Cei trei amigos sau povestea UML-ului

Vorbiti umeleza? Do you speak UML modeling language? Daca da, s-ar putea sa va intereseze contextul aparitiei UML-ului. Ca orice poveste care se respecta are niste eroi – in cazul nostru trei crai de la … apus.

Era pe la inceputul anilor ’90 in State o companie numita Rational Software (sunt sigur ca ati auzit de ea) care avea ca chief scientist pe primul dintre eroii nostri – domnul Grady Booch. La acea vreme stiinta programarii era mai putin dezvoltata ca astazi si nu existau nici procese, nici standarde, nici macar un limbaj comun pentru notatii sau diagrame. Existau tentative de a crea asa ceva, dar ele variau de la companie la companie.

Domul Booch resimtea din plin problemele de mai sus, asa ca isi storsese creierii si produsese “Booch method” – o tehnica de analiza si design a software-lui, insotita de elemente grafice, care se preta foarte bine pentru OOD (Object Oriented Desing).

Dar simtea ca nu e totul, drept pentru care in 1994 a mai chemat la Rational un alt personaj, pe domnul James Rumbaugh, tocmai de la General Electric, care si dansul elaborase o metodologie numita OMT (Object Modeling Technique), care continea in principal ceea ce noi azi numim class diagram, object diagram, state diagram.

Cireasa de pe tort s-a pus un an mai tarziu, cand Rational l-a adus pe cel de-al treilea crai, domnul Ivar Jacobson, tocmai din Suedia, si nu oricum, ci cu tot cu firmulita domniei sale Object AB, care fusese parte a Ericsson.

Iacobson, si el o minte sclipitoare, era dorit in acest club pentru ca, pe la sfarsitul anilor ’60, nu la o firma de software, ci, surpriza, la o companie de telecomunicatii (Ericsson) concepuse tipuri de diagrame care azi fac parte din UML (sequence diagrams, collaboration diagrams, state transition diagrams), dar si use case diagrams. Evident ca si in cazul lui, acestea purtau un nume de cod – metoda OOSE (Object-Oriented Software Engineering), la care si el tinea foarte mult.

James Rumbaugh
Ivar Jacobson
Grady Booch

Asadar cei trei domni, cu viziuni si idei nu tocmai omogene, cu teorii relativ disjuncte s-au pus la discutii, si pana la inceputul lui 1997 au pus de-un limbaj de modelare unitar, pe care l-au numit UML (Unified Modeling Language). Au venit fiecare cu conceptiile lui si au plecat cu o idee comuna, impartasita de toti si care le includea si pe celelalte. Era si timplul pentru ca a OMG (Object Management Group) tocmai submisese o cerere de astfel de speificatie – propunerea celor trei fiind rapid adoptata.
In urma acestei colaborari fructuase cei trei “metodologisti” cum li se mai spunea au fost numiti “The Three Amigos“. Atat de bine au copt specificatiile UML incat in scurt timp ele au fost adoptate de toata comunitatea dezvoltatorilor ca un standard al industriei – ceea ce-si si dorisera “the treee Amigos”. O schimbare semnificativa apare de abia in 2005 cand apare UML 2.0, care mai adauga cateva tipuri de diagrame.

Dupa successul UML-ului cei trei colegi acum si-au mai dat odata mana si au pus la cale metodologia/procesul de dezvoltare software RUP in celebra carte publicata in 1999 – “The Unified Software Development Process” – care a devenit si ea foarte populara pe durata anilor 2000 (atat cartea, cat si metodologia), dar asta-i o alta poveste.

Dar cum in business pestele cel mare inghite pe cel mic, in anul 2003 compania Rational a fost cumparata de IBM, ceea ce n-a fost foarte bine, dar nici cel mai rau lucru cu putinta pentru ea, IBM fiind serios interesata de arhitectura software. Gasca celor trei insa s-a cam spart, Jacobson retragandu-se primul, urmat in 2006 de Rumbaugh si in final de Booch. Oricum, cand vine vorba de arhitectura si metodologii de dezvoltare software, numele acestor domni sunt de referinta.

