Bulgaria vrea să ia faţa României cu taxe mici pentru companiile IT – preluare

Am citit in ZF urmatorul articol despre piața IT din Bulgaria, care ar trebui sa-i pună pe gânduri pe managerii și oficialii de la noi. Și în alte domenii au avut loc relocări de pe piața românească sau a fost peferată Bulgaria ca destinație de investiții IT în detrimentul României. Și acum articolul:

“Bulgaria este o destinaţie atractivă pentu investiţii în domeniul IT. Avem un PIB de 36 de miliarde de euro, serviciile contribuind cu circa 63%. Multe companii de IT au birouri în Sofia datorită climatului economic, dar şi specialiştilor în IT”, a spus Borislav Stefanov, reprezentantul Invest Bulgaria Agency, în cadrul unui eveniment în Sofia despre avantajele investiţiilor în domeniul informatic în Bulgaria.

Proiectul “Promovarea avantajelor de-a investi în Bulgaria” a fost implementat cu suportul financiar al UE prin fondurile de dezvoltare regionale, dar şi cu bani de la bugetul de stat. Bulgaria poate accesa 728 de milioane de euro de la Uniunea Europeană în perioada 2007-2013 pentru a promova sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.

Valoarea pieţei de IT a Bulgariei este estimată la 947 milioane de dolari anul trecut, din care 696 de milioane de dolari au fost generaţi de partea de hardware, iar restul de soft­ware. Faţă de anul anterior, piaţa a crescut cu circa 5%, iar anul acesta se aşteaptă o creştere cu 6%, potrivit oficialilor din industrie.

În Bulgaria sunt prezente companiile HP, IBM, Johnson Controls, SAP, Oracle, vmware, Microsoft, Cisco, CSC şi altele, cele mai multe firme au birouri în Sofia. Şi în Varna, Ruse sau Plovdiv sunt prezente câteva companii, precum Gensoft sau CSC. Potrivit unui studiu al BuddeCom (based on ITU data) din 2011, Bulgaria ocupă locul trei la viteza de co­nectare la internet, după Coreea de Sud, care ocupa locul întâi, şi România (locul doi).

Cea mai importantă piaţă de export a produselor software este SUA şi Canada (38% din produsele exportate ajung în aceste ţări), locul doi fiind ocupat de Germania cu 27%.

3.500 de studenţi obţin anual o licenţă în domeniul informatic în Bulgaria

În Bulgaria sunt 220 de licee cu profil tehnic (tehnologie informaţiei şi comunicaţiilor) şi peste 15 universităţi care oferă specializare în acest domeniu. Aproape 3.500 de studenţi din universităţile din Bulgaria obţin o licenţă în IT anual, număr similar cu cel din România. Numărul celor care se specializează în IT s-a dublat faţă de anul 2001. Circa 90% din cei care se angajează în firme de IT au absolvit Technical University (41,5%) sau Sofia University (38,8%), potrivit datelor de la Ministerul Educaţiei din Bulgaria. În cadrul Sofia University învaţă aproape 25.000 de studenţi, din care 2.500 sunt înscrişi la Facultatea de Matematică şi Informatică, restul la alte facultăţi (precum cea de Limbi Străine, Drept, de Economie şi Administrarea Afacerilor şi nu numai). Pe de altă parte, în cadrul Technical University din Sofia învaţă 14.000 de studenţi a facultăţilor de electronică, telecomunicaţii şi altele.

În 2010 lucrau în firme de software 4.554 de angajaţi (faţă de 4390 în 2009), în timp ce în firme specialiazate pe hardware lucrau 4369 de angajaţi, faţă de 5784 de persoane în 2009. În industria telecom erau 11.637 de angajaţi în 2010, faţă de 13.836 de persoane cu un an în urmă iar în sectorul de system integration erau 3.686 de angajaţi faţă de 3670 de persoane în 2009.

