Greii internetului au propriul HALL of FAME – preluare

Articol din Capital:

Internetul are acum propriul Hall of Fame, în care sunt prezenţi vizionarii care i-au influenţat dezvoltarea în primele sale stadii.

33 de grei ai internetului se află în Hall of Fame-ul inaugurat la Geneva (Elveţia), iar printre aceştia se numără fostul vice-preşedinte american, Al Gore (foto), Craig Newmark, fondatorul Craiglist şi Ray Tomlinson, inventatorul e-mail-ului şi al semnului “@”.

Printre vizionarii internetului se mai numără şi Robert Kahn, co-inventatorul TCP/IP, fondatorul programului DARPA şi unul dintre “Părinţii Internetului”, alături de Vinton Cerf, partenerul său de afaceri.

Şi Mitchell Baker, fondatoarea Mozilla Foundation şi responsabilă de legitimizarea aplicaţiilor Open Source de pe Internet a fost inclusă în Hall of Fame.Phil Zimmerman a pus bazele controlului individual asupra datelor private din mediul online. Acesta a realizat programul PGP (Pretty Good Privacy), care a devenit în scurt timp cel mai popular program de această natură.

Tim Berners-Lee este inventatorul World Wide Web, apărut în 1989, iar Linus Torvalds – şi el prezent în Hall of Fame – este cel care a realizat sistemul de operare Linux.

Agile manifesto

Am fost surprins sa vad ca pe agilemanifesto.org apare “manifestul agile” si in romana. Pentru cine nu stie, manifestul agile a aparut in 2001, cand niste domni cu experienta de zeci de ani la ora respectiva in dezvoltare si design software, in frunte cu Martin Fowler si Robert C. Martin, care se saturasera de waterfall, planuri, project management clasic, au pus de-o “petitie” prin care si-au formulat punctele de vedere vis-a-vis de cum fac ei software. Si ne-au dat si noua.

Pentru cei care s-au saturat de iarba verde de acasa, dam aici si varianta originala, in engleza.

Manifestul pentru dezvoltarea agilă de software

Noi scoatem la iveală modalități mai bune de dezvoltare de software
prin experiență proprie și ajutându-i pe ceilalți.
Prin această activitate am ajuns să apreciem:

Indivizii şi interacţiunea înaintea proceselor şi uneltelor
Software funcţional înaintea documentaţiei vaste
Colaborarea cu clientul înaintea negocierii contractuale
Receptivitatea la schimbare înaintea urmăririi unui plan

Cu alte cuvinte, deşi există valoare în elementele din dreapta,
le apreciem mai mult pe cele din stânga.

 

Kent Beck
Mike Beedle
Arie van Bennekum
Alistair Cockburn
Ward Cunningham
Martin Fowler
James Grenning
Jim Highsmith
Andrew Hunt
Ron Jeffries
Jon Kern
Brian Marick
Robert C. Martin
Steve Mellor
Ken Schwaber
Jeff Sutherland
Dave Thomas

http://agilemanifesto.org

Senzational – angajatii Microsoft se informeaza de pe blogul nostru!

Imi cer scuze pentru abordarea de tip Dan Diaconescu, dar zilele trecute blogul nostru a avut placerea sa primeasca vizita unui angajat Microsoft din UK, vorbitor de limba romana, dupa cum reiese din poza log-ului vizitei de mai jos. Nimic deosebit pana acum.

Partea mai interesanta e ca a ajuns aici cautand informatii despre piata de “Metro applications” din Romania, adica despre propriile aplicatii. Daca va mai amintiti un post mai vechi – Stimulat de MicrosoftMetro e noul tip de interfata light pentru mobile din framework-ul de dezvoltare pentru Windows 8, Google avand amabilitatea sa-l listeze #1 la cautarea in cauza.

Sper ca ati observat “ecusonul” cu Windows 8 si IE 10 din logul vizitei. Se pare ca Microsoft considera ca, cea mai buna testare a aplicatiilor sale o fac utilizatorii interni. Utilizatorii “externi” cred ca au o alta parere. Pacat ca n-a venit prin Bing – motorul de cautare al Microsoft. Poate Bing cauta doar in intranetul lor?

In alta ordine de idei, nu stiu daca numele de Metro a fost foarte fericit ales pentru dezvoltatorii din partea asta de Europa, “Metro applications” ducandu-ne mai dergaba cu gandul la ceva aplicatii din zona CRM ale retailerului cu acelasi nume. De aici pana la niste mititei si o lada de bere la un picnic nu mai e decat un pas.

