Ce salariu mai are Andreea Esca?

Nu intentionam sa abordez subiectul salariilor din software atat de devreme, dar iata ca, la sugestia cititorilor fideli (da, avem si asa ceva) am fost anuntat (pe alte canale decat blogul) de existenta urmatorului articol din ZF despre salariile din software din vest. Din vestul tarii deocamdata.

Verificat apoi rapid din doua surse credibile care activeaza in domeniu tocmai in partea de tara in cauza (merci baieti ­čÖé )┬á am concluzionat ca e putin umflat (cum le sta bine atat studiilor de gen de pe la noi dar si ziaristilor- dornici mereu de senzational), dar ca merita dat pe post, ceea ce am si facut mai jos.

De remarcat si “extraoptiunile”: al 13-lea salariu (30%), ziua de lucru de acasa (24%), vinerea scurta (daca nu e planificata livrare, desigur – prietenii stiu de ce ­čśë )

Vazand tabelul imi vin in minte cateva intrebari:

1. Dezvoltatorul (senior), unde e dezvoltatorul? Poate modelul din vest(ul tarii) a depasit faza livrare cu dezvoltatori?!?

2. Business Analyst-ul?

3. Ce inginerii au facut managerii financiari?

4. Da’ cu generalistul in resurse umane ce-au avut?

Un software architect din vestul ┼ú─ârii poate c├ó┼čtiga p├ón─â la 2.000 de euro net pe lun─â

Un software architect din vestul ┼ú─ârii poate c├ó┼čtiga p├ón─â la 2.000 de euro net pe lun─âUn angajat care ocup─â func┼úia de software architect, cu o experien┼ú─â de cel pu┼úin cinci ani ├«n dezvoltare software ┼či care are foarte bune competen┼úe de programare are un salariu mediu de peste 2.600 de euro brut dac─â lucreaz─â ├«ntr-o companie din vestul ┼ú─ârii, ├«n timp ce un proasp─ât absolvent de facultate, care nu are deloc experien┼ú─â, se angajeaz─â pe un salariu de aproape 700 de euro brut, potrivit studiului salarial ┼či de beneficii AIMS Salary Map IT.
Av├ónd ├«n vedere c─â softi┼čtii sunt scuti┼úi de unele impozite, salariile nete ale acestora sunt, de regul─â, cu 20% mai mici dec├ót cele brute (nu cu 30%, cum e ├«n cazul celorlal┼úi angaja┼úi).

Cercetarea, care a fost realizat─â ├«n perioada februarie – martie 2012, a fost efectuat─â pe un e┼čantion de 32 de companii cu activit─â┼úi ├«n domeniul software din Timi┼čoara, Cluj, Sibiu ┼či Bra┼čov, care au ├«mpreun─â aproximativ 4.500 de angaja┼úi.

“├Än pofida incertitudinilor economice, anul 2012 este un an de normalitate pentru dezvoltatorii software. Aproximativ 93% din companiile participante la studiu au declarat c─â inten┼úioneaz─â s─â creasc─â salariile angaja┼úilor cu un procent mediu de 7,5%”, a spus ┼×erban Mrejeru, senior consultant ├«n cadrul firmei AIMS Executive & Consulting Rom├ónia.

Peste o treime din companiile participante la studiu au spus c─â ofer─â anga┬şja┼úilor 13 salarii pe an.

De asemenea, ├«n pachetul de beneficii oferit angaja┼úilor din departamentele de cercetare ┼či dezvoltare ale companiilor din vestul ┼ú─ârii se afl─â consulta┼úiile medicale gratuite la o clinic─â privat─â (├«n cazul a peste 78% din participan┼úii la studiu), un num─âr de zile de concediu mai mare dec├ót minimul legal obligatoriu (beneficiu oferit ├«n cazul a dou─â treimi din participan┼úii la studiu), precum ┼či petrecerile organizate de companie (beneficiu oferit ├«n toate companiile).

“Mai mult, 84% dintre angajatori permit angaja┼úilor s─â aib─â un program de lucru flexibil, fiecare angajat av├ónd posibilitatea s─â ├«┼či aleag─â ora de venire sau cea de plecare de la birou, cu condi┼úia s─â ┬źbifeze┬╗ num─ârul de ore de munc─â standard prev─âzute ├«n contract”, mai spune Mrejeru.

Totodat─â, 38% dintre companiile participante la studiu permit angaja┼úilor s─â lucreze ocazional de acas─â, ├«n timp ce 28% dintre ace┼čtia ofer─â ca ┼či stimulent ziua de vineri mai scurt─â la birou, pentru a le permite angaja┼úilor s─â se bucure c├ót mai mult de weekend.

“Aceste politici, adaptate practicilor moderne ├«n domeniu, ├«┼či propun s─â creas┬şc─â gradul de motiva┼úie ┼či de autonomie a angaja┼úilor prin edificarea unui mediu de lucru pozitiv ┼či prin reducerea controlului mai strict practicat ├«n trecut”, a mai explicat Mrejeru.

Cu un salariu lunar de peste 2.600 de euro brut, un software architect este pl─âtit mai bine cu 30% fa┼ú─â de un angajat aflat pe pozi┼úia de team leader, care coordoneaz─â o echip─â cuprins─â ├«ntre 4 ┼či 15 speciali┼čti ┼či care are un salariu mediu de 1.860 de euro brut.

La studiu au participat companii din zona de vest a ┼ú─ârii, cu activit─â┼úi ├«n domenii precum auto, telecomunica┼úii, software de tip ERP sau servicii online. AIMS Executive Search & Consulting Rom├ónia va extinde cercetarea, ├«ncep├ónd cu anul viitor, la nivel na┼úional, target├ónd companii de cercetare & dezvoltare din Bucu┬şre┼čti, Ia┼či, Craiova sau alte centre tradi┼úionale din acest sector din Rom├ónia.

Linux. Powered by Microsoft

Din ciclul si lupul poate fi cu succes paznic la oi aflam intr-un articol Capital ca Microsoft sponsorizeaza dezvoltarea Linux.

