Sibiul, noul pol al investiţiilor în IT – preluare

Pentru cei care au ganduri de relocare, Sibiul pare sa fie vedeta in aceasta perioada. Un articol din ZF.

Computer Generated Solutions, EBS, iQuest sau Pentalog sunt doar câteva dintre companiile străine care au angajat în ultimii doi ani câteva sute de sibieni în domeniul IT, oraşul fiind, alături de Braşov, noua ţintă a investitorilor din IT care au ales să-şi extindă activitatea pe piaţa locală.

Doar la finalul lunii trecute Computer Generated Solutions Europe, divizia locală de servicii IT a americanilor de la CGS, care are în prezent 40 de angajaţi în România, a deschis un centru de dezvoltare de software la Sibiu, unde vor lucra 100 de oameni.

“Regiunea Sibiu – Braşov a oferit, în mod tradiţional, foarte mulţi programatori pe piaţa muncii. Situaţia din această zonă a devenit la fel cum era cea din Timişoara în urmă cu 10 ani şi care acum a «secat», în sensul că cererea de specialişti IT este mai mare decât oferta.

Următoarea destinaţie a investiţiilor IT a fost Iaşiul, dar şi el începe să «sece» şi Craiova, care a angajat mai mult dezvoltatori de jocuri. Noile ţinte sunt Braşov şi Sibiu şi, probabil, urmează Clujul şi Târgu Mureş”, spune Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale, care este membru şi fost preşedinte al Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor.

În oraşul Sibiu locuieşte o populaţie de 137.000 de persoane, potrivit datelor provizorii ale recensământului de anul trecut, numărul de locuitori fiind în scădere cu 11,3% faţă de 2006. Cu toate acestea, regiunea nu duce lipsă de forţă de muncă bine calificată, având în vedere că în cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu învaţă în prezent aproximativ 25.000 de studenţi, aproape cât are şi Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Printre angajatorii din ultimii ani în regiune se află furnizorul de soluţii software integrate de gestiune ERP (Enterprise Resource Planning) EBS, care are o filială în Sibiu specializată pe tehnologiile Java, .NET, ABAP şi sprijină activitatea companiei în special pe piaţa externă.

De asemenea, numărul de angajaţi ai grupului Pentalog a depăşit anul trecut 670 de persoane, cu filiale în Braşov, după care au urmat birouri în Bucureşti, Iaşi şi Sibiu, iar mai recent în Cluj-Napoca.

Rata şomajului din Sibiu a ajuns la 4,39% la finalul lunii februarie, cu aproape un punct procentual mai scăzută faţă de media la nivel naţional, numărul total de şomeri fiind de 8.200 de persoane.

Şi furnizorul de servicii externalizate de tip call center Computer Generated Solutions (CGS) şi-a extins anul trecut activitatea din România prin deschiderea unui centru în Sibiu în iunie, unde are deja birou, care va avea 300 de angajaţi.

“Interesul investitorilor străini din IT în zona Sibiului nu este o noutate, de prin 2007 încoace multe com panii au început să îşi externalizeze ope raţiunile în România, pentru că aici costul forţei de muncă este mult mai redus”, a spus Marian Bejinariu, managerul firmei de recrutare Job Connect din Sibiu.

Un proaspăt absolvent de facultate, care nu are deloc experienţă, se angajează pe un salariu de aproape 700 de euro brut în Sibiu, Braşov, Timişoara sau Cluj, potrivit studiului salarial şi de beneficii AIMS Salary Map IT. Salarii mai mari au angajaţii care ocupă funcţia de software architect, cu o experienţă de cel puţin cinci ani în dezvoltare software şi care au foarte bune competenţe de programare, care câştigă peste 2.600 euro brut/lună.