Java contra Java (Oracle ataca Google in justite)

Tatal Sun Microsystems a avut in anul 1995 un fiu pe care l-a numit Java. Copilul n-a avut mama pentru ca mostenirea multipla directa nu era bine vazuta si nici permisa. Inca de mic Java s-a dovedit foarte capabil si s-a remarcat in fata colegilor de joaca din familia Microsoft (Visual Basic, Visual C++) pentru ca era si foarte inventiv, dar mai ales deschis la nou si nu cerea nimic niciodata (in afara de memorie si putere de calcul).

A crescut iar Unix si GNU project ii erau ca niste frati mai mari. Fiindca era foarte sociabil si nu avea nimic de ascuns s-a imprietenit cu toti copiii din familiile Google, SAP, Adobe, Oracle, IBM. S-a dezvoltat si cu timpul a ajuns printre cei mai puternici de la bloc.

Dar iata ca in 2009 tatal Sun, dupa probleme financiare serioase (umbla vorba si ca nu ar fi luat cele mai chibzuite decizii in ultima vreme, avand inclinatii si spre bautura) l-a vandut pe Java (la numai 14 ani) temutului unchi Oracle pentru a salva pielea intregii familii.

La scurt timp tanarul Java a inceput sa simta autoritatea noului tutore, care nu stia cum sa-si scoata mai repede banii investiti. Lumea nu mai era la fel pentru Java. Relatiile cu prietenii aporpiati s-au mai racit. Fanii au devenit mai rezervati, mai suspiciosi, vorbind de sfarsitul libertatii lui Java.

Unchiul Oracle a devenit foarte ursuz si a inceput sa se certe pe fata cu familia Google pentru niste jucarii ale lui Java pe care, zice Oracle, copiii lui Google le-ar folosi fara sa fi cerut voie.

Treaba e groasa si decizia finala o va lua administratorul blocului. Gurile rele spun ca se va lasa cu geamuri sparte si ca, datorita problemei acesteia se vor tensiona relatiile in bloc, ca e posibil ca pretul intretinerii din iarna viitoare sa explodeze din nou.

V-ati prins desigur ca e vorba de celebrul deja proces dintre Oracle si Google pentru drepturile de utilizare Java in Android. Un articol din wall-street.ro ne ofera mai multe detalii despre acest subiect fierbinte.

Justificarile lui Larry Ellison cu investitiile de 5 miliarde $ pe care le face Oracle in Java sunt ridicole si seamana, folosind analogia de mai sus, cu ale unui tata vitreg care calculeaza in bani costul mancarii pentru copilul sau. Java a ajuns la popularitatea pe care o are tocmai datorita licentelor de utilizare gratuite. Nu gratuitatea Java a cauzat problemele financiare ale Sun, ci orientarea business defectoasa. Mai jos articolul:

Razboiul Google – Oracle: Cum ar putea fi declansat un cutremur masiv in software

Inclestarea legala dintre gigantii Silicon Valley Oracle si Google ar putea testa limitele protectiei legale in industria software si sa rescrie regulile pentru o buna parte din industrie, considera analisti internationali.

Intr-un caz in curs de desfasurare la Curtea de Justitie din San Francisco, Oracle acuza Google de violare a proprietatii intelectuale in cazul a 37 de aplicatii si programe software, sau API-uri, create in Java. Oracle sustine ca Google nu a platit taxele de licenta pentru acestea.

Multi observatori citati de SFGate.com considera ca, daca justitia va da dreptate Oracle, atunci costul software-ului Android va creste simtitor si Google va fi fortata sa investeasca mai multi bani in producerea sistemului de operare pe care in prezent il ofera gratuit. Mai mult, unii analisti se arata ingrijorati de faptul ca acest caz ar duce la cresterea riscurilor legale in intreaga industrie software si de dezvoltare, in general.

“Daca Oracle va reusi sa convinga instanta ca API-urile au fost folosite ilegal de Google, intreaga industrie software ar putea fi data peste cap”, sustine Mark Webbink, director executiv la Centrul pentru Drepturi Intelectuale la New York Law School. “Daca Oracle castiga, am putea asista la un val de alte chemari in instanta din partea companiilor de software care au astfel un precedent de care sa se agate”.

Simon Phipps, avocat specializat pe open source, sustine ca acest caz ar putea instaura confuzie nedorita in industria software si o complexitate ce ar putea inspira frica si nesiguranta in dezvoltarea de software open source.