Frumos. La fel cum si SUA au intins o mana Japoniei in anii ’70 prin crearea unei piete pentu produsele lor. Sau poate ca nea Billy imbatraneste si devine mai (re)conciliant?

Daca parteneriatul continua versiunile viitoare ar putea sa se numeasca Winux sau Lindows.

Cred totusi ca modelul a fost luat de la IBM, Oracle care sponsorizeaza Fundatia Apache.

Asteptam initiative similare: Microsoft sa sponsorizeze Oracle sau chiar omologul Apple, cu care se compara odinioara.

Fundaţia Linux a publicat raportul anual care include contribuabili de top la sistemul de operare inventat de Linus Tovalds, iar pe listă apare un nume suprinzător.

Compania surpriz─â care apare ├«n topul contributorilor la sistemul de operare open source este Microsoft. Gigantul software a p─âstrat ani la r├ónd distan┼úa fa┼ú─â de fenomenul open source, CEO-ul Steve Ballmer declar├ónd la un moment dat c─â Linux este un cancer ┼či reprezint─â o amenin┼úare la adresa sistemului de operare Windows.

Compania Microsoft a realizat ├«n ultimii ani c─â are nevoie de comunitatea open source ┼či a ├«nceput s─â contribuie la proiecte precum Hadoop, Samba ┼či Linux.

Toata stirea aici.

Inainte de bit a fost Alan Turing

Am citit recent in cartea “Istoria codurilor secrete” de Laurent Joffrin cateva informatii inedite despre Alan Turing, un britanic ce a trait in prima jumatate a secolului 20 (1912-1954) si care este considerat parintele informaticii moderne.

Dumnealui era un excentric din toate punctele de vedere, asa cum aproape toate geniile sunt: era pasionat de matematica de alergat si de povesti pentru copii. Cand spun pasionat, I mean it.

La pubertate nu mai avea de la cine sa invete matematica, la 16 ani frunzarea teoriile relativitatii ale lui Einstein, la 18 ani este acceptat la Cambridge, unde pe durata anilor ’30 isi concepe teoriile despre algoritmi si masini programabile care sa execute operatii simple cu viteze fantastice.

In legatura cu alergatul, uneori maratonul nu-i era de ajuns. A ramas celebra o situatie cand, cadru universitar fiind, a alergat 80 de kilometri pana la o conferinta stiintifica unde a ajuns intr-o stare nu tocmai buna pentru un speech. Nu prea risipea banii pe bilete de tren.

Povestile pentru copii il fascinau – nu rata niciodata emisiunea zilnica de la radio –┬á si se spune ca avea o slabiciune deosebita pentru desenul animat “Alba ca Zapada” (proaspat aparut pe ecrane pe vremea lui)┬á pe care l-a vazut la un moment dat de 40 de ori la rand (aia da testare).

Contributia lui la razboi se face cu pixul, sau mai exact cu mintea. Germanii inventasera masina de criptare “Enigma” pe care ei o considerau infailibila, ceea ce si era atata timp cat nu cunosteai cheia de criptare. Cheia, ca si in algoritmii moderni de criptografie se schimba pe baza unui protocol cunoscut de partile implicate in comunicatie (germanii in cazul de fata).

Englezii aveau de asemenea niste masini care generau potentiale chei valide pentru decriptare. Armate uriase de operatori lucrau la decodificari pe baza incercarii diverselor chei, insa rezultatele erau contraproductive, de multe ori mesajul decriptat nemaifiind util datorita invechirii informatiei, el referindu-se la evenimente deja intimplate. Turing da “reteta” de construire a unei masini automate care sa permita verificarea aproape in timp real a validitatii cheilor, realizand astfel decriptarea mesajelor si castigarea razboiului de catre Aliati.

In 1943 Turing a construit Colossus – primul calculator electronic digital pentru decriptarea codurilor germane, iar in 1945-1946 contribuie la prototipul masinii de calcul numite Automatic Computing Engine (ACE), realizata fizic cativa ani mai tarziu.

Pe langa excentricitatile mentionate mai sus dl. Turing mai avea una: era homosexual, de la care i s-a si tras caderea in dizgratie si indirect moartea intr-o Anglie atat de conservatoare ca cea din anii ’50. Cand e deconspirat (1952) este eliminat din toate functiile pe care le ocupa, e anchetat dar nu e condamnat, fiind obligat sa urmeze un tratament hormonal.

Cazut in dizgratie si ocolit de toti se sinucide in 1954. Nici un oficial britanic nu participa la inmormantare, cu toate ca prin munca lui criptanalitica avut un rol important in castigarea razboiului. Reabilitarea lui incepe dupa anul 1970.

Ideile lui au fost unice si cu adevarat revolutionare in acea perioada, punerea lor in practica fiind catalizata si de criticitatea razboiului. Daca nu ar fi fost acest domn si tot acest context de imprejurari favorabile nasterii primelor masini de calcul automate, probabil ca s-ar fi intarziat cativa ani buni evolutia acestei stiinte. Poate inca 10-15 ani s-ar fi mai programat la lumina lumanarii.

Cam ciudat parinte are stiinta asta a informaticii, totusi nu-i asa? Ce sa mai zicem de copiii ei ­čśë

Mai multe detalii despre Alan Turing gasiti evident pe Wikipedia ­čśë

Angajatori de top se intoarce

Daca tot am intrat in zodia preluarilor mai luati una tocmai de pe wall-street.ro, referitoare la acelasi eveniment “Angajatori de top”, dar cu impresii “de dupa” si mai din interiorul evenimentului si cu cate detalii despre┬á companiile participante din industria┬á IT&C (descriere, arie de activitate, numar de angajati, planuri de extindere, …).

In mare se confirma afirmatiile pe care le-am exprimat eu intr-un post anterior Angajatori de top – un job (af)fair legate de angajatii entry level, mai mult se vorbeste de internship si practica. Articolul mentioneaza si despre 15.000 de specialisti (cu experienta). Daca facultatea este experienta (si este experienta de viata), atunci sunt de acord. Altfel … Au mai vorbit unii din politica in ’96 de 15.000 de specialisti si s-a ales praful de ei (de politicieni, ca specialistii n-au existat niciodata).