În BPO lucrează 15.000 de angajaţi

În sectorul de BPO lucrează 15.000 de angajaţi, care generează venituri de 200 de milioane de dolari anual. Companiile din sectorul de Business Process Outsourcing (BPO) de pe piaţa bulgară deservesc clienţi din străinătate în peste 25 de limbi străine. Costurile cu salariile sunt cele mai reduse din Europa de Sud-Est (SEE), salariul mediu fiind de 327 de dolari iar chiria pentru un spaţiu de birouri variază între 9 dolari şi 19 dolari pe metru pătrat. Chiriile pentru spaţiile de birouri sunt la cel mai mic nivel din regiune, “stocul” de spaţii de birouri în Sofia este de 1,4 milioane de metri pătraţi, din care 45% sunt din clasa A. Chiria medie pe lună în Sofia pentru un spaţiu de birouri este de 12 euro pe metru pătrat, faţă de 15 euro pe metru pătrat în România , potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency.

Câştigă mai puţin decât în România

Salariile angajaţilor din acest sector de tehnologia informaţiilor şi a comunicaţiilor (ICT) din Bulgaria sunt mai mici comparativ cu celor a angajaţilor din ţările vecine. Astfel ca un junior câştigă 9.580 de euro pe an în Bulgaria, faţă de 12.290 în Slovacia, 13.680 de euro în Cehia şi 15.090 euro anual în România, potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency, care citează datele din 2010 furnizate de Payscale. Pe de altă parte, salariul anual al unui senior ajunge la 16,720 de euro în Bulgaria, faţă de 18.000 euro în Slovacia, 19.420 euro în România şi 20.050 de euro în Cehia, arată aceeaşi sursă. Salariile din IT în Bulgaria sunt însă cu 20% mai mari faţă de salariul mediu din Bulgaria.

Seful Cisco Bulgaria: Salariile de aici din IT sunt “cele mai competitive” din Europa

“Bulgaria este destinaţia perfectă pentru o investiţie în IT, datorită tinerilor care vorbesc mai multe limbi străine şi care au pregătire în domeniul informatic, dar şi din punct de vedere al taxelor pe care le plătim”, afirmă Borislav Dimitrov, directorul general al Cisco din Bulgaria.

Cisco Systems, cel mai mare producător mondial de echipamente de reţea, are 100 de angajaţi în Bulgaria. În România Cisco avea 45 de angajaţi în 2010, la afaceri de 30 de mil. de lei (7 mil. euro) şi un profit de 2,5 mil. lei (581.000 de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Borislav Dimitrov nu a dorit să facă publică cifra de afaceri a Cisco Bulgaria şi nici salariul mediu al angajaţilor, însă a precizat că în Bulgaria sunt cele mai “competitive” salarii din Uniunea Europeană. Întrebat de ZF care sunt avantajele unei investiţii în IT în Bulgaria comparativ cu una în România, Borislav Dimitrov a menţionat parteneriatele cu universităţile de profil, salariile mai reduse şi taxele plătite. “Nu sunt un expert în taxe însă ştiu că în Bulgaria plătim 10% corporate income tax rate (impozitul pe profit) şi 5% impozitul pe dividende”, a spus el. Angajaţii bulgari din firme de IT vorbesc engleza, germana, rusă sau franceză.