“Forţa de muncă bine calificată, lobby-ul făcut de autorităţile locale, atât în ţară, cât şi în străinătate pentru atragerea investitorilor străini i-au determinat pe aceştia să vină în Sibiu. Îi sprijinim pentru obţinerea avizelor şi îi ajutăm să treacă mai uşor peste obstacolele administrative, le punem la dispoziţie spaţii pe care să-şi construiască fabrici sau clădiri de birouri”, a spus Mirela Grigore, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu.

Sibiul a fost în 2007 capitală culturală europeană şi este în prezent unul dintre cele mai apreciate oraşe turistice din ţară.

Însă IT-ul nu este singurul domeniu care a atras investiţii străine în zonă. La începutul acestui an, grupul spaniol Inditex a investit circa 2,5 mil. euro în deschiderea unui magazin Zara într-o clădire istorică din centrul oraşului Sibiu.

The Good, the Bad and the Ugly

Vom face un mic role play cu trei nume celebre din IT (lansate in primul val – inceputul anilor ’80)  care au speriat si revolutionat Vestul (si Estul mai apoi).

Este vorba desigur despre trioul Jobs – Ellison – Gates.

1. The Good

In rolul the Good: Steve Jobs, co-fondatorul si CEO-ul Apple (o buna bucata de vreme), din mai multe motive: pentru ca a fost un pionier in multe arii: in productia de desktop-uri, in productia de sisteme de operare cu interfata grafica, in productia de animatii pe calculator (cu PIXAR), in productia de mobile devices (iPod, iPhone, iPad), fiindca a tras industria dupa el si a aratat ca se pate, si desigur, fiindca a trecut deja in lumea dreptilor.

2. The Bad

In rolul the Bad: Larry Ellison, co-fondator si CEO Oracle: pentru ca incearcat sa gandeasca orice tip de aplicatie prin prisma bazei lui de date, iar orice nu s-a potrivit gandirii sale a fost cumparat (produse, companii, oameni), pentru ca a bagat Java in spatele grid-ului (a se citi gratiilor) Oracle si pentru ca mai mult decat oricare din ceilalti masoara totul in bani.

3. The Ugly

In rolul the Ugly: Bill Gates, co-fondator si (ex) CEO Microsoft: pentru ca a exploatat potentialul urias al software-ului pentru PC-uri, pentru ca ne-a dat primele IDE-uri performante, pentru ca ne-a invatat sa uram si sa piratam, pentru ca ne-a aratat valoarea freeware-ului si a open source-ului si nu in ultimul rand pentru ca trebuia sa joace cineva acest rol.

Sau daca doriti sa revedeti:

  

De mentionat de asemenea si co-fondatorii: Steve Wozniak (Apple), Bob Miner si Ed Oates (Oracle), Paul Allen (Microsoft), cu rol esential ca si contributie tehnica in primii ani ai companiilor, dar care s-au retras pe durata anilor ’90 (exceptia Wozniak – retras mult mai devreme).

Datorita lor jucam si noi azi in acest Western numit industria software, doar ca ei au avut sansa sa traga primele focuri si inca direct la tinta.

P.S. Nu vreau sa fiu rautacios, dar la editarea acestui post pozele lui Bill Gates mi-au creat cele mai mari probleme de aliniere, asemanatoare cu cele din Word, desi n-am folosit Word, ci un online editor de la WordPress. Sa fie doar o coincidenta? Voi ce ziceti?

Stimulat de Microsoft

Dupa ce ani de-a randul Microsoft a luat bani de la companiile si utilizatorii produselor sale, iata ca a venit vremea sa ii si dea inapoi. In ce context? In domeniul aplicatiilor pentru smartphone pe platforma Windows 8.

Microsoft realizeaza ca a cam pierdut trenul in zona asta, pana a iesit Windows 8, iOS si Android au ajuns departe, avand peste 90% din piata. Cam in aceeasi pozitie se afla si Nokia, dar din perspectiva terminalului. Dar iata ca cei doi mari perdanti al business-ului smartphone si-au dat mana (ca in logo-ul lor comun de altfel) si impreuna vor sa aiba si ei o halca din piata smartphone.