Va las sa cititi articolul:

Companiile din IT pun la bataie mii de joburi. Recruiterii: Tinerii sunt tot mai interesati de practica

Companiile din IT, telecomunicatii si cele de servicii de externalizare ofera mii de locuri de munca, cele mai multe recrutari fiind facute de jucatorii din industria de call center, potrivit datelor oferite de participantii la targul de joburi Angajatori de Top, organizat la finalul saptamanii de Catalyst Solutions.

De altfel, dintre cele aproximativ 90 de companii participante, aproape jumatate sunt din domenii pentru care in mare parte este nevoie de cunostinte tehnice: IT (24), outsourcing (11) si telecomunicatii (6).

Printre cei mai mari angajatori in aceasta perioada sunt companii precum Genpact, Computer Generated Solutions, Wipro Technologies, Competence Call Center (CCC), EA Sports, Teamnet Collaborate sau Stefanini. Companiile de outsourcing precum Genpact, CGS, CCC sau Wipro cauta in general vorbitori de limbi straine, in timp ce jucatorii de IT sunt interesati de specialistii in tehnologii Java, .Net, PHP sau de game testeri.

Pe de alta parte, cele peste 90 de companii care au participat la targ nu au oferit doar peste 3.000 de joburi, ci si in jur de 600 de locuri pentru practica.

ÔÇťSunt foarte multi interesati de stagii de practica, Cei mai multi dintre cei care┬ávor┬áun┬áloc de munca sunt studenti sau absolventi de facultate.┬áNoi┬ácautam┬áprogramatori pentru tehnologii .Net, Java, analisti de business, oameni carora sa le placa ce fac, care se implica in proiectul care se desfasoaraÔÇŁ, a afirmat pentru Wall-Street.ro, Gabriela Moisa, consultant in resurse umane in cadrul companiei Teamnet Collaborate, dezvoltator de software care face parte din grupul Asesoft, condus de Sebastian Ghita.

Compania are in prezent in jur de 350 de angajati, iar pana la finalul anului ar mai putea recruta in jur de 100. Pe de alta parte, dezvoltatorul ofera in timpul verii in jur de 20 de stagii de practica. Media de varsta in cadrul companiei este de aproximativ 28 de ani.

ÔÇťStudentii sunt mult mai deschisi catre internshipuri, sunt mult mai deschisi la nou, sa invete. Foarte multi sunt interesati de stagii de practicaÔÇŁ, afirma un reprezentant al centrului de dezvoltare si cercetare pe care Intel l-a deschis de curand in Romania.

Centrul Intel a ajuns la aproape 80 de angajati, iar media de varsta este in jur de 30 de ani, a declarat pentru Wall-Street.ro, Monica Ene Pietrosanu, country manager al Intel Romania Software Development Center (IRSDC).

In prezent centrul are locuri de munca disponibile pentru cinci specializari: graphics SW engineering manager, graphics development engineer, intern for Android development, software engineer si software validation test engineer.

Pe de alta parte, in prezent compania ofera doua internshipuri platite, insa numarul ar putea urca pana la zece.

ÔÇťCei interesati ar trebui sa┬áfie atenti la┬ápagina noastra de internet, sa trimita CV-uri si chiar daca nu reusesc de prima data, sa reincerce, sa nu renunteÔÇŁ explica Pietrosanu.

Cine ce fel de oameni cauta:

EA Sports, dezvoltator de jocuri pentru computer, cu circa 700 de angajati la Bucuresti, cauta 200 de oameni, in special game testeri si programatori.

Media de varsta in companie este in jurul a 24-25 de ani, spune Bogdan Florescu, lead recruiter in cadrul EA Sports.

Producatorul de jocuri pentru console si telefoane mobile Gameloft, cu aproximativ 600 de angajati pe piata locala, are in prezent 10-12 posturi disponibile. Compania este interesata de specialisti in programare C++, PHP, specialisti in grafica 2D, 3D si in programul InDesign, potrivit lui Cristian Axinov, specialist in resurse umane in cadrul Gameloft.

Compania are de asemenea in jur de 10 locuri pentru stagii de practica.

Microsoft, filiala locala a celui mai mare producator de software din lume, are 25 de locuri disponibile atat pentru domeniul IT(suport tehnic) cat si in zona de vanzari, marketing, potrivit Ioanei Tanase, staffing associate in cadru companiei.

 

De asemenea, Microsoft organizeaza in fiecare an doua programe de internship pentru 20 de persoane in centrul de servicii GTSC. In prezent Microsoft Romania are in jur de 350 de angajati

Star Storage, companie specializata in stocarea si gestionarea datelor si documentelor, recruteaza in aceasta perioada in jur de 10 specialisti: consultanti pe solutii de stocare, virtualizare, baze de date, infrastructura si aplicatii enterprise.

Compania are in jur de 500 de angajati, dintre care 460 la Bucuresti si restul la Craiova. Furnizorii de solutii IT gaseste cel mai dificil specialisti in managementul datelor. Media de varsta in companie este de 28-30 de ani.

 

Ixia, companie de testare a retelelor si serviciilor bazate pe protocolul IP, are 15 posturi deschise si cauta specialisti in tehnologii .Net, C++, C#, pentru platforma Linux sau Windows. Dintre cei 340 de angajati ai companiei, o treime sunt fete, iar media de varsta este de 26 de ani.

ÔÇťAnul trecut ne-am dublat numarul de angajati, iar majoritatea recrutarile au fost pentru pozitii entry-level. Acum ne intereseaza si seniori, manageriÔÇŁ, afirma Adriana Radu, director de resurse umane in cadrul Ixia.

Ea adauga ca atunci cand vin la un interviu de angajare, tinerii sunt interesati de┬áproiectele in care este implicata compania. ÔÇťCum ma pot dezvolta? Ce pot sa invat? Asta ne intreaba tinerii.ÔÇŁ, spune managerul.

