de Marea Britanie. Dar acum, în special în IT, cred că diferenţa e de maxim un an, dar nici măcar atât. Există idei noi care apar în ţara noastră înainte să existe în Occident. Cred că în cel mult cinci ai această diferenţă nu va mai exista, pentru că nu contează unde faci un start-up, ai şanse egale. Banii de care ai nevoie pentru dezvolta o idee nu au graniţe, ajung oriunde şi, oricum, există foarte mulţi investitori în toată lumea, nu trebuie să ai biroul în Silicon Valley, nici măcar în Vest”, este de părere informaticianul ardelean.

Acesta dă exemplu celui mai mare magazin online, Alibaba, care a fost demarat în China. În opinia sa, start-up-urile din România ar putea ajunge la nivelul Uber sau chiar Google. Asta şi pentru că educaţia din ţara noastră e văzută ca fiind foarte bună, chiar mai avansată în IT decât oriunde în zona noastră.

„În IT nu ai nevoie de investiţii mari în infrastructură: ai nevoie de un calculator conectat la internet. Iar internetul în România e mai rapid decât în mare parte din lume”, spune Péter.

De altfel, Péter recunoaşte că are un „plan secret” – acela de a lucra la o firmă străină cu sediul în România, exceptând Google, gigantul pe care l-a refuzat. Sau, să pornească chiar el o firmă în domeniu. Pentru că intenţia sa este să se întoarcă în ţară şi să participe activ la „schimbarea lumii” în locul în care s-a născut.

sursa: http://www.nasul.tv/un-it-ist-roman-care-a-refuzat-google-prezice-viitorul-omenirii-vom-fi-conectati-la-gandurile-tuturor-ce-era-sf-acum-e-realitate/ / Vocea Transilvaniei

Blogul industriei software din Romania