Primul terminal al Nokia cu Windows 8 a aparut deja (Lumia 900), dar terminalul nu e totul. E nevoie si de aplicatii pentru a atrage utilizatorii. Mai mult, ceea ce Microsoft nu are, are concurenta Apple si Google: o piata uriasa de aplicatii in app store-urile proprii, multe din ele cu descarcare gratuita.

Asta se realizeaza greu, iar pentru a o stimula Microsoft ofera companiilor producatoare de aplicatii pe langa telefoane gratuite pentru testare si pana la 50.000 de euro pentru aplicatii cu adevarat bune. Asa, de motivare. Mai multe detalii in acest articol.

Desi dezvoltarea se face intr-un singur framework si ca o singura aplicatie pentru toate platformele (PC / tableta / smartphone), exista totusi un flavour lite pentru device-uri mobile numit “Metro style” applications. Exista SDK, tool-uri pentru dezvoltarea Metro UI (in stadiul “developer version” deocamdata) complet integrate in IDE-ul Microsoft Visual Studio ce permit dezvoltarea si testarea aplicatiilor mobile.

Cum acesti bani reprezinta o suma bunicica pentru o companie mica (sau de ce nu, pentru un freelancer) puneti mana si invatati programare Windows mobile.

Utilizare tehnologie cloud computing – preluare

Am citit un articol din DailyBusiness despre utilizarea serviciilor de cloud computing atat de catre companii, cat si pe segmentul consumer. Cloud computing e la mare moda de vreo 2-3 ani si va avea o evolutie de-a dreptul exploziva pana in 2015:

Tehnologia cloud computing ocupa la ora actuala un loc central in strategia departamentelor de IT ale marilor companii si este adoptata din ce in ce mai mult si de utilizatorii obisnuiti. Care sunt principalele avantaje ale cloud computing, dar si principalele temeri ale utilizatorilor ?

Tehnologia cloud computing a patruns deja puternic in mediul de afaceri, unde companiile sunt motivate de avantajele in ceea ce priveste costurile si eficienta noii tehnologii, dar si in mediul consumer IT, unde este folosit cel mai mult pentru servicii de tip e-mail, foto (de la site-uri de stocare pentru fotografii profesioniste la pozele stocate in retelele sociale), agenda de contacte, streaming de filme sau audio. 

Potrivit unui studiu efectuat la nivel global de KPMG, 65% dintre consumatori stocheaza date in cloud, in principal pentru e-mail (81%), fotografii (74%) si contacte (61%). In ceea ce priveste mediul de afaceri, 81% din companii au implementat deja cloud computing sau au inceput sa o faca.

Nume mari ca Apple, Amazon sau Google pun deja la dispozitia utilizatorilor servicii cloud ce se bucura de o popularitate crescuta. 

Printre aplicatiile tehnologie cloud folosite deja de o mare parte a utilizatorilor privati se numara servicii precum editare foto-video, traducere, redactare si editare de texte, prezentari sau grafice, jocuri video, stocare si difuzare de muzica sau filme sau fotografii pe mai multe dispozitive. 

Pentru mediul de afaceri, cloud-ul ofera aplicatii mai complexe precum stocarea unor mari cantitati de date, inchiererea capacitatii de calcul si implicit reducerea investitiilor in departamentul IT. 

Securitatea si confidentialitatea datelor sunt printre principalele ingrijorari ale utilizatorilor in ceea ce priveste utilizarea unor servicii bazate pe cloud computing, potrivit studiului KPMG. 

Temerile in ceea ce priveste securitatea sunt fundamentate pe faptul ca informatiile date confidentiale ale companiei sau individului sunt stocate pe un server ce poate fi accesat prin intermediul Internetului si nu pe propria unitate de calcul. 

Totusi, dezvoltatorii tehnologiilor cloud promit solutii de securitate precum criptarea datelor, back-up pe mai multe echipamente pentru a preveni pierederea datelor sau existenta unor servere interconectate. 