Compania ofera 30 de stagii de practica pentru perioada verii.

Furnizorul de servicii de outsourcing si software Wipro Technologies Romania cauta in prezent 10-15 oameni pentru joburi in domeniul economic, dar si in IT.

ÔÇťTrebuie sa vorbeasca limba engleza si cel putin┬áinca o┬álimba straina, de circulatie europeanaÔÇŁ, spune Laura Gabriela Popescu, executive talent acquisition in cadul Wipro.┬áCompania ofera servicii in 13 limbi straine. Furnizorul de origine indiana are in jur de 800 de angajati in Romania, dintre care 200-250 la Bucuresti si peste 500 la Timisoara. Media de varsta este de 24-26 de ani.

Wipro are mai putea angaja intre 100-200 de persoane pana la finalul anului, dar cifra nu este sigura pentru ca totul depinde de proiectele in care va fi implicata compania.

Global eBusiness Operations Center (GeBOC), centrul de servicii al HP Romania, cauta atat proaspat absolventi de facultate, cat si specialisti cu minim 2-3 ani de experienta in zona proceselor financiare, controlling sau managementul de proiect. Compania este interesata si de vorbitorii de limbi straine, potrivit Alexandrei Oana, country staffing lead in cadrul HP Geboc.

Bitdefender, unul dintre cei mai mari producatori mondiali de software pentru securitate informatica, are 40 de pozitii deschise in echipele tehnice, servicii suport, online, comunicare, atat pentru cei cu experienta cat si pentru incepatori.

ÔÇ×Pe langa specialisti, cautam si tineri pentru stagii de pregatire, studenti din facultatile de profil IT&CÔÇŁ, spune Cristina Visan, HR Generalist in cadrul companiei.

1&1 Internet Development, una dintre cele mai mari companii de gazduire web de pe piata locala, vrea sa angajeze anul acesta in jur de 100 de specialisti IT. Compania are 280 de angajati in prezent si cauta specialisti pentru departamentele de dezvoltare software, asigurarea calitatii, managementul proiectelor, experienta utilizatorului si dezvoltare de produs.

ÔÇ×Pozitiile din cadrul 1&1 Internet Development nu se adreseaza numai seniorilor, ci avem posturi disponibile chiar si pentru entry-levelÔÇŁ, a declarat Wolfgang Gunne, director general al 1&1 Internet Development. Anul trecut, compania a angajat in jur de 50 de persoane.

Furnizorul de servicii de business si tehnologice Genpact vrea sa recruteze in 2012 un numar similar de persoane cu cel de anul trecut, cand compania si-a marit numarul de salariati cu circa 1.000 de persoane.

ÔÇ×Anul trecut ni s-au alaturat mai mult de 1000 de colegi in sediile noastre din Bucuresti si Cluj, iar anul acesta compania va creste intr-un mod similar. Cautam colegi care sa fie pasionati de finante – contabilitate, customer service sau achizitii si care vorbesc limbi straine┬ácum ar fi germana, franceza, spaniola, italiana si limbi rare precum olandeza, suedeza si norvegiana. Incepand de anul acesta demaram proiectul Gateway – Genpact Trainee Program, care se adreseza tinerilor fara experienta profesionala. Programul ofera┬ácunostinte in domeniul┬á financiar- contabil print-un curs intensiv de aproximativ doua uni, la finalul caruia participantii vor avea oportunitatea de angajare in cadrul companieiÔÇŁ, spune Ioana Mihalache, manager de recrutare in cadrul Genpact.

Furnizorul de servicii de call center Competence Call Center (CCC) are disponibile 70 de locuri de munca. Compania are 350 de angajati si ofera servicii in sapte limbi straine.

ÔÇťSuntem interesati in special de studenti, nu neaparat cu experientaÔÇŁ, afirma Catalin Neaga, referent de resurse umane in cadrul CCC.

Romtelecom, unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicatii de pe piata locala, este interesat de specialisti in domenii precum IT, operatiuni, vanzari, customer experience. De asemenea, pentru studentii in anii terminali compania ofera internshipuri pentru specializari precum IT, tehnologie si customer experience, potrivit Lucianei Diaconu, director de dezvoltare organizationala in cadrul operatorului.

 

Computer Generated Solutions, cel mai mare furnizor de servicii de call-center din Romania, cu peste 2500 angajati, vrea sa angajeze peste 500 de persoane anul acesta in special in Bucuresti si Sibiu. Compania mai are un centru la Brasov, unde lucreaza in jur de 1300 de persoane. Operatorul de call center este interesat de vorbitorii de limbi straine, in special cei de engleza, spaniola, franceza, germana, italiana, olandeza, portugheza, turca, dupa cum spune Vladimir Sterescu, senior vicepresedinte al companiei. 

Compania locala de consultanta si outsourcing software InCrys are in prezent zece locuri de munca disponibile pentru suport tehnic, testeri, dezvoltatori pentru tehnologii Java, .Net, PHP, specialisti in infrastructura, virtualizare. InCrys are in prezent aproximativ 200 de angajati. 

Furnizorul de servicii informatice Stefanini, cu circa 700 de angajati in Romania, recruteaza in aceasta perioada in jur de 75 de persoane, atat pentru posturi entry-level, cat si pentru locuri de munca care necesita experienta.

ÔÇťDintre acestea, zece joburi sunt in strainatate, pentru tari europene precum Belgia, Marea Britanie sau Germania. Pe zona de suport tehnic cautam in special studenti care au cunostinte medii de utilizare a calculatorului, iar in zona de programare ne interseaza specialistii in tehnologi Java, .Net, C++, PHP, SAPÔÇŁ, spune Oana Calcan, senior recruiter in cadrul furnizorului de servicii IT.

Media de varsta in companie este in jur de 32 de ani: pe segmentul de suport tehnic este de 24 de ani, in timp ce programatorii au circa 35 de ani.