Oricum, ii multumim pentru vizita si in speranta ca i-am satisfacut cautarea (putin probabil – pentru a afla mai multe detalii despre Metro apps eu personal am intrat pe site-ul Microsoft 😉 ) il mai asteptam pe la noi, impreuna cu colegii domniei sale.

IBM lansează familia de sisteme expert PureSystems – preluare

Un articol din MarketWatch despre “sisteme expert integrate” de la IBM – o alternativă la modelul sistemelor de calcul enterprise a caror mentenanta a ajuns sa consume 70% din bugetele de IT ale companiilor. Un concept arhitectural cu servere, storage, networking integrate si cu suport pentru cloud, ca tot e la moda.

Această nouă familie este prima care încorporează expertiză bazată pe experienţa acumulată de IBM timp de decenii în gestionarea operaţiunilor IT, pentru zeci de mii de clienţi din peste 170 de ţări.
Familia de sisteme expert integrate IBM – PureSystems – reprezintă rezultatul investiţiilor de 2 miliarde de dolari în cercetare, dezvoltare şi achiziţii în ultimii patru ani, o strategie IBM fără precedent în integrarea tuturor elementelor IT, atât cele fizice cât şi cele virtuale. Noua familie de sisteme oferă clienţilor o alternativă la modelul sistemelor de calcul enterprise, în care lucrul cu mai multe sisteme separate necesită resurse semnificative pentru instalare şi mentenanţă. Provocarea principală cu care se confruntă companiile la nivel global este legată de necesitatea de a cheltui peste 70% din bugetele lor IT pentru operaţiuni simple şi mentenanţă, bugetele pentru inovaţie fiind diminuate. Două treimi din proiectele IT depăşesc atât bugetele alocate cât şi termenele de livrare, conform unui studiu recent efectuat de IBM. Studiul a relevat faptul că un singur departament IT din cinci este capabil să cheltuiască majoritatea bugetelor IT pentru investiţie în inovaţie.

Prin introducerea noii familii PureSystems, IBM anunță trei progrese majore care marchează noua eră a tehnologiilor de calcul create pentru a permite companiilor să diminueze costurile mari şi complexitatea asociate cu administrarea tehnologiei informaţiei.
Design “Scale-In”: Prin intermediul PureSystems, IBM introduce un nou concept de proiectare a sistemelor ce integrează servere, sisteme de stocare şi reţelistică într-un sistem automat, uşor de administrat. Design-ul Scale-in furnizează densitate crescută – PureSystems poate suporta de două ori mai multe aplicaţii faţă de anumite sisteme IBM, dublând puterea de calcul a centrelor de date. 
Modele de expertiză: Pentru prima dată, IBM încorporează expertiză tehnologică şi industrială prin intermediul aplicaţiilor software ce permit sistemelor să prelucreze automat activităţi de bază, ce necesită timp, precum configurarea, extinderea şi acoperirea cerinţelor aplicaţiilor.
Integrare cu mediul „Cloud”: Sistemele din familia PureSystems sunt create pentru mediul „cloud computing”, permiţând companiilor să creeze configuraţii de sisteme cloud private, ce pot fi scalate automat.

……………….

Pentru a accelera utilizarea mediului cloud, IBM a inclus o interfaţă cloud self-service în soluţia PureSystems. De exemplu, dezvoltatorii software pot folosi caracteristica self-service pentru a configura aplicaţii cloud fără ajutor din partea departamentelor IT. Soluţia PureSystems va răspunde cerințelor aplicaţiilor şi serviciilor şi va lua decizii în funcţie de cea mai bună implementare pentru resursele IT, menţinând eficienţa, performanţa şi controlul la nivel maxim. 
PureSystems integrează aceleaşi tehnologii şi aplicaţii software de bază utilizate de ofertele IBM SmartCloud Services. De aceea, prin intermediul partajării capabilităţilor şi interfeţelor comune, dezvoltatorii aplicaţiilor pot folosi IBM SmartCloud Services pentru a crea şi testa noi aplicaţii.

Articolul complet la url-ul din top.

Colosii IT in frunte cu Apple si Google judecati ca s-au inteles sa nu-si fure angajatii – preluare

Iata ca intelegerile privind neangajarea de la concurenta se intampla si la case mai mari. Si la noi umbla vorba de astfel de intelegeri (acum cativa ani), mai ales pe piata de telecom, unde numarul de firme e foarte mic. O stire de pe Reuters, preluata de mai multe publicatii. Redau textul din Finantistii.