HP are 3.350 de angajati in Bulgaria

Iravan Hira, general manager al HP Bulgaria, susţine că pe piaţa de IT din această ţară, compania pe care o conduce este lider, cu 3.350 de angajaţi şi 11.50 de contractori. “Lunar angajăm între 50 şi 120 de oameni în firma noastră, ne-am extins foarte mult de când am intrat pe piaţa în 2006. Bulgaria este ţara pe care am ales-o pentru investiţii în servicii de outsourcing”, a spus el, adăugând că HP este al cincilea contributor la bugetul de stat al Bulgariei. În România, gigantul IT american estima că va ajunge la 3.600 de angajaţi în finele anului trecut, iar dacă cererea de pe pieţele externeva creşte, atunci compania ar putea deschide un al doilea centru deservicii, în alt oras decât Bucureşti. Filiala locală a companiei americane Hewlett Packard (HP), care revendică poziţia de lider al pieţei locale de IT cu cei peste 3.000 de angajaţi, a înregistrat anul trecut, dar şi în primul trimestru al anului fiscal un avans de peste 10% al veniturilor şi estimează că tendinţa se va menţine. În anul fiscal 2010, încheiat în luna septembrie, HP a anunţat la nivel global venituri de 126 mld. $, în creştere cu 10%. În primul trimestru al anului fiscal curent, încheiat pe 31 ianuarie, HP a avut venituri de 32,3 mld.$, mai mari cu 4%.

Bulgaria are 7,4 milioane de locuitori, din care 4,6 milioane de persoane sunt active pe piaţa muncii. Populaţia Sofiei este de 1,29 milioane de locuitori. Sunt 21 de universităţi din care ies anual 26.000 de studenţi.

Angajatori de top – un job (af)fair

Ieri si azi (30-31 martie) s-a desfasurat a 12-a editie a targului de joburi Angajatori de top in Bucuresti la Sala Palatului. De obicei industria IT&C este “vedeta” la astfel de evenimente, alaturi de banci si firme de consultanta. Numele mari din IT&C participante, in ordinea numerelor de pe tricou/pliant au fost: Accenture, Oracle, Intel, CGS, Luxoft, Bitdefender, HP, Ericsson, 1&1, TeamNet, Huawei.

Eveniment mare, cu 90 de firme participante, 3000 de joburi, 15000 de participanti, 27 de workshopuri, cum ne informeaza chiar site-ul organizatorilor. Multa vanzoleala, dar pentru ce si pentru cine?

Genul asta de de evenimente pompoase au doua scopuri mari pentru companii: creare de imagine si vanarea de angajati entry level. Sa luam pe rand cele doua:

1. Crearea de imagine

Evenimentul are o buna mediatizare in presa si printre potentialii participanti. Cand compania se afla chiar printre parteneri/sponsori va aparea pe toate bannerele, pe toate pliantele. Asta inseamna imensa publicitate. De-a lungul anilor s-a creat impresia ca orice firma serioasa, care vrea sa creasca trebuie sa participe la targul de joburi si sa faca o impresie buna. Nu participi, nu existi. Dar asta se datoreaza si imaginii obtinute pe un pret relativ mic.

Un alt argument in favoarea celor de mai sus sunt faimoasele workshopuri unde multimationalele ii fac pe novici sa viseze la satisfacia muncii in sistemul bancar in declin sau la provocarile unei industrii IT globale, bazata in mare parte pe servicii de suport.

2. Vanarea de candidati entry level

Pe langa prezenta in sine, selectarea celor mai buni absolventi sau studenti in ani terminali este obiectivul major al fiemelor, 80-90% din pozitiile deschise fiind in zona asta. Pozitia e logica din cateva puncte de vedere:

– proaspetii absolventi si studentii nu sunt deloc in evidentele marilor companii sau a firmelor de recrutare, deci e o buna ocazie de a se “cunoaste”

– absolventii si studentii au timp de astfel de evenimente si sunt dornici sa afle informatii despre companii, mai ales atunci cand e vorba de branduri prestigioase de afara.

– angajatii cu vechime cunosc piata pe alte filiere si nu sunt interesati sa ia parte la exercitii de imagine ale companiilor, ei de obicei fiind recrutati pe alte canale

– angajatii, chiar si cei interesati sa-si schimbe jobul nu pot participa, evenimentul desfasurandu-se in timpul programului (sambata de azi e o exceptie).