Ce companii din IT&C si outsourcing au participat la Angajatori de Top:

IT: Microsoft, Intel, Bitdefender, Ixia, Oracle, IBM, HP, Infineon Technologies Romania, Electronic Arts, TeamNet Collaborate, 1&1 Internet Development, DigitalOptics, Gameloft, StarStorage, Google

Telecom: Ericsson, Huawei Technologies, Luxoft Romania, RCS&RDS, Radcom, Orange, Romtelecom

Outsourcing:┬áAccenture, Genpact, HP, Stefanini, WNS Romania, Competence Call Center, CGS – Computer Generated Solutions, Webhelp, Wipro Technologies

Despre Angajatori de Top:

Peste 15 000 de profesionisti cu experienta, absolventi, masteranzi si studenti au participat la cele doua zile de targ .

La eveniment s-au inscris peste 90 de companii din industriile IT&C, outsourcing, consultanta, bancar, inginerie, bunuri de larg consum si retail.

Departamentele cu cele mai multe pozitii oferite de companii au fost contabilitate, resurse umane, suport tehnic, IT, dezvoltare software, logistica, vanzari, relatii cu clientii si inginerie.

Au fost deschise 600 de pozitii de internship si trainee pentru studenti si absolventi

Bulgaria vrea s─â ia fa┼úa Rom├óniei cu taxe mici pentru companiile IT – preluare

Am citit in ZF urmatorul articol despre pia╚Ťa IT din Bulgaria, care ar trebui sa-i pun─â pe g├ónduri pe managerii ╚Öi oficialii de la noi. ╚śi ├«n alte domenii au avut loc reloc─âri de pe pia╚Ťa rom├óneasc─â sau a fost peferat─â Bulgaria ca destina╚Ťie de investi╚Ťii IT ├«n detrimentul Rom├óniei. ╚śi acum articolul:

“Bulgaria este o destina┼úie atractiv─â pentu investi┼úii ├«n domeniul IT. Avem un PIB de 36 de miliarde de euro, serviciile contribuind cu circa 63%. Multe companii de IT au birouri ├«n Sofia datorit─â climatului economic, dar ┼či speciali┼čtilor ├«n IT”, a spus Borislav Stefanov, reprezentantul Invest Bulgaria Agency, ├«n cadrul unui eveniment ├«n Sofia despre avantajele investi┼úiilor ├«n domeniul informatic ├«n Bulgaria.

Proiectul “Promovarea avantajelor de-a investi ├«n Bulgaria” a fost implementat cu suportul financiar al UE prin fondurile de dezvoltare regionale, dar ┼či cu bani de la bugetul de stat. Bulgaria poate accesa 728 de milioane de euro de la Uniunea European─â ├«n perioada 2007-2013 pentru a promova sectorul tehnologiei informa┼úiilor ┼či comunica┼úiilor.

Valoarea pie┼úei de IT a Bulgariei este estimat─â la 947 milioane de dolari anul trecut, din care 696 de milioane de dolari au fost genera┼úi de partea de hardware, iar restul de soft┬şware. Fa┼ú─â de anul anterior, pia┼úa a crescut cu circa 5%, iar anul acesta se a┼čteapt─â o cre┼čtere cu 6%, potrivit oficialilor din industrie.

├Än Bulgaria sunt prezente companiile HP, IBM, Johnson Controls, SAP, Oracle, vmware, Microsoft, Cisco, CSC ┼či altele, cele mai multe firme au birouri ├«n Sofia. ┼×i ├«n Varna, Ruse sau Plovdiv sunt prezente c├óteva companii, precum Gensoft sau CSC. Potrivit unui studiu al BuddeCom (based on ITU data) din 2011, Bulgaria ocup─â locul trei la viteza de co┬şnectare la internet, dup─â Coreea de Sud, care ocupa locul ├«nt├ói, ┼či Rom├ónia (locul doi).

Cea mai important─â pia┼ú─â de export a produselor software este SUA ┼či Canada (38% din produsele exportate ajung ├«n aceste ┼ú─âri), locul doi fiind ocupat de Germania cu 27%.

3.500 de studenţi obţin anual o licenţă în domeniul informatic în Bulgaria

├Än Bulgaria sunt 220 de licee cu profil tehnic (tehnologie informa┼úiei ┼či comunica┼úiilor) ┼či peste 15 universit─â┼úi care ofer─â specializare ├«n acest domeniu. Aproape 3.500 de studen┼úi din universit─â┼úile din Bulgaria ob┼úin o licen┼ú─â ├«n IT anual, num─âr similar cu cel din Rom├ónia. Num─ârul celor care se specializeaz─â ├«n IT s-a dublat fa┼ú─â de anul 2001. Circa 90% din cei care se angajeaz─â ├«n firme de IT au absolvit Technical University (41,5%) sau Sofia University (38,8%), potrivit datelor de la Ministerul Educa┼úiei din Bulgaria. ├Än cadrul Sofia University ├«nva┼ú─â aproape 25.000 de studen┼úi, din care 2.500 sunt ├«nscri┼či la Facultatea de Matematic─â ┼či Informatic─â, restul la alte facult─â┼úi (precum cea de Limbi Str─âine, Drept, de Economie ┼či Administrarea Afacerilor ┼či nu numai). Pe de alt─â parte, ├«n cadrul Technical University din Sofia ├«nva┼ú─â 14.000 de studen┼úi a facult─â┼úilor de electronic─â, telecomunica┼úii ┼či altele.

În 2010 lucrau în firme de software 4.554 de angajaţi (faţă de 4390 în 2009), în timp ce în firme specialiazate pe hardware lucrau 4369 de angajaţi, faţă de 5784 de persoane în 2009. În industria telecom erau 11.637 de angajaţi în 2010, faţă de 13.836 de persoane cu un an în urmă iar în sectorul de system integration erau 3.686 de angajaţi faţă de 3670 de persoane în 2009.