Marti a fost a doua zi de infatisari in fata Curtii de Justitie din San Francisco si atat avocatii Google cat si cei ai Oracle s-au intrecut in a oferi perspective proprii asupra API-urile. Avocatii Google sustin ca aceste API-uri nu sunt decat niste “cuvinte” pe care toti au voie sa le foloseasca fara sa incalce niciun drept, in timp ce avocatii lui Larry Ellison, fondator Oracle, considera ca acele “bucati” de software sunt “stalpi de sustinere” si “biblioteci intregi”.

Ellison a subliniat marti ca fara protectie asupra API-urilor, compania nu si-ar mai permite sa faca investitii masive in dezvoltarea de software. El a spus ca Oracle investeste 5 miliarde de dolari in fiecare an pe cercetare si dezvoltare si crearea API-urilor este una dintre cele mai dificile parti, un segment rezervat celor mai talentati programatori.

“Daca oamenilor li s-ar permite sa ne copieze software-ul – cu alte cuvinte, sa creeze copii ieftine dupa produsele noastre – nu ne-am mai permite sa ne platim inginerii si nu vom mai putea continua investitiile”, a declarat marti Ellison.

Oracle a cumparat Java in 2010 prin achizitia Sun Microsystems si, de atunci, compania taxeaza firmele care se folosesc de anumite API-uri create in acest limbaj de programare.

Vrei sa lucrezi la Google? Iata testul de care este aproape imposibil sa treci – preluare

Wall-street.ro ne prezinta articolul “Vrei sa lucrezi la Google? Iata testul de care este aproape imposibil sa treci” – care prezinta un interviu generalist/test de inteligenta de la Google. Un singur comentariu as avea la ce zice articolul: pe langa inteligenta sclipitoare, candidatii la joburile tehnice de la Google au nevoie si de un bagaj considerabil de cunostinte din domeniu:

Vrei sa lucrezi la Google? Iata testul de care este aproape imposibil sa treci

Google este una dintre companiile la care multi dintre angajati viseaza sa ajunga, avantajele fiind multiple: salariile foarte bune, birourile care arata similar unui loc de joaca din gradinite, iar proiectele sunt extrem de interesante.

Pentru a ajunge sa lucrezi la Google, una dintre cele mai mari companii IT din lume nu este obligatoriu sa ai un bagaj de cunostinte solide ci mai degraba sa fii de o inteligenta sclipitoare pentru a face fata cu brio intrebarilor angajatorului.

Procesul de recrutare este unul dificil. Cei de la Google sunt renumiti pentru intrebarile incuietoare pe care le adreseaza candidatilor. Va prezentam o lista a celor mai recente intrebari, data publicitatii de revista britanica Wired.

1. Esti micsorat pana ai inaltimea unei monede si aruncat intr-un blender. Masa ta e micsorata pentru ca densitatea sa fie aceeasi. Lamele incep sa se roteasca in 60 secunde. Ce faci?

2. Avem o problema de latenta in Africa de Sud. Diagnosticheaz-o.

3. Fa un plan de evacuare pentru San Francisco.

4. Folosind o clepsidra de 4 minute si o alta de 7 minute, masoara exact 9 minute.

5. Imagineaza-ti o tara in care toti parintii vor sa aiba baiat. Fiecare familie face copii pana cand apare un baiat. Apoi sotii se opresc. Care este proportia baietilor si fetelor in aceasta tara?

6. Foloseste un limbaj de programare ca sa descrii o gaina.

7. Care este cea mai frumoasa ecuatie pe care ai vazut-o pana acum?

8. Vrei sa te asiguri ca Bob are numarul tau de telefon. Nu poti sa-l intrebi pe el direct. In loc de asta, trebuie sa ii scrii un mesaj pe o bucata de hartie si sa i-l dai lui Eve, care va fi intermediar. Eve ii va da mesajul lui Bob, iar el ii va da o foaie de hartie lui Eve, pe care aceasta ti-o va da tie. Nu vrei ca Eve sa stie numarul tau de telefon. Ce il intrebi pe Bob?

9. Un om si-a impins masina intr-un hotel si si-a pierdut averea. Ce s-a intamplat?

10. Daca ai avea o stiva de monede care sa fie de inaltimea Empire State Building ai reusi sa le pui pe toate intr-o camera?