Un judecător din Statele Unite a hotărât trimiterea în judecată a Apple, Google, Intel şi altor patru companii IT pentru o înţelegere ilegală prin care au stabilit să nu-şi racoleze între ele angajaţii, trasmite Reuters.

Un judecător din San Jose, statul California, nu a aceceptat o cerere companiilor pentru respingerea acuzaţiilor aduse de mai mulţi ingineri IT.

Celelalte patru companii implicate sunt Adobe Systems, Intuit, divizia Pixar a Walt Disney şi Lucasfilm.

Procesul a fost deschis de cinci ingineri IT, care au acuzat companiile de înţelegere pentru reducerea salariilor angajaţilor prin eliminarea concurenţei pentru angajaţi calificaţi.

ERP: local versus internaţional – preluare

Un articol din MarketWatch despre piata ERP-urilor din Romania:

O piaţă atipică

La nivelul superior al pieţei, situaţia este relativ simplă, atât pentru că numărul jucătorilor este redus, cât şi pentru că dominaţia soluţiilor internaţionale este mai evidentă. Proiectele mari şi foarte mari sunt, în general, adjudecate de SAP şi Oracle, însă, la nivel mediu, există şi nume locale, precum Charisma sau SIVECO Applications.

După 2009, evoluţia a fost puţin diferită şi, pe fondul crizei, unele companii mari s-au orientat către soluţii cu un cost de implementare mai mic, fie că erau internaţionale (Microsoft Dynamics AX) sau locale, dintre cele amintite anterior. Pe de altă parte, vendorii internaţionali mari şi-au extins portofoliul cu soluţii dedicate SMB, ceea ce a schimbat substanţial segmentarea pieţei.

Deşi, aparent, concurenţa pe acest segment pare minimă, Valentin Tomşa, Country Manager SAP România afirmă: „Piaţa românească nu este o piaţă matură, iar acest lucru este determinat de mai mulţi factori. Printre aceştia se numără adresabilitatea şi targetarea. Mai exact, în România, orice furnizor de soluţii soft-ware se adresează oricărui tip de companie şi oricărei industrii, cu orice tip de soluţie, ceea ce nu se întâmplă într-o piaţă matură.“

Concurenţă ridicată pe segmentul mediu

Pe segmentul mediu al pieţei, oferta este, însă, mult mai largă, atât din punct de vedere al produselor internaţionale (categorie în care se distinge Microsoft Dynamics NAV, disponibil printr-un număr mare de companii-partener), cât şi al celor locale, cu vendori precum Wizrom, Transart, Senior Software şi BitSolutions, aflaţi în prima linie.

Pe acest segment, o soluţie internaţională ca Microsoft Dynamics NAV are, în principal, avantajul comunităţii de parteneri, care înseamnă, pe de o parte, disponibilitatea unui număr ridicat de add on-uri (module suplimentare pentru particularizarea soluţiei pe o anumită verticală sau nişă), iar pe de alta libertatea clientului de a alege cel mai potrivit partener pentru implementare şi suport. O soluţie locală este, în general, disponibilă printr-o singură companie, ceea ce inevitabil duce la o dependenţă de furnizor, în timp ce o companie interesată de NAV poate alege unul dintre parteneri: LLP Dynamics, Novensys, Brinel, Elian Solutions, Kepler etc.

Articolul integral la link-ul de mai sus.

Cei trei amigos sau povestea UML-ului

Vorbiti umeleza? Do you speak UML modeling language? Daca da, s-ar putea sa va intereseze contextul aparitiei UML-ului. Ca orice poveste care se respecta are niste eroi – in cazul nostru trei crai de la … apus.

Era pe la inceputul anilor ’90 in State o companie numita Rational Software (sunt sigur ca ati auzit de ea) care avea ca chief scientist pe primul dintre eroii nostri – domnul Grady Booch. La acea vreme stiinta programarii era mai putin dezvoltata ca astazi si nu existau nici procese, nici standarde, nici macar un limbaj comun pentru notatii sau diagrame. Existau tentative de a crea asa ceva, dar ele variau de la companie la companie.

Domul Booch resimtea din plin problemele de mai sus, asa ca isi storsese creierii si produsese “Booch method” – o tehnica de analiza si design a software-lui, insotita de elemente grafice, care se preta foarte bine pentru OOD (Object Oriented Desing).

Dar simtea ca nu e totul, drept pentru care in 1994 a mai chemat la Rational un alt personaj, pe domnul James Rumbaugh, tocmai de la General Electric, care si dansul elaborase o metodologie numita OMT (Object Modeling Technique), care continea in principal ceea ce noi azi numim class diagram, object diagram, state diagram.

Cireasa de pe tort s-a pus un an mai tarziu, cand Rational l-a adus pe cel de-al treilea crai, domnul Ivar Jacobson, tocmai din Suedia, si nu oricum, ci cu tot cu firmulita domniei sale Object AB, care fusese parte a Ericsson.

Iacobson, si el o minte sclipitoare, era dorit in acest club pentru ca, pe la sfarsitul anilor ’60, nu la o firma de software, ci, surpriza, la o companie de telecomunicatii (Ericsson) concepuse tipuri de diagrame care azi fac parte din UML (sequence diagrams, collaboration diagrams, state transition diagrams), dar si use case diagrams. Evident ca si in cazul lui, acestea purtau un nume de cod – metoda OOSE (Object-Oriented Software Engineering), la care si el tinea foarte mult.

James Rumbaugh
Ivar Jacobson
Grady Booch

Asadar cei trei domni, cu viziuni si idei nu tocmai omogene, cu teorii relativ disjuncte s-au pus la discutii, si pana la inceputul lui 1997 au pus de-un limbaj de modelare unitar, pe care l-au numit UML (Unified Modeling Language). Au venit fiecare cu conceptiile lui si au plecat cu o idee comuna, impartasita de toti si care le includea si pe celelalte. Era si timplul pentru ca a OMG (Object Management Group) tocmai submisese o cerere de astfel de speificatie – propunerea celor trei fiind rapid adoptata.
In urma acestei colaborari fructuase cei trei “metodologisti” cum li se mai spunea au fost numiti “The Three Amigos“. Atat de bine au copt specificatiile UML incat in scurt timp ele au fost adoptate de toata comunitatea dezvoltatorilor ca un standard al industriei – ceea ce-si si dorisera “the treee Amigos”. O schimbare semnificativa apare de abia in 2005 cand apare UML 2.0, care mai adauga cateva tipuri de diagrame.

Dupa successul UML-ului cei trei colegi acum si-au mai dat odata mana si au pus la cale metodologia/procesul de dezvoltare software RUP in celebra carte publicata in 1999 – “The Unified Software Development Process” – care a devenit si ea foarte populara pe durata anilor 2000 (atat cartea, cat si metodologia), dar asta-i o alta poveste.

Dar cum in business pestele cel mare inghite pe cel mic, in anul 2003 compania Rational a fost cumparata de IBM, ceea ce n-a fost foarte bine, dar nici cel mai rau lucru cu putinta pentru ea, IBM fiind serios interesata de arhitectura software. Gasca celor trei insa s-a cam spart, Jacobson retragandu-se primul, urmat in 2006 de Rumbaugh si in final de Booch. Oricum, cand vine vorba de arhitectura si metodologii de dezvoltare software, numele acestor domni sunt de referinta.

Java contra Java (Oracle ataca Google in justite)

Tatal Sun Microsystems a avut in anul 1995 un fiu pe care l-a numit Java. Copilul n-a avut mama pentru ca mostenirea multipla directa nu era bine vazuta si nici permisa. Inca de mic Java s-a dovedit foarte capabil si s-a remarcat in fata colegilor de joaca din familia Microsoft (Visual Basic, Visual C++) pentru ca era si foarte inventiv, dar mai ales deschis la nou si nu cerea nimic niciodata (in afara de memorie si putere de calcul).

A crescut iar Unix si GNU project ii erau ca niste frati mai mari. Fiindca era foarte sociabil si nu avea nimic de ascuns s-a imprietenit cu toti copiii din familiile Google, SAP, Adobe, Oracle, IBM. S-a dezvoltat si cu timpul a ajuns printre cei mai puternici de la bloc.

Dar iata ca in 2009 tatal Sun, dupa probleme financiare serioase (umbla vorba si ca nu ar fi luat cele mai chibzuite decizii in ultima vreme, avand inclinatii si spre bautura) l-a vandut pe Java (la numai 14 ani) temutului unchi Oracle pentru a salva pielea intregii familii.

La scurt timp tanarul Java a inceput sa simta autoritatea noului tutore, care nu stia cum sa-si scoata mai repede banii investiti. Lumea nu mai era la fel pentru Java. Relatiile cu prietenii aporpiati s-au mai racit. Fanii au devenit mai rezervati, mai suspiciosi, vorbind de sfarsitul libertatii lui Java.

Unchiul Oracle a devenit foarte ursuz si a inceput sa se certe pe fata cu familia Google pentru niste jucarii ale lui Java pe care, zice Oracle, copiii lui Google le-ar folosi fara sa fi cerut voie.

Treaba e groasa si decizia finala o va lua administratorul blocului. Gurile rele spun ca se va lasa cu geamuri sparte si ca, datorita problemei acesteia se vor tensiona relatiile in bloc, ca e posibil ca pretul intretinerii din iarna viitoare sa explodeze din nou.

V-ati prins desigur ca e vorba de celebrul deja proces dintre Oracle si Google pentru drepturile de utilizare Java in Android. Un articol din wall-street.ro ne ofera mai multe detalii despre acest subiect fierbinte.

Justificarile lui Larry Ellison cu investitiile de 5 miliarde $ pe care le face Oracle in Java sunt ridicole si seamana, folosind analogia de mai sus, cu ale unui tata vitreg care calculeaza in bani costul mancarii pentru copilul sau. Java a ajuns la popularitatea pe care o are tocmai datorita licentelor de utilizare gratuite. Nu gratuitatea Java a cauzat problemele financiare ale Sun, ci orientarea business defectoasa. Mai jos articolul:

Razboiul Google – Oracle: Cum ar putea fi declansat un cutremur masiv in software

Inclestarea legala dintre gigantii Silicon Valley Oracle si Google ar putea testa limitele protectiei legale in industria software si sa rescrie regulile pentru o buna parte din industrie, considera analisti internationali.

Intr-un caz in curs de desfasurare la Curtea de Justitie din San Francisco, Oracle acuza Google de violare a proprietatii intelectuale in cazul a 37 de aplicatii si programe software, sau API-uri, create in Java. Oracle sustine ca Google nu a platit taxele de licenta pentru acestea.

Multi observatori citati de SFGate.com considera ca, daca justitia va da dreptate Oracle, atunci costul software-ului Android va creste simtitor si Google va fi fortata sa investeasca mai multi bani in producerea sistemului de operare pe care in prezent il ofera gratuit. Mai mult, unii analisti se arata ingrijorati de faptul ca acest caz ar duce la cresterea riscurilor legale in intreaga industrie software si de dezvoltare, in general.

“Daca Oracle va reusi sa convinga instanta ca API-urile au fost folosite ilegal de Google, intreaga industrie software ar putea fi data peste cap”, sustine Mark Webbink, director executiv la Centrul pentru Drepturi Intelectuale la New York Law School. “Daca Oracle castiga, am putea asista la un val de alte chemari in instanta din partea companiilor de software care au astfel un precedent de care sa se agate”.

Simon Phipps, avocat specializat pe open source, sustine ca acest caz ar putea instaura confuzie nedorita in industria software si o complexitate ce ar putea inspira frica si nesiguranta in dezvoltarea de software open source.

Marti a fost a doua zi de infatisari in fata Curtii de Justitie din San Francisco si atat avocatii Google cat si cei ai Oracle s-au intrecut in a oferi perspective proprii asupra API-urile. Avocatii Google sustin ca aceste API-uri nu sunt decat niste “cuvinte” pe care toti au voie sa le foloseasca fara sa incalce niciun drept, in timp ce avocatii lui Larry Ellison, fondator Oracle, considera ca acele “bucati” de software sunt “stalpi de sustinere” si “biblioteci intregi”.

Ellison a subliniat marti ca fara protectie asupra API-urilor, compania nu si-ar mai permite sa faca investitii masive in dezvoltarea de software. El a spus ca Oracle investeste 5 miliarde de dolari in fiecare an pe cercetare si dezvoltare si crearea API-urilor este una dintre cele mai dificile parti, un segment rezervat celor mai talentati programatori.

“Daca oamenilor li s-ar permite sa ne copieze software-ul – cu alte cuvinte, sa creeze copii ieftine dupa produsele noastre – nu ne-am mai permite sa ne platim inginerii si nu vom mai putea continua investitiile”, a declarat marti Ellison.

Oracle a cumparat Java in 2010 prin achizitia Sun Microsystems si, de atunci, compania taxeaza firmele care se folosesc de anumite API-uri create in acest limbaj de programare.

Blogul industriei software din Romania