Category Archives: Industrie IT

Varujan Pambuccian: Despre viitorul programării ca meserie

Un articol interesant despre istoria si viitorul industriei IT din Romania de pe pagina de Facebook a lui Varujan Pambuccian:

În anii 80 lucram la Institutul pentru Tehnică de Calcul din București. Terminasem Facultatea de Matematică a Universității și cum pe vremea aia locurile de muncă ți le alegeai cu o marjă mică de libertate, singura mea șansă să rămân în București era să aleg la sesiunea de repartiții de la sfârșitul facultății Institutul. Nedorind să fiu membru PCR, nu puteam să mă înscriu la doctorat și nici să rămân să predau în facultate așa cum aș fi vrut. De aceea pasul cu lucratul full-time la facultate și cel cu doctoratul l-am făcut abia în anii 90. Dar profesorul Lazăr Dragoș îmi oferise seminarul de Magnetohidrodinamică, iar profesorul Ieronim Mihăilă cel de Astronomie generală. Dealtfel, primul seminar de Magnetohidrodinamică l-am ținut fiind student în anul 5. În anii aceia, înainte de a transforma facultățile în “sorbonici”, așa cum s-a întâmplat după Bologna, Facultatea de Matematică presupunea 4 ani de învățământ general plus un an de specializare.

Informatică am învățat în primii doi an în patru cursuri a două semestre fiecare. În general, atitudinea profesorilor de la matematică pură față de informatică era destul de conservatoare, informatica fiind mai degrabă un domeniu tolerat printre matematicieni. Mie însă mi-a plăcut și știam că este un lucru folositor. Dealtfel, primul program l-am scris în clasa a 8-a și era un program care genera hărți de observații pentru meteori. Am avut noroc cu un coleg de facultate al mamei care conducea un centru de calcul și mă lăsa să vin serile și să lucrez acolo pe un uriaș Felix C-256. La ITC am avut șansa să fiu repartizat într-un atelier de testare a sistemelor de operare și acolo am dat pentru prima dată de limbajele de asamblare. Am descoperit că îmi place să programez hardul, dar în același timp, ținându-mi orele la Facultate ca extern, am început să întrevăd utilitatea informaticii pentru munca mea din matematică. În acele zile am dat peste primul pachet grafic construit în România de un tip foarte inteligent care a plecat destul de repede din țară, Sorin Vlasiu. Am dezvoltat ideea lui și, în 1985 aveam primul meu produs, un sistem grafic care desena 2D și 3D pe orice dispozitiv și care avea un lucru rar în acea vreme: era multiwindowing, cu ferestre independente. L-am construit cu o mică echipă pe care mi-am ales-o și care avea privilegiul obținut neașteptat de ușor, de a avea un Independent 102F pe mână și a nu avea condică de prezență. Am dezvoltat în anii următori un sistem de calcul formal, al doilea din lume și ceva mai puternic decât Maxina (dezvoltat în Statele Unite) pentru că utiliza foarte mult tehnici de inteligență artificială pentru a aborda problema np-dificilă a integralei nedefinite. Acum dezvolt tehnologii pentru învățarea la distanță cu profesor uman și pentru IoT în agricultură. În toți anii care s-au succedat, am trecut prin toate limbajele de asamblare și programare majore și am programat pentru toate platformele hardware majore și toate sistemele de operare majore, de la mainframe-uri la telefoanele mobile, cu excepția Mac-ului. Ba am programat, de curiozitate, și dispozitive istorice și chiar și cele în care a programa însemna a cabla legând fizic circuite logice între ele. Adică am trăit din interiorul domeniului ăstuia întreaga lui evoluție și transformare în ultimii 42 de ani.

Atunci când am început să programez, în clasa a 8-a, a fi programator era ca și cum ai fi fost om de știință. Erau foarte puțini programatori și armate de operatori care făceau diferite activități auxiliare cum ar fi perforarea cartelelor. Programarea era un fel de meșteșug intelectual. După ce Bill Gates a avut ideea de a separa producerea softului de cea a hardului și după ce Steve Wozniak și Steve Jobs de la Apple a construit primele calculatoare personale comercializabile (kit-uri pentru entuziaști existau de oarece vreme în Statele Unite), programarea s-a democratizat și a trecut din laborator în fabrica de soft.

Fabrica necesită un alt tip de organizare și un alt tip de specializări. Laboratorul a devenit apanajul computer scientistului, care s-a rupt din programatorul care își dezvolta singur cadrul teoretic și algoritmii și care a început să programeze din ce în ce mai puțin. În fabrică a crescut rolul business analistului care a devenit interfața dintre cel care comanda un software și cei care îl fabricau. Tot din programator s-a rupt și la începuturi s-a numit chiar analist-programator, făcând încă de toate de la analiză și arhitectură la programarea efectivă. La sfârșitul anilor 80, fabrica s-a îmbogățit cu încă două roluri: cel de arhitect software și cel de inginer software, împingând programatorul din ce în ce mai mult într-o zonă pe care eu o numeam atunci zona compilatoarelor umane, care traducea inputul dat de arhitect în cod utilizabil de către mașină. Bine, nu direct, pentru că explozia de limbaje de programare din anii 80 și 90 îi punea la dispoziție programatorului instrumente mai productive decât scrierea în limbaje de asamblare. Dealtfel, utilizarea limbajelor de nivel înalt are o istorie mult mai îndelungată, limbajele Cobol, Fortran, Basic și C alături de limbajele specifice inteligenței artificiale fiind mult mai vechi.