– angajatii cu vechime, daca chiar insista sa participe, risca sa se intalneasca cu reprezentantii HR ai actualului angajator, creand zambete si discutii cretine.

Avand in vedere cele de mai sus, fac si eu cateva recomandari pentru editiile viitoare organizatorilor evenimentului (daca ma aud):

1. Sa vorbeasca cu cei care distribuie pliante la orice colt de strada despre eveniment sa nu-mi mai dea si mie.

2. Sa modifice numele evenimentului in “Angajatori de top pentru proaspeti absolventi“.

3. Daca vor avea la un moment dat deschisa o pozitie de executive la o firma cat de mica, sa sara peste punctul 1 de mai sus si sa-mi dea cu dedicatie invitatia.

Doua lumi diferite si o mare oportunitate

Din punctul de vedere al industriei software schimbarea regimului din 1989 a venit exact la momentul oportun.

Prima lume: industria IT in occident

in 1990 occidentul (si mai ales Statele Unite) avea o experienta de 30-40 de de ani in industria IT si pe baza standardelor si concurentei realizase la acea vreme PC-uri relativ performante, bazate pe microprocesorul Intel 80386 (i486 tocmai se inventase). De asemenea, multe sistemele de operare si toate limbajele de programare au plecat din universitati de mare calibru si au fost preluate de multe companii private, in versiuni comerciale imbunatatite.

Anii 60-70 au reprezentat perioada mainframeurilor – care costau enorm si aveau putere de calcul foarte limitata si pe care putine institutii si le permiteau.

Daca pana la acel moment IT-ul era si in occident o curiozitate care se desfasura in  universitati si in cateva companii de hardware/software, aparitia PC-ului in la inceputul anilor ’80 a revolutionat pur si simplu industria calculatoarelor si indirect dezvoltarea de software. Astfel, numai in decursul anului 1982 numarul de PC-uri creste de la 1 milion al 5.5 milioane. Revolutia a fost sustinuta si de dezvoltarea fata precedent a industriei semiconductorilor marcata in ’78 de apartitia procesorului Intel 8086, urmat in ’82 de 80286 si in ’86 de 80386. Momente cheie:  august 1981 – aparitia IBM personal PC /AT ca standard de compatibilitate si 1984 – apartitia Apple Macintosh – primul PC cu mouse si interfata grafica complexa.

In tabelul de mai jos, preluat de pe etforecasts.com vedem ca cea mai spectaculoasa crestere procentuala a numarului de calculatoare, respectiv de utilizatori s-a produs in perioada 1980-1990.

Table 1.1   US and Worldwide Computers-in-Use Growth
1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
USA:
Computers-in-Use (#M) 3.1 22.2 51.3 90.2 184 244 306 380 465-485
5-year Growth (%) 60.2 48.6 18.3 11.9 15.3 5.8 4.6 4.4 4.1-5.0
Computers-in-Use Share (%) 64.8 61.6 48.9 37.9 33.3 25.6 20.2 16.3 13-14
Computers-in-Use/1,000 People (#) 13.4 93.0 205 338 652 823 987 1,168 1,365-1,420
Worldwide:
Worldwide Computers-in-Use (#M) 4.8 36.0 105 238 552 950 1,514 2,324 2,995-3,120
5-year Growth (%) 64.4 49.6 23.9 17.8 18.3 11.5 9.8 8.9 5.2-6.1
WW Computers-in-Use/1,000 People (#) 1.07 7.40 20.0 41.8 90.4 147 239 321 390-410

Evolutia software-ului a fost la fel de spectaculoasa: Dupa aparitia UNIX si a primelor limbaje de porgramare FORTRAN, LISP, COBOL in anii ’50, la inceputul anilor ’70, odata cu aparitia ARPANET se pun bazele protocoalelor de comunicatie peste viitorul Internet, precum si a tool-urilor de conectare (TCP, TCP/IP, telnet, ftp, email, Ethernet). Tot la inceputul anilor ’70 apar si limbajele de programare “moderne”: C, Pascal, urmate de limbajele de programare obiectuala: C++, ADA. Sistemele de operare cu interfata grafica pentru PC-uri Windows si Mac OS se dezvolta si ele in acord cu cererea din noua piata, calculatorul incetand sa mai fie un tool al initiatilor.