În BPO lucrează 15.000 de angajaţi

├Än sectorul de BPO lucreaz─â 15.000 de angaja┼úi, care genereaz─â venituri de 200 de milioane de dolari anual. Companiile din sectorul de Business Process Outsourcing (BPO) de pe pia┼úa bulgar─â deservesc clien┼úi din str─âin─âtate ├«n peste 25 de limbi str─âine. Costurile cu salariile sunt cele mai reduse din Europa de Sud-Est (SEE), salariul mediu fiind de 327 de dolari iar chiria pentru un spa┼úiu de birouri variaz─â ├«ntre 9 dolari ┼či 19 dolari pe metru p─âtrat. Chiriile pentru spa┼úiile de birouri sunt la cel mai mic nivel din regiune, “stocul” de spa┼úii de birouri ├«n Sofia este de 1,4 milioane de metri p─âtra┼úi, din care 45% sunt din clasa A. Chiria medie pe lun─â ├«n Sofia pentru un spa┼úiu de birouri este de 12 euro pe metru p─âtrat, fa┼ú─â de 15 euro pe metru p─âtrat ├«n Rom├ónia , potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency.

C├ó┼čtig─â mai pu┼úin dec├ót ├«n Rom├ónia

Salariile angaja┼úilor din acest sector de tehnologia informa┼úiilor ┼či a comunica┼úiilor (ICT) din Bulgaria sunt mai mici comparativ cu celor a angaja┼úilor din ┼ú─ârile vecine. Astfel ca un junior c├ó┼čtig─â 9.580 de euro pe an ├«n Bulgaria, fa┼ú─â de 12.290 ├«n Slovacia, 13.680 de euro ├«n Cehia ┼či 15.090 euro anual ├«n Rom├ónia, potrivit datelor de la Invest Bulgaria Agency, care citeaz─â datele din 2010 furnizate de Payscale. Pe de alt─â parte, salariul anual al unui senior ajunge la 16,720 de euro ├«n Bulgaria, fa┼ú─â de 18.000 euro ├«n Slovacia, 19.420 euro ├«n Rom├ónia ┼či 20.050 de euro ├«n Cehia, arat─â aceea┼či surs─â. Salariile din IT ├«n Bulgaria sunt ├«ns─â cu 20% mai mari fa┼ú─â de salariul mediu din Bulgaria.

Seful Cisco Bulgaria: Salariile de aici din IT sunt “cele mai competitive” din Europa

“Bulgaria este destina┼úia perfect─â pentru o investi┼úie ├«n IT, datorit─â tinerilor care vorbesc mai multe limbi str─âine ┼či care au preg─âtire ├«n domeniul informatic, dar ┼či din punct de vedere al taxelor pe care le pl─âtim”, afirm─â Borislav Dimitrov, directorul general al Cisco din Bulgaria.

Cisco Systems, cel mai mare produc─âtor mondial de echipamente de re┼úea, are 100 de angaja┼úi ├«n Bulgaria. ├Än Rom├ónia Cisco avea 45 de angaja┼úi ├«n 2010, la afaceri de 30 de mil. de lei (7 mil. euro) ┼či un profit de 2,5 mil. lei (581.000 de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finan┼úe.

Borislav Dimitrov nu a dorit s─â fac─â public─â cifra de afaceri a Cisco Bulgaria ┼či nici salariul mediu al angaja┼úilor, ├«ns─â a precizat c─â ├«n Bulgaria sunt cele mai “competitive” salarii din Uniunea European─â. ├Äntrebat de ZF care sunt avantajele unei investi┼úii ├«n IT ├«n Bulgaria comparativ cu una ├«n Rom├ónia, Borislav Dimitrov a men┼úionat parteneriatele cu universit─â┼úile de profil, salariile mai reduse ┼či taxele pl─âtite. “Nu sunt un expert ├«n taxe ├«ns─â ┼čtiu c─â ├«n Bulgaria pl─âtim 10% corporate income tax rate (impozitul pe profit) ┼či 5% impozitul pe dividende”, a spus el. Angaja┼úii bulgari din firme de IT vorbesc engleza, germana, rus─â sau francez─â.

HP are 3.350 de angajati in Bulgaria

Iravan Hira, general manager al HP Bulgaria, sus┼úine c─â pe pia┼úa de IT din aceast─â ┼úar─â, compania pe care o conduce este lider, cu 3.350 de angaja┼úi ┼či 11.50 de contractori. “Lunar angaj─âm ├«ntre 50 ┼či 120 de oameni ├«n firma noastr─â, ne-am extins foarte mult de c├ónd am intrat pe pia┼úa ├«n 2006. Bulgaria este ┼úara pe care am ales-o pentru investi┼úii ├«n servicii de outsourcing”, a spus el, ad─âug├ónd c─â HP este al cincilea contributor la bugetul de stat al Bulgariei. ├Än Rom├ónia, gigantul IT american estima c─â va ajunge la 3.600 de angaja┼úi ├«n finele anului trecut, iar dac─â cererea de pe pie┼úele externeva cre┼čte, atunci compania ar putea deschide un al doilea centru deservicii, ├«n alt oras dec├ót Bucure┼čti. Filiala local─â a companiei americane Hewlett Packard (HP), care revendic─â pozi┼úia de lider al pie┼úei locale de IT cu cei peste 3.000 de angaja┼úi, a ├«nregistrat anul trecut, dar ┼či ├«n primul trimestru al anului fiscal un avans de peste 10% al veniturilor ┼či estimeaz─â c─â tendin┼úa se va men┼úine. ├Än anul fiscal 2010, ├«ncheiat ├«n luna septembrie, HP a anun┼úat la nivel global venituri de 126 mld. $, ├«n cre┼čtere cu 10%. ├Än primul trimestru al anului fiscal curent, ├«ncheiat pe 31 ianuarie, HP a avut venituri de 32,3 mld.$, mai mari cu 4%.

Bulgaria are 7,4 milioane de locuitori, din care 4,6 milioane de persoane sunt active pe piaţa muncii. Populaţia Sofiei este de 1,29 milioane de locuitori. Sunt 21 de universităţi din care ies anual 26.000 de studenţi.