Conceptul cloud computing implica existenta unei retele de servere ce furnizeaza utilizatorilor spatiu de stocare, putere de calcul sau programe, totul prin dispozitivele obisnuite de navigare pe Internet. Astfel, aplicatiile de computer sunt executate online, nu pe propriul dispozitiv, fie el PC, tableta sau statie de lucru.

Avantajul cloud computing este ca reduce nevoia de investitii in aparatura si medii de stocare, simplifica si eficientizeaza procesele efectuate atat in mediul privat cat si in mediul de afaceri. 

Potrivit unui studiu Cisco, traficul cloud global va creste de 12 ori pana in 2015, iar peste 50% din volumul de lucru al centrelor de date se va derula prin tehnologii cloud pana in 2014.

http://www.dailybusiness.ro/imgs/uploads/articles/2i/4f7add264861f.jpg

Tree swing engineering cartoon

Ce ne dorim intr-un proiect software

De-a lungul timpului am constat ca nu exista proiecte livrate gresit sau esuate, ci doar diferite intelegeri asupra lor din partea stakeholder-ilor, diferite view-uri asupra cerintelor.

Scenariile din poza de mai jos vorbesc despre asta mult mai elocvent decat as face-o eu.

Sursa foto: openbravouxlab.blogspot.com

Ce salariu mai are Andreea Esca?

Nu intentionam sa abordez subiectul salariilor din software atat de devreme, dar iata ca, la sugestia cititorilor fideli (da, avem si asa ceva) am fost anuntat (pe alte canale decat blogul) de existenta urmatorului articol din ZF despre salariile din software din vest. Din vestul tarii deocamdata.

Verificat apoi rapid din doua surse credibile care activeaza in domeniu tocmai in partea de tara in cauza (merci baieti 🙂 )  am concluzionat ca e putin umflat (cum le sta bine atat studiilor de gen de pe la noi dar si ziaristilor- dornici mereu de senzational), dar ca merita dat pe post, ceea ce am si facut mai jos.

De remarcat si “extraoptiunile”: al 13-lea salariu (30%), ziua de lucru de acasa (24%), vinerea scurta (daca nu e planificata livrare, desigur – prietenii stiu de ce 😉 )

Vazand tabelul imi vin in minte cateva intrebari:

1. Dezvoltatorul (senior), unde e dezvoltatorul? Poate modelul din vest(ul tarii) a depasit faza livrare cu dezvoltatori?!?

2. Business Analyst-ul?

3. Ce inginerii au facut managerii financiari?

4. Da’ cu generalistul in resurse umane ce-au avut?

Un software architect din vestul ţării poate câştiga până la 2.000 de euro net pe lună

Un software architect din vestul ţării poate câştiga până la 2.000 de euro net pe lunăUn angajat care ocupă funcţia de software architect, cu o experienţă de cel puţin cinci ani în dezvoltare software şi care are foarte bune competenţe de programare are un salariu mediu de peste 2.600 de euro brut dacă lucrează într-o companie din vestul ţării, în timp ce un proaspăt absolvent de facultate, care nu are deloc experienţă, se angajează pe un salariu de aproape 700 de euro brut, potrivit studiului salarial şi de beneficii AIMS Salary Map IT.
Având în vedere că softiştii sunt scutiţi de unele impozite, salariile nete ale acestora sunt, de regulă, cu 20% mai mici decât cele brute (nu cu 30%, cum e în cazul celorlalţi angajaţi).

Cercetarea, care a fost realizată în perioada februarie – martie 2012, a fost efectuată pe un eşantion de 32 de companii cu activităţi în domeniul software din Timişoara, Cluj, Sibiu şi Braşov, care au împreună aproximativ 4.500 de angajaţi.