La sfarsitul anilor ’80 ca industia IT occidentala era la sfarsitului copilariei.

A doua lume: industria IT in Romania comunista

Pe de alta parte, industria locala era incremenita in proiecte interne, de productie de minicalculatoare si PC-uri, cu aplicatii rudimentare din zona economica. La noi, domeniul IT era reprezentat in universitati, in special institulele politehnice si ITC (Institutele de tehnica de calcul). De asemenea, marile intreprinderi comuniste aveau centre de tehnica de calcul unde in general erau instalate si folosite calculatoare de productie romaneasca. Actorii principali din universitati si din centrele de calcul au jucat un rol important dupa 90 in dezvoltarea industiei.

Productia interna de calculatoare a fabricat sistemele tip IRIS, Felix, Coral (in anii 70-80). Utilizarea lor era de uz intern si se facea de catre aceeiasi actori ai domeniului IT mentionati mai sus: centrele de calcul ale marilor fabrici comuniste, respectiv universitatile. La sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90, s-a dezvoltat si piata de calculatoare personale romanesti, prin seria HC. Probabil ca unii isi mai amintesc sistemele HC 91 sau HC 95, cu programe pe memorie externe, de tip caseta audio.

Oportunitatea

Pana acum am prezentat doua lumi total diferite, nu-i asa? Ce le-a facut sa devina una singura dupa aproximativ 10-15 ani? Exact perioada in care s-au produs revolutiile din ’89 in Europa de est.

Daca schimbarea regimului comunist (si deschiderea spre piata IT occidentala) ar fi survenit cativa ani mai tarziu, industria locala ar fi pierdut momentul, ramanand incremenita in redescoperirea rotii, in timp ce in occident se pe langa revolutia hardware avea loc si o dezvoltare fara precedent a sistemelor de operare pentru PC-uri, a aplicatiilor software, dar mai ales a limbajelor de programare si a Internetului.

Diferentele ar fi devenit astfel foarte mari, atat tehnologic cat si business si conceptual incat at fi fost greu daca nu imposibil de recuperat. Romania urma patternul Coreei de Nord (izolare totala / interzicere a oricarei tehnologii occidentale) nu al Chinei. Schimbarea de regim in Romania a permis asimilarea in timp relativ scurt scurt a rezultatelor unei muncii de 40 de ani a occidentului, la scurt timp dupa ce aceasta incepea sa-si arate roadele.

Pe de alta parte, daca schimbarea ar fi survenit cativa ani mai devreme, realizarile tehnologice nu ar fi avut asa mare impact in constiinta tinerilor de 12-18 ani la acea varsta, si probabil ca nu s-ar fi declansat interesul crescut pentru acest domeniu. Doresc sa amintesc deschiderea extraordinara spre domeniul IT care se facea la inceputul anilor ’90 in licee, crearea primelor retele locale, in general cu sisteme donate de unitati de invatamant omologe din occident.

Acest moment a facilitat dezvoltarea interesului pentru acest domeniul IT in randul tinerilor de scoala si liceu si crearea unei culturi a programarii software. Combinata cu background-ul matematic bun asigurat de sistemul de invatamant preuniversitar si de gandirea logica, specifica europenilor,  au creat in Romania un excelent profil de dezvoltator de software, care a contribuit la dobandirea renumelui de buni programatori de mai tarziu.

IT sau software?

De la bun inceput vreau sa fac distinctia intre IT si software / dezvoltare software, fapt pentru care apelez la cateva definitii.