11. Cati bani ai cere ca sa stergi toate geamurile din Seattle?

12. De cata hartie igienica ar fi nevoie pentru a acoperi un intreg stat?

13. Cum gasesti cea mai apropiata pereche de stele de pe cer?

14. Poti inota mai repede in apa sau in sirop?

15. E dificil sa iti amintesti ceva ce ai citit, mai ales daca trec mai multi ani. Cum vezi problema asta?

16. Esti intr-o masina cu un balon de heliu legat de podea. Geamurile sunt inchise. Cand apesi acceleratia, ce se intampla cu balonul? Se misca in fata, in spate sau ramane pe loc?

17. Ai de ales intre doua variante. Prima: ti se da o minge de baschet si ai o sansa sa o scufunzi in apa, pentru 1000 de lire sterline. Doi, trebuie sa reusesti asta de doua ori din trei incercari, tot pentru 1000 lire sterline. Ce alegi?

18. Ai “n” companii si vrei sa le unesti intr-o mare companie. Cate metode diferite sunt de a face asta?

19. Detii un ceas analogic cu 3 indicatoare. De cate ori pe zi cele 3 indicatoare se suprapun?

20. Lucrezi intr-o cladire de 100 etaje si primesti doua oua identice. Trebuie sa determini cel mai inalt etaj de la care un ou cade fara sa se sparga. Ai dreptul sa spargi ambele oua. De cate aruncari ai nevoie?

Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)

Si cum putina istorie nu strica niciodata, o sa facem o scurta trecere in revista a dezvoltarii IT-ului in Romania in general si a industriei software in particular, incepand cu anii ’90.

Postul de azi acopera primii ani de dupa revolutie, perioada 1990-1996, care n-a fost prea luminoasa si despre care se stiu destul de putine lucruri. Partea a doua o gasiti aici: Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999).

Mediul universitar
In primii ani dupa 90 mare parte a activitatii IT a avut loc in centrele universitare. Au inceput sa se inlocuiasca sistemele de calcul romanesti invechite cu cele de import, tot invechite si ele, mare parte primite ca donatii de la universitati omoloage. Sunt celebre si azi primele retele novel cu statii 80286 care au tinut pana spre sfarsitul anilor ’90.
Liceele, mai ales cele cu profil tehnic sau informatic au mers pe aceleasi principii.

Retelele nationale. Internetul
Tot din zona universitara a pornit si dezvoltarea retelelor de calculatoare in Romania, in anii 90-92, mai intai prin legaturi punct la punct cu universitatidin afara, ulterior nodurile interne legandu-se si intre ele. Viteza legaturii era ridicol de mica (dial-up de 9.6 kbs ori X25), serviciul principal folosit fiind emailul.

In 1993 Romania se conecteaza la Internet, incepandu-se crearea de domenii .ro si totodata dezvoltarea retelei universitare, care in numai cativa ani a reusit sa includa toate centrele universitare din tara.

De asemenea, tot din 1993-1994 apar primii operatori ISP comerciali (RTNS si LOGIC), care in cativa ani se dezvolta ajungand sa aiba acoperire in toate marile orase.

Companiile
In primii 2-3 ani dupa 90 situatia era confuza, firmele care actionau in domeniul IT se ocupau de “adus” calculatoare, configurat retele. Treptat a aparut si nevoia de software de contabilitate. Putini au fost cei care au sezizat oportunitatile, putem aminti aici pentru Bucuresti de cateva firme respezentative: UTI Systems si RBS (Romanian Business Systems), achizitionata in ’95 de IBM la intrarea pe piata din Romania, Fortech achizitionat ulterior de Siemens. De remarcat de asemenea ca IBM si Oracle sunt primele multinationale care au venit in Romania, inca din 1995.

Tot in aceasta supa primordiala si-au facut apartita primele viitoare nume mari ale industriei software din Romania, insa mai spre mijlocul perioadei: Siveco (1992), SoftWin (1993), Totalsoft (1994), dar si marii integratori locali: Intrarom (1993), Romsys (1993).

In provincie situatia era la fel de putin reprezentativa, singurul oras cu investitii mai serioase in acei ani fiind Timisoara, unde Alcatel si Siemens au deschis centre de dezvoltare pentru a sustine business-ul din zona auto, respectiv telecom pe care aceste companii il desfasurau.
In Cluj singurele nume resprezentative pentru acea perioada sunt Brinel, infiintat inca din 1991 care actiona la inceput ca o firma de service/vanzare de calculatoare, respectiv Nethrom (infiintat 1994 – actualul Yonder) – prima mare firma parteneriat romano-olandez care a fost realmente o firma de software.