Angajatori de top – un job (af)fair

Ieri si azi (30-31 martie) s-a desfasurat a 12-a editie a targului de joburi Angajatori de top in Bucuresti la Sala Palatului. De obicei industria IT&C este “vedeta” la astfel de evenimente, alaturi de banci si firme de consultanta. Numele mari din IT&C participante, in ordinea numerelor de pe tricou/pliant au fost: Accenture, Oracle, Intel, CGS, Luxoft, Bitdefender, HP, Ericsson, 1&1, TeamNet, Huawei.

Eveniment mare, cu 90 de firme participante, 3000 de joburi, 15000 de participanti, 27 de workshopuri, cum ne informeaza chiar site-ul organizatorilor. Multa vanzoleala, dar pentru ce si pentru cine?

Genul asta de de evenimente pompoase au doua scopuri mari pentru companii: creare de imagine si vanarea de angajati entry level. Sa luam pe rand cele doua:

1. Crearea de imagine

Evenimentul are o buna mediatizare in presa si printre potentialii participanti. Cand compania se afla chiar printre parteneri/sponsori va aparea pe toate bannerele, pe toate pliantele. Asta inseamna imensa publicitate. De-a lungul anilor s-a creat impresia ca orice firma serioasa, care vrea sa creasca trebuie sa participe la targul de joburi si sa faca o impresie buna. Nu participi, nu existi. Dar asta se datoreaza si imaginii obtinute pe un pret relativ mic.

Un alt argument in favoarea celor de mai sus sunt faimoasele workshopuri unde multimationalele ii fac pe novici sa viseze la satisfacia muncii in sistemul bancar in declin sau la provocarile unei industrii IT globale, bazata in mare parte pe servicii de suport.

2. Vanarea de candidati entry level

Pe langa prezenta in sine, selectarea celor mai buni absolventi sau studenti in ani terminali este obiectivul major al fiemelor, 80-90% din pozitiile deschise fiind in zona asta. Pozitia e logica din cateva puncte de vedere:

– proaspetii absolventi si studentii nu sunt deloc in evidentele marilor companii sau a firmelor de recrutare, deci e o buna ocazie de a se “cunoaste”

– absolventii si studentii au timp de astfel de evenimente si sunt dornici sa afle informatii despre companii, mai ales atunci cand e vorba de branduri prestigioase de afara.

– angajatii cu vechime cunosc piata pe alte filiere si nu sunt interesati sa ia parte la exercitii de imagine ale companiilor, ei de obicei fiind recrutati pe alte canale

– angajatii, chiar si cei interesati sa-si schimbe jobul nu pot participa, evenimentul desfasurandu-se in timpul programului (sambata de azi e o exceptie).

– angajatii cu vechime, daca chiar insista sa participe, risca sa se intalneasca cu reprezentantii HR ai actualului angajator, creand zambete si discutii cretine.

Avand in vedere cele de mai sus, fac si eu cateva recomandari pentru editiile viitoare organizatorilor evenimentului (daca ma aud):

1. Sa vorbeasca cu cei care distribuie pliante la orice colt de strada despre eveniment sa nu-mi mai dea si mie.

2. Sa modifice numele evenimentului in “Angajatori de top pentru proaspeti absolventi“.

3. Daca vor avea la un moment dat deschisa o pozitie de executive la o firma cat de mica, sa sara peste punctul 1 de mai sus si sa-mi dea cu dedicatie invitatia.

Doua lumi diferite si o mare oportunitate

Din punctul de vedere al industriei software schimbarea regimului din 1989 a venit exact la momentul oportun.

Prima lume: industria IT in occident

in 1990 occidentul (si mai ales Statele Unite) avea o experienta de 30-40 de de ani in industria IT si pe baza standardelor si concurentei realizase la acea vreme PC-uri relativ performante, bazate pe microprocesorul Intel 80386 (i486 tocmai se inventase). De asemenea, multe sistemele de operare si toate limbajele de programare au plecat din universitati de mare calibru si au fost preluate de multe companii private, in versiuni comerciale imbunatatite.

Anii 60-70 au reprezentat perioada mainframeurilor – care costau enorm si aveau putere de calcul foarte limitata si pe care putine institutii si le permiteau.

Daca pana la acel moment IT-ul era si in occident o curiozitate care se desfasura in┬á universitati si in cateva companii de hardware/software, aparitia PC-ului in la inceputul anilor ’80 a revolutionat pur si simplu industria calculatoarelor si indirect dezvoltarea de software. Astfel, numai in decursul anului 1982 numarul de PC-uri creste de la 1 milion al 5.5 milioane. Revolutia a fost sustinuta si de dezvoltarea fata precedent a industriei semiconductorilor marcata in ’78 de apartitia procesorului Intel 8086, urmat in ’82 de 80286 si in ’86 de 80386. Momente cheie:┬á august 1981 – aparitia IBM personal PC /AT ca standard de compatibilitate si 1984 – apartitia Apple Macintosh – primul PC cu mouse si interfata grafica complexa.

In tabelul de mai jos, preluat de pe etforecasts.com vedem ca cea mai spectaculoasa crestere procentuala a numarului de calculatoare, respectiv de utilizatori s-a produs in perioada 1980-1990.

Table 1.1   US and Worldwide Computers-in-Use Growth
1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
USA:
Computers-in-Use (#M) 3.1 22.2 51.3 90.2 184 244 306 380 465-485
5-year Growth (%) 60.2 48.6 18.3 11.9 15.3 5.8 4.6 4.4 4.1-5.0
Computers-in-Use Share (%) 64.8 61.6 48.9 37.9 33.3 25.6 20.2 16.3 13-14
Computers-in-Use/1,000 People (#) 13.4 93.0 205 338 652 823 987 1,168 1,365-1,420
Worldwide:
Worldwide Computers-in-Use (#M) 4.8 36.0 105 238 552 950 1,514 2,324 2,995-3,120
5-year Growth (%) 64.4 49.6 23.9 17.8 18.3 11.5 9.8 8.9 5.2-6.1
WW Computers-in-Use/1,000 People (#) 1.07 7.40 20.0 41.8 90.4 147 239 321 390-410

Evolutia software-ului a fost la fel de spectaculoasa: Dupa aparitia UNIX si a primelor limbaje de porgramare FORTRAN, LISP, COBOL in anii ’50, la inceputul anilor ’70, odata cu aparitia ARPANET se pun bazele protocoalelor de comunicatie peste viitorul Internet, precum si a tool-urilor de conectare (TCP, TCP/IP, telnet, ftp, email, Ethernet). Tot la inceputul anilor ’70 apar si limbajele de programare “moderne”: C, Pascal, urmate de limbajele de programare obiectuala: C++, ADA. Sistemele de operare cu interfata grafica pentru PC-uri Windows si Mac OS se dezvolta si ele in acord cu cererea din noua piata, calculatorul incetand sa mai fie un tool al initiatilor.

La sfarsitul anilor ’80 ca industia IT occidentala era la sfarsitului copilariei.

A doua lume: industria IT in Romania comunista

Pe de alta parte, industria locala era incremenita in proiecte interne, de productie de minicalculatoare si PC-uri, cu aplicatii rudimentare din zona economica. La noi, domeniul IT era reprezentat in universitati, in special institulele politehnice si ITC (Institutele de tehnica de calcul). De asemenea, marile intreprinderi comuniste aveau centre de tehnica de calcul unde in general erau instalate si folosite calculatoare de productie romaneasca. Actorii principali din universitati si din centrele de calcul au jucat un rol important dupa 90 in dezvoltarea industiei.

Productia interna de calculatoare a fabricat sistemele tip IRIS, Felix, Coral (in anii 70-80). Utilizarea lor era de uz intern si se facea de catre aceeiasi actori ai domeniului IT mentionati mai sus: centrele de calcul ale marilor fabrici comuniste, respectiv universitatile. La sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90, s-a dezvoltat si piata de calculatoare personale romanesti, prin seria HC. Probabil ca unii isi mai amintesc sistemele HC 91 sau HC 95, cu programe pe memorie externe, de tip caseta audio.

Oportunitatea

Pana acum am prezentat doua lumi total diferite, nu-i asa? Ce le-a facut sa devina una singura dupa aproximativ 10-15 ani? Exact perioada in care s-au produs revolutiile din ’89 in Europa de est.

Daca schimbarea regimului comunist (si deschiderea spre piata IT occidentala) ar fi survenit cativa ani mai tarziu, industria locala ar fi pierdut momentul, ramanand incremenita in redescoperirea rotii, in timp ce in occident se pe langa revolutia hardware avea loc si o dezvoltare fara precedent a sistemelor de operare pentru PC-uri, a aplicatiilor software, dar mai ales a limbajelor de programare si a Internetului.

Diferentele ar fi devenit astfel foarte mari, atat tehnologic cat si business si conceptual incat at fi fost greu daca nu imposibil de recuperat. Romania urma patternul Coreei de Nord (izolare totala / interzicere a oricarei tehnologii occidentale) nu al Chinei. Schimbarea de regim in Romania a permis asimilarea in timp relativ scurt scurt a rezultatelor unei muncii de 40 de ani a occidentului, la scurt timp dupa ce aceasta incepea sa-si arate roadele.

Pe de alta parte, daca schimbarea ar fi survenit cativa ani mai devreme, realizarile tehnologice nu ar fi avut asa mare impact in constiinta tinerilor de 12-18 ani la acea varsta, si probabil ca nu s-ar fi declansat interesul crescut pentru acest domeniu. Doresc sa amintesc deschiderea extraordinara spre domeniul IT care se facea la inceputul anilor ’90 in licee, crearea primelor retele locale, in general cu sisteme donate de unitati de invatamant omologe din occident.

Acest moment a facilitat dezvoltarea interesului pentru acest domeniul IT in randul tinerilor de scoala si liceu si crearea unei culturi a programarii software. Combinata cu background-ul matematic bun asigurat de sistemul de invatamant preuniversitar si de gandirea logica, specifica europenilor,  au creat in Romania un excelent profil de dezvoltator de software, care a contribuit la dobandirea renumelui de buni programatori de mai tarziu.

IT sau software?

De la bun inceput vreau sa fac distinctia intre IT si software / dezvoltare software, fapt pentru care apelez la cateva definitii.

Conform Wikipedia, “IT (Information, Tehnology) este┬átehnologia necesara pentru prelucrarea (procurarea, procesarea, stocarea, convertirea si transmiterea) informatiei, ├«n particular prin folosirea computerelor (calculatoarelor electronice)”.

Acum definitia pentru software, in engleza: “Computer software or just software, is a collection of computer programs and related data that provides the instructions for telling a computer what to do and how to do it. Software refers to one or more computer programs and data held in the storage of the computer for some purposes. In other words, software is a set of programs, procedures, algorithms and its documentation concerned with the operation of a data processing system.”

Prin urmare dezvoltarea software este activitatea care are ca scop producerea de computer software.

Extrapoland din definitii, IT este un domeniu mai larg decat software-ul. Software-ul se imparte si el in produse (software pentru utilizare multipla pe baza de licenta comerciala sau freeware/shareware) si software dedicat/custom.
IT-ul inglobeaza hardware, retelele de calculatoare, software freeware, software COTS (commercial off the shelf ), sisteme complexe obtinute prin integrarea celor de mai jos si nu in ultimul rand software-ul custom.

Ma vad nevoit sa fac aceasta clarificare pentru ca multa lume percepe termenii IT sau software ca fiind echivalenti. Si ma refer aici la multa lume care e utilizator de calculator. Chiar si multe publicatii generaliste care eu si rubrica de┬á IT sau “IT & Media” cum se mai poarta fac aceeasi greseala.

De exemplu, orice companie care foloseste o retea de calculatoare are un departament de IT (o persoana in altima instanta) care se ocupa de administrarea retelei, a conexiunii la internet, a serverului de web (daca e cazul), de configurarea serverului de mail, de securitate, de instalarea si configurarea de software pe statiile de lucru si pe server. Aceasta activitate nu e software development. Acele companii nu fac software si nu sunt companii de software.

Despre ce e si ce face o companie de software, in posturile ce urmeaza.

Blogul industriei software din Romania