Conform Wikipedia, “IT (Information, Tehnology) este tehnologia necesara pentru prelucrarea (procurarea, procesarea, stocarea, convertirea si transmiterea) informatiei, în particular prin folosirea computerelor (calculatoarelor electronice)”.

Acum definitia pentru software, in engleza: “Computer software or just software, is a collection of computer programs and related data that provides the instructions for telling a computer what to do and how to do it. Software refers to one or more computer programs and data held in the storage of the computer for some purposes. In other words, software is a set of programs, procedures, algorithms and its documentation concerned with the operation of a data processing system.”

Prin urmare dezvoltarea software este activitatea care are ca scop producerea de computer software.

Extrapoland din definitii, IT este un domeniu mai larg decat software-ul. Software-ul se imparte si el in produse (software pentru utilizare multipla pe baza de licenta comerciala sau freeware/shareware) si software dedicat/custom.
IT-ul inglobeaza hardware, retelele de calculatoare, software freeware, software COTS (commercial off the shelf ), sisteme complexe obtinute prin integrarea celor de mai jos si nu in ultimul rand software-ul custom.

Ma vad nevoit sa fac aceasta clarificare pentru ca multa lume percepe termenii IT sau software ca fiind echivalenti. Si ma refer aici la multa lume care e utilizator de calculator. Chiar si multe publicatii generaliste care eu si rubrica de  IT sau “IT & Media” cum se mai poarta fac aceeasi greseala.

De exemplu, orice companie care foloseste o retea de calculatoare are un departament de IT (o persoana in altima instanta) care se ocupa de administrarea retelei, a conexiunii la internet, a serverului de web (daca e cazul), de configurarea serverului de mail, de securitate, de instalarea si configurarea de software pe statiile de lucru si pe server. Aceasta activitate nu e software development. Acele companii nu fac software si nu sunt companii de software.

Despre ce e si ce face o companie de software, in posturile ce urmeaza.

On air

Multe schimbari majore s-au intamplat in Romania in ultimii 22 de ani. Mare parte dintre ele de trista amintire, de gen privatizarari subevaluate, ramuri economice falimentate. Exista totusi un domeniu care a crescut spectaculos. Unii zic ca e o mina de aur pentru Romania. Altii zic ca e adevaratul brand de tara al Romaniei, pentru care suntem recunoscuti peste hotare (fara campanii in media straina). Eu ii spun doar industria de software.

Programat in Romania e un blog care prezinta evolutia spectaculoasa a industriei de dezvoltare software in Romania, corelata cu evolutiile internationale din perspectivele tehnologiilor, pietelor, marilor companii si ale tendintelor. Isi propune sa discute despre oportunitati si amentintati, despre perspective. Abordeaza tangential si domenii conexe gen industria hardware sau telecomunicatii, oferind astfel o imagine de ansamblu a pietei IT & C romanesti.

Industria a plecat de la cateva sute/mii de angajati in 1990, ajungand la peste 100.000 in 2012, la care ar mai trebui sa adaugam inca zeci de mii plecati sa lucreze in strainatate (temporar sau permanent).

A ajuns industria de software in cel mai bun punct posibil? Eu zic ca nu, dar vom vedea mai in detaliu de-a lungul blogului. Putea sa mearga mai rau? Cu siguranta. Putea sa mearga mai bine? Da, cu mai multa viziune din partea politicienilor, prin programe coerente de spijin.

De ce despre industria de software? Am mai multe motive, printre care mentionez:

  • Pentru ca e putin reprezentata pe bloguri si in media, comparativ cu piata de hardware, de gadget-uri, de produse software
  • Pentru ca in media si in constiinta publica exista o mare confuzie intre IT, dezvoltare de software, informatica, hardware si mai nou gadget-uri
  • Pentru ca am legatura directa cu acest domeniu, putand oferi o imagine mai din interior
  • Nu in ultimul rand pentru ca imi place sa scriu despre asta.

Blogul industriei software din Romania