Piata muncii

Absolventii de universitati de profil informatic erau putini in aceasta perioada, dimensionarea fiind facuta inca pentru nevoile vechiului regim. Cu toate astea oferta de lucru era aproape inexistenta, multi absolventi din aceasta perioada avand o singura posibilitate de a munci in domeniu in conditii decente: emigrarea, ceea ce multi au si facut.

Cresterea numarului de locuri in facultati s-a facut incepand cu anii ’93-’94, ducand la cresterea numarului de absolventi cativa ani mai tarziu.

Limbajele populare la acea vreme erau C, C++, Pascal, FoxPro pentru baze de date, mediile de dezvoltare fiind dominate de gigantul la acea vreme Borland.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1991 – apare prima versiune de Linux dezvoltat ca un sistem de operare Unix like pentru procesoare x86.

– 1993 – apare HTML 1.0. In 1995 – apare HTML 2.0, primul documentat intr-un RFC

– 1995 – apare Netscape Navigator – primul browser performant care in scurt timp devine popular
– Martie 1993 – Intel produce procesorul Pentium la 60 MHz, varianta cea mai performanta din 1995 ajungand deja la 233 MHz
– August 1995 – Microsoft produce Windows 95 – primul sau sistem de operare (pe 32 de biti) mai performant.
– Mai 1995 – Sun Microsystems lanseaza limbajul de programare obiectuala Java care va revolutiona dezvoltarea de software.

– Iulie 1996 – Microsoft lanseaza Windows NT 4.0 pentru administrare de servere

– 1996 – Apare Borland Delphi 2 – unul din primele IDE (Integrated Development Environments) moderne pentru Delphi/Pascal obiectual.

Update 30 mai 2012

Mai multe detalii despre PC-urile, sistemele de operare si softurile folosite in aceasta perioada gasiti aici.

10 argumente pro-piraterie – preluare

Cu toate ca nu este un subiect despre software, ci mai mult despre furat software, pirateria este mai apropiata noua, celor care activam in domeniul IT, decat publicului obisnuit utilizator de PC. Nu exista dezvoltator sa nu aiba 3-4 softuri piratate pe calculatorul personal si inca vreo cateva crack-uite. Sa nu mai vorbim de fisiere multimedia.

Daca tot suntem in Postul Pastelui e bine sa ne marturisim putin slabiciunea asta. Un articol de pe Money.ro despre piraterie ne dezvaluie 10 motive pentru care ne place sa piratam:

De ce sprijinim site-uri precum The Pirate Bay sau de ce ne place să downloadăm muzică şi seriale gratuit? Răspunsul este evident, dar să vedem câteva argumente care sprijină pirateria.

  • 1: Problema fondurilor

Multe universitati isi obliga studentii sa cumpere kituri de cursuri sau diverse carti obligatorii pentru examen. Acestea costa de obicei destul de mult si majoritate fondurilor nu merg catre autor. Ca sa nu mai vorbim de cumpararea manualelor pentru liceeni. De ce sa nu le xeroxam?

  • 2: Cheltuieli

Nimic nu se da pe gratis. Cumperi un lucru, care are nevoie de alt lucru pentru a merge, care, la randul lui are nevoie de alt lucru, si tot asa. De exeplu, oamenii isi cupara calculatoare si laptopuri, dar acestea nu pot functiona fara pachetele de la Microsoft. Bineinteles ca acestea vin separat, ceea ce insemna alte cheltuieli.

  • 3: Monopol intelectual

Multi sunt de parere ca este vorba de monopol intelectual. Marile companii incearca sa ii controleze pe altii si abilitatilor lor pentru a lua si a distribui un produs pe care ei l-au cumparat. La inceput, copia a fost cumparata legitim, iar apoi data catre altii pentru folosire.

  • 4: Legea este vaga

Nu exista nicio posibilitate de a controla cine la cine ii da un soft. Odata ce o persoana cumpara un disc, un DVD, orice, este treaba lui/ei cui o da mai departe sau cu cine o imparte. Unde este limita? Cu cine poti imparti? Multi sunt de parere ca legea este prea vaga.