Structurarea fabricii de soft ar fi continuat într-un ritm mult accelerat dacă nevoia de a dezvolta mult și repede dublată de ideea fixă că programatorul are nevoie de facultate nu ar fi dus la apariția rolurilor de developer și, mai târziu, de full-stack developer. Specializarea atât a arhitecților și inginerilor cât și a developerilor, ca urmare a dezvoltării informaticii și a trecerii comunicațiilor în zona digitală, a dus la apariția unor meserii atât în cercetare cât și în industrie din ce în ce mai diversificate cum ar fi cele din zona procesării și stocării datelor, a protocoalelor de comunicații, a securității informatice sau a inteligenței artificiale.

Sub presiunea diversificării rolurilor, programatorul a devenit din ce în ce mai mult un traducător. Traducând un proiect făcut de către arhitect în cod în interiorul unei echipe supravegheată de un manager de proiect și, eventual, cu întreaga echipă de analiști, arhitecți, programatori, testeri, specialiști în marketing, specialiști în vânzări și echipă de suport supravegheată de un manager de produs. Nevoia de forță mare de programare, dacă se poate și ieftină, a dus, ca în cazul multor industrii la lohn și outsourcing. Diferența dintre ele stă în faptul că pentru lohn e nevoie doar de o echipă de programatori și de un manager al lor iar în outsourcing echipa este mai complexă incluzând manageri de proiect, arhitecți, ingineri, testeri și, uneori, analiști. Noi suntem în stadiul de outsourcing în condițiile în care în anii 80 eram în stadiul de fabrică de soft completă. Pentru că în anii 90 am pierdut piețele. Le-am pierdut pentru că nu avem piață internă și nu avem oameni de marketing și vânzări pe piețele majore ale lumii. Cu mici excepții notabile, dar care reprezintă un procent mic, fabrica de soft completă a dispărut din România. Azi 70% din industria de software românească este industrie pură de outsourcing, orientată strict spre export, iar peste 90% din cercetarea tehnologică în domeniu este în același stadiu. Acolo, în cercetare, rolurile sunt altele, dar nu despre cercetare vreau să vorbesc acum.

În următorii 10 ani, cererea de programatori umani va crește iar rolul de muncitor în fabrica de soft al programatorului pur se va accentua. Indiferent dacă fabrica este localizată sau, ca în cazul oursourcing-ului este parte a unei fabrici distribuite. Va crește mult rolul inginerului, arhitectului, analistului și al testerului, roluri care vor supraviețui în noua fabrică de soft care va urma și care începe să se cristalizeze de pe acum. Dar, sub presiunea nevoii de soft din ce în ce mai ieftin și cât mai repede făcut, locul programatorului va fi luat relativ repede de programe care generează soft pe baza unui proiect realizat de către arhitect. Am lucrat acum câțiva ani cu Enterprise Arhitect. Este un soft destul de greoi și neprietenos, dar îți faci bine treaba cu el și reduce drastic numărul de programatori necesari pentru un proiect mare, pentru că generează documentație și cod în principalele limbaje de programare și pentru principalele medii de programare. Au apărut și instrumente open source de acest fel cum ar fi Software Ideas Modeler. Deocamdată sunt instrumente pentru arhitecți. Dar trecerea unor asemenea instrumente de la un accent pus pe modelare și simulare la un accent pus pe programare este doar o chestiune de timp. Fenomenul de automatizare a programării se petrece deja azi în zona construcției de site-uri web unde designerul poate genera un site fără a mai apela la programatori utilizând instrumente software la alegere, dintr-o gamă foarte variată. SiteBuilder este doar un exemplu ales la întâmplare dintr-o junglă de asemenea instrumente.

Povestea aceasta îmi amintește cea a operatorilor de telegrafie. Și ei traduceau, lucru mult mai simplu decât programarea pură, din alfabetul învățat la școală în cod Morse. La mijlocul secolului al XIX-lea era o penurie uriașă de operatori de telegrafie. În Statele Unite salariile creșteau rapid iar numărul de școli de operatori creștea și el pe măsură. După care, tehnologia a avansat, a apărut telefonul și faxul și cererea de operatori a scăzut brusc, păstrându-se în limite modeste până la mijlocul secolului XX în special în marină. După 100 de ani, meseria aceasta care părea la mijlocul secolului al XIX-lea de mare viitor, a translatat într-o nișă de hobby. La fel s-a întâmplat cu meseria de low level programminer, cea cu care mi-am început drumul în ITC, care a fost repede redusă la nișă de limbajele de nivel înalt. La fel s-a întâmplat cu meseria de operator de calculator. Îmi amintesc de sălile enorme pline de perforatoare de cartele în care nu puteai intra neautorizat și nici nu vroiai să intri din cauza zgomotului de acolo.Și vă reamintesc că limbajul Fortran a apărut în 1957, adică în anul în care România devenea a șasea națiune care proiecta și construia un calculator electronic și cu doi ani înainte de a mă naște eu. În acele vremuri, programatorul era om de știință.

Specializările în IT se schimbă și evoluează repede. Iar cele din zona de pură execuție, dispar repede. Sunt sigur că meseriile de analist, arhitect și inginer software vor avea parte de viață lungă. Oarecum, chiar dacă mult automatizată, și cea de tester, pentru că ține de user experience. Va crește în importanță cea de designer de interfețe. Dar cea de programator se va reduce drastic. Din ea, se vor desprinde meserii noi cum ar fi cea de programator de ADN sau cea de programator de roboți industriali, sau cea de programator pentru inteligență artificială, până când și aici va apărea software care va automatiza programarea pură.

Supărarea pe facultățile care nu insistă pe limbaje de programare este greșită. Facultățile trebuie să pregătească oameni capabili să înțeleagă procesele din lumea reală și să le translateze în proiecte viabile și cu valoare economică. Dacă nu fac asta bine, e un motiv de supărare, dar altfel nu. Sigur, într-o industrie de outsourcing, nevoia de programatori puri crește și pe nimeni nu îl interesează ce se va întâmpla cu oamenii ăștia peste 15-20 de ani. Eu scriu aceste rânduri pentru că mă interesează. S-ar putea ca peste 20 de ani să nu mai fiu deloc. Dar mă interesează, și chiar dacă unui tânăr programator i se pare că ceea ce scriu aici este aberant, mă interesează ca peste 15-20 de ani să știu că el își va găsi de lucru într-o meserie apropiată celei pe care o practică acum, fie în propria sa companie, fie ca salariat cu un salariu cel puțin la fel de bun într-o companie de bioinformatică sau robotică sau inteligență artificială sau fabricație aditivă. Sau într-una de IT ca analist sau arhitect sau inginer software sau tester.

Nu am nimic cu industria de outsourcing, așa cum nu am avut nimic cu cea de lohn din anii 90. Ele au salvat forța demuncă dintr-o industrie care se prăbușise și au menținut interesul pentru facultățile de profil. Adică au conservat școala și forța de muncă și trebuie să le fim recunoscători antreprenorilor care au făcut asta. Dar trebuie să evoluăm! Și îmi pun mari speranțe în industria de outsourcing că va produce această evoluție și îmi pun mari speranțe în tinerii programatori că vor produce și vor fi parte a acestui proces.

Nu scriu aceste rânduri pentru a demoraliza pe nimeni și nici pentru a prevesti nu știu ce apocalipsă a programării. Pentru că programarea nu va dispărea ci se va transforma. Le scriu pentru a atrage atenția că lumea în care trăim este o lume în care trebuie să înveți în continuu, că este o lume în care trebuie să fii cu ochii pe tot ce se dezvoltă în domeniul tău și în domenii apropiate. Urmează câteva valuri majore care merită urmate: în domeniul economiei de acces, în domeniul agriculturii, educației, al sănătății sau al producției robotice, în domeniul analizei datelor mari, al metricilor sociale și al cloudului, în domeniul Internet of Things și al aplicațiilor sale în tot ce mișcă. Se ridică un nou front de lucru imens. Doar să fim pregăți pentru el. Și pentru asta, școala de toate felurile este esențială. Nu vă lăsați pradă rutinei și salariului bun de azi. Mâne rutina se va subția mult. Folosiți-vă timpul pentru a învăța în continuu. Nu așteptați ca statul să facă ceva spectaculos. Statul, ca entitate, va trece și el printr-un proces major de schimbare în deceniile care vin. Și orcum piața majoră este deja în zona de masă. Căutați oameni capabili să facă marketing și vânzări în piețele adevărate. Nu vă lăsați înghițiți de biroul la care stați acum în fața unui calculator. Creați-vă comunități, învățați să lucrați împreună și să reușiți împreună. Pentru că de când există pe lumea asta, omul a reușit numai așa: învățând, cercetând și colaborând cu alți oameni.

sursa: https://www.facebook.com/varujan.pambuccian/posts/609260295913638

IT-ul romanesc: outsourcing sau inovatie?

Dacă te-ai uita la cifrele despre sectorul IT din România ai crede cu uşurinţă că din această ţară va veni următorul Facebook. Însă, chiar dacă prosperă, sectorul IT are o problemă de inovaţie, scrie Forbes.

România are mai mulţi ingineri IT per capita decât SUA, India, China sau Rusia şi în ultimii ani sectorul a crescut impresionant. Potrivit „Invest Romania”, un website al guvernului, sectorul IT creşte cu 9% pe an şi va ajunge în 2020 la 4,5 miliarde de dolari.

Dacă ingineri IT are destui, României îi lipsesc oamenii inovatori şi creatori de produse. Există multe idei în industrie care încearcă să explice de ce România are mulţi tehnicieni buni, dar se chinuie