“În pofida incertitudinilor economice, anul 2012 este un an de normalitate pentru dezvoltatorii software. Aproximativ 93% din companiile participante la studiu au declarat că intenţionează să crească salariile angajaţilor cu un procent mediu de 7,5%”, a spus Şerban Mrejeru, senior consultant în cadrul firmei AIMS Executive & Consulting România.

Peste o treime din companiile participante la studiu au spus că oferă anga­jaţilor 13 salarii pe an.

De asemenea, în pachetul de beneficii oferit angajaţilor din departamentele de cercetare şi dezvoltare ale companiilor din vestul ţării se află consultaţiile medicale gratuite la o clinică privată (în cazul a peste 78% din participanţii la studiu), un număr de zile de concediu mai mare decât minimul legal obligatoriu (beneficiu oferit în cazul a două treimi din participanţii la studiu), precum şi petrecerile organizate de companie (beneficiu oferit în toate companiile).

“Mai mult, 84% dintre angajatori permit angajaţilor să aibă un program de lucru flexibil, fiecare angajat având posibilitatea să îşi aleagă ora de venire sau cea de plecare de la birou, cu condiţia să «bifeze» numărul de ore de muncă standard prevăzute în contract”, mai spune Mrejeru.

Totodată, 38% dintre companiile participante la studiu permit angajaţilor să lucreze ocazional de acasă, în timp ce 28% dintre aceştia oferă ca şi stimulent ziua de vineri mai scurtă la birou, pentru a le permite angajaţilor să se bucure cât mai mult de weekend.

“Aceste politici, adaptate practicilor moderne în domeniu, îşi propun să creas­că gradul de motivaţie şi de autonomie a angajaţilor prin edificarea unui mediu de lucru pozitiv şi prin reducerea controlului mai strict practicat în trecut”, a mai explicat Mrejeru.

Cu un salariu lunar de peste 2.600 de euro brut, un software architect este plătit mai bine cu 30% faţă de un angajat aflat pe poziţia de team leader, care coordonează o echipă cuprinsă între 4 şi 15 specialişti şi care are un salariu mediu de 1.860 de euro brut.

La studiu au participat companii din zona de vest a ţării, cu activităţi în domenii precum auto, telecomunicaţii, software de tip ERP sau servicii online. AIMS Executive Search & Consulting România va extinde cercetarea, începând cu anul viitor, la nivel naţional, targetând companii de cercetare & dezvoltare din Bucu­reşti, Iaşi, Craiova sau alte centre tradiţionale din acest sector din România.

Linux. Powered by Microsoft

Din ciclul si lupul poate fi cu succes paznic la oi aflam intr-un articol Capital ca Microsoft sponsorizeaza dezvoltarea Linux.

Frumos. La fel cum si SUA au intins o mana Japoniei in anii ’70 prin crearea unei piete pentu produsele lor. Sau poate ca nea Billy imbatraneste si devine mai (re)conciliant?

Daca parteneriatul continua versiunile viitoare ar putea sa se numeasca Winux sau Lindows.

Cred totusi ca modelul a fost luat de la IBM, Oracle care sponsorizeaza Fundatia Apache.

Asteptam initiative similare: Microsoft sa sponsorizeze Oracle sau chiar omologul Apple, cu care se compara odinioara.

Fundaţia Linux a publicat raportul anual care include contribuabili de top la sistemul de operare inventat de Linus Tovalds, iar pe listă apare un nume suprinzător.

Compania surpriză care apare în topul contributorilor la sistemul de operare open source este Microsoft. Gigantul software a păstrat ani la rând distanţa faţă de fenomenul open source, CEO-ul Steve Ballmer declarând la un moment dat că Linux este un cancer şi reprezintă o ameninţare la adresa sistemului de operare Windows.

Compania Microsoft a realizat în ultimii ani că are nevoie de comunitatea open source şi a început să contribuie la proiecte precum Hadoop, Samba şi Linux.

Toata stirea aici.

Inainte de bit a fost Alan Turing

Am citit recent in cartea “Istoria codurilor secrete” de Laurent Joffrin cateva informatii inedite despre Alan Turing, un britanic ce a trait in prima jumatate a secolului 20 (1912-1954) si care este considerat parintele informaticii moderne.

Dumnealui era un excentric din toate punctele de vedere, asa cum aproape toate geniile sunt: era pasionat de matematica de alergat si de povesti pentru copii. Cand spun pasionat, I mean it.

La pubertate nu mai avea de la cine sa invete matematica, la 16 ani frunzarea teoriile relativitatii ale lui Einstein, la 18 ani este acceptat la Cambridge, unde pe durata anilor ’30 isi concepe teoriile despre algoritmi si masini programabile care sa execute operatii simple cu viteze fantastice.

In legatura cu alergatul, uneori maratonul nu-i era de ajuns. A ramas celebra o situatie cand, cadru universitar fiind, a alergat 80 de kilometri pana la o conferinta stiintifica unde a ajuns intr-o stare nu tocmai buna pentru un speech. Nu prea risipea banii pe bilete de tren.

Povestile pentru copii il fascinau – nu rata niciodata emisiunea zilnica de la radio –  si se spune ca avea o slabiciune deosebita pentru desenul animat “Alba ca Zapada” (proaspat aparut pe ecrane pe vremea lui)  pe care l-a vazut la un moment dat de 40 de ori la rand (aia da testare).

Contributia lui la razboi se face cu pixul, sau mai exact cu mintea. Germanii inventasera masina de criptare “Enigma” pe care ei o considerau infailibila, ceea ce si era atata timp cat nu cunosteai cheia de criptare. Cheia, ca si in algoritmii moderni de criptografie se schimba pe baza unui protocol cunoscut de partile implicate in comunicatie (germanii in cazul de fata).

Englezii aveau de asemenea niste masini care generau potentiale chei valide pentru decriptare. Armate uriase de operatori lucrau la decodificari pe baza incercarii diverselor chei, insa rezultatele erau contraproductive, de multe ori mesajul decriptat nemaifiind util datorita invechirii informatiei, el referindu-se la evenimente deja intimplate. Turing da “reteta” de construire a unei masini automate care sa permita verificarea aproape in timp real a validitatii cheilor, realizand astfel decriptarea mesajelor si castigarea razboiului de catre Aliati.

In 1943 Turing a construit Colossus – primul calculator electronic digital pentru decriptarea codurilor germane, iar in 1945-1946 contribuie la prototipul masinii de calcul numite Automatic Computing Engine (ACE), realizata fizic cativa ani mai tarziu.

Pe langa excentricitatile mentionate mai sus dl. Turing mai avea una: era homosexual, de la care i s-a si tras caderea in dizgratie si indirect moartea intr-o Anglie atat de conservatoare ca cea din anii ’50. Cand e deconspirat (1952) este eliminat din toate functiile pe care le ocupa, e anchetat dar nu e condamnat, fiind obligat sa urmeze un tratament hormonal.

Cazut in dizgratie si ocolit de toti se sinucide in 1954. Nici un oficial britanic nu participa la inmormantare, cu toate ca prin munca lui criptanalitica avut un rol important in castigarea razboiului. Reabilitarea lui incepe dupa anul 1970.

Ideile lui au fost unice si cu adevarat revolutionare in acea perioada, punerea lor in practica fiind catalizata si de criticitatea razboiului. Daca nu ar fi fost acest domn si tot acest context de imprejurari favorabile nasterii primelor masini de calcul automate, probabil ca s-ar fi intarziat cativa ani buni evolutia acestei stiinte. Poate inca 10-15 ani s-ar fi mai programat la lumina lumanarii.

Cam ciudat parinte are stiinta asta a informaticii, totusi nu-i asa? Ce sa mai zicem de copiii ei 😉

Mai multe detalii despre Alan Turing gasiti evident pe Wikipedia 😉

Blogul industriei software din Romania