  • 5: Liberul arbitru

Hipatia este un grup care crede ca informatia ar trebui sa fie un bun comun, impartit cu cei din jur. Credintele lor spun ca ar fi un act egoist sa ascunzi informatiile si sa nu le imparti cu ceilalti.

  • 6: Problemele de autor

Lawrence Liang este de parere ca definiatia autorului este prea subtire. Este o presupunere ca definitia este universala, cand, de fapt, nu este.

  • 7: Libertatea informatiilor

Unii avocat citeaza proiectul de lege sau de drepturi si forma drepturilor si a libertatilor ca si motivare. Noi suntem de parere ca acest lucru este un oximoron, pentru totul este subiectiv.

  • 8: Nu este un furt

Multi sunt de parere ca pirateria nu este furt. Ei cred ca limitele furtului nu sunt destul de bine definite pentru a preveni pirateria.

  • 9: Alte aspecte

Multi oameni pirateaza video-uri si multe alte lucruri, cum ar fi muzica, din motive diferite, nelegate de piraterie si drepturi de autor. Multora le e frica sa faca acest lucru in cauza consecintelor legale. Prin identificarea si pedepsire acestor oameni care fac downloadari ilegale sau stream-uri, societatea creeaza un risc crescut de sinucidere, din moment ce unii oameni gasesc bucuria doar in aceste lucruri marunte.

  • 10: Legea difera

Spatiul cibernetic este nelimitat. Nu ai cum sa monitorizezi toate activitatile. Legile difera de la tara la tara. Ceea ce e rau undeva, e bine altundeva si tot asa.


Sibiul, noul pol al investiţiilor în IT – preluare

Pentru cei care au ganduri de relocare, Sibiul pare sa fie vedeta in aceasta perioada. Un articol din ZF.

Computer Generated Solutions, EBS, iQuest sau Pentalog sunt doar câteva dintre companiile străine care au angajat în ultimii doi ani câteva sute de sibieni în domeniul IT, oraşul fiind, alături de Braşov, noua ţintă a investitorilor din IT care au ales să-şi extindă activitatea pe piaţa locală.

Doar la finalul lunii trecute Computer Generated Solutions Europe, divizia locală de servicii IT a americanilor de la CGS, care are în prezent 40 de angajaţi în România, a deschis un centru de dezvoltare de software la Sibiu, unde vor lucra 100 de oameni.

“Regiunea Sibiu – Braşov a oferit, în mod tradiţional, foarte mulţi programatori pe piaţa muncii. Situaţia din această zonă a devenit la fel cum era cea din Timişoara în urmă cu 10 ani şi care acum a «secat», în sensul că cererea de specialişti IT este mai mare decât oferta.

Următoarea destinaţie a investiţiilor IT a fost Iaşiul, dar şi el începe să «sece» şi Craiova, care a angajat mai mult dezvoltatori de jocuri. Noile ţinte sunt Braşov şi Sibiu şi, probabil, urmează Clujul şi Târgu Mureş”, spune Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale, care este membru şi fost preşedinte al Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor.

În oraşul Sibiu locuieşte o populaţie de 137.000 de persoane, potrivit datelor provizorii ale recensământului de anul trecut, numărul de locuitori fiind în scădere cu 11,3% faţă de 2006. Cu toate acestea, regiunea nu duce lipsă de forţă de muncă bine calificată, având în vedere că în cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu învaţă în prezent aproximativ 25.000 de studenţi, aproape cât are şi Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Printre angajatorii din ultimii ani în regiune se află furnizorul de soluţii software integrate de gestiune ERP (Enterprise Resource Planning) EBS, care are o filială în Sibiu specializată pe tehnologiile Java, .NET, ABAP şi sprijină activitatea companiei în special pe piaţa externă.

De asemenea, numărul de angajaţi ai grupului Pentalog a depăşit anul trecut 670 de persoane, cu filiale în Braşov, după care au urmat birouri în Bucureşti, Iaşi şi Sibiu, iar mai recent în Cluj-Napoca.

Rata şomajului din Sibiu a ajuns la 4,39% la finalul lunii februarie, cu aproape un punct procentual mai scăzută faţă de media la nivel naţional, numărul total de şomeri fiind de 8.200 de persoane.

Şi furnizorul de servicii externalizate de tip call center Computer Generated Solutions (CGS) şi-a extins anul trecut activitatea din România prin deschiderea unui centru în Sibiu în iunie, unde are deja birou, care va avea 300 de angajaţi.

“Interesul investitorilor străini din IT în zona Sibiului nu este o noutate, de prin 2007 încoace multe com panii au început să îşi externalizeze ope raţiunile în România, pentru că aici costul forţei de muncă este mult mai redus”, a spus Marian Bejinariu, managerul firmei de recrutare Job Connect din Sibiu.

Un proaspăt absolvent de facultate, care nu are deloc experienţă, se angajează pe un salariu de aproape 700 de euro brut în Sibiu, Braşov, Timişoara sau Cluj, potrivit studiului salarial şi de beneficii AIMS Salary Map IT. Salarii mai mari au angajaţii care ocupă funcţia de software architect, cu o experienţă de cel puţin cinci ani în dezvoltare software şi care au foarte bune competenţe de programare, care câştigă peste 2.600 euro brut/lună.

“Forţa de muncă bine calificată, lobby-ul făcut de autorităţile locale, atât în ţară, cât şi în străinătate pentru atragerea investitorilor străini i-au determinat pe aceştia să vină în Sibiu. Îi sprijinim pentru obţinerea avizelor şi îi ajutăm să treacă mai uşor peste obstacolele administrative, le punem la dispoziţie spaţii pe care să-şi construiască fabrici sau clădiri de birouri”, a spus Mirela Grigore, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu.

Sibiul a fost în 2007 capitală culturală europeană şi este în prezent unul dintre cele mai apreciate oraşe turistice din ţară.

Însă IT-ul nu este singurul domeniu care a atras investiţii străine în zonă. La începutul acestui an, grupul spaniol Inditex a investit circa 2,5 mil. euro în deschiderea unui magazin Zara într-o clădire istorică din centrul oraşului Sibiu.

The Good, the Bad and the Ugly

Vom face un mic role play cu trei nume celebre din IT (lansate in primul val – inceputul anilor ’80)  care au speriat si revolutionat Vestul (si Estul mai apoi).

Este vorba desigur despre trioul Jobs – Ellison – Gates.

1. The Good

In rolul the Good: Steve Jobs, co-fondatorul si CEO-ul Apple (o buna bucata de vreme), din mai multe motive: pentru ca a fost un pionier in multe arii: in productia de desktop-uri, in productia de sisteme de operare cu interfata grafica, in productia de animatii pe calculator (cu PIXAR), in productia de mobile devices (iPod, iPhone, iPad), fiindca a tras industria dupa el si a aratat ca se pate, si desigur, fiindca a trecut deja in lumea dreptilor.

2. The Bad

In rolul the Bad: Larry Ellison, co-fondator si CEO Oracle: pentru ca incearcat sa gandeasca orice tip de aplicatie prin prisma bazei lui de date, iar orice nu s-a potrivit gandirii sale a fost cumparat (produse, companii, oameni), pentru ca a bagat Java in spatele grid-ului (a se citi gratiilor) Oracle si pentru ca mai mult decat oricare din ceilalti masoara totul in bani.

3. The Ugly

In rolul the Ugly: Bill Gates, co-fondator si (ex) CEO Microsoft: pentru ca a exploatat potentialul urias al software-ului pentru PC-uri, pentru ca ne-a dat primele IDE-uri performante, pentru ca ne-a invatat sa uram si sa piratam, pentru ca ne-a aratat valoarea freeware-ului si a open source-ului si nu in ultimul rand pentru ca trebuia sa joace cineva acest rol.

Sau daca doriti sa revedeti:

  

De mentionat de asemenea si co-fondatorii: Steve Wozniak (Apple), Bob Miner si Ed Oates (Oracle), Paul Allen (Microsoft), cu rol esential ca si contributie tehnica in primii ani ai companiilor, dar care s-au retras pe durata anilor ’90 (exceptia Wozniak – retras mult mai devreme).

Datorita lor jucam si noi azi in acest Western numit industria software, doar ca ei au avut sansa sa traga primele focuri si inca direct la tinta.

P.S. Nu vreau sa fiu rautacios, dar la editarea acestui post pozele lui Bill Gates mi-au creat cele mai mari probleme de aliniere, asemanatoare cu cele din Word, desi n-am folosit Word, ci un online editor de la WordPress. Sa fie doar o coincidenta? Voi ce ziceti?

Blogul industriei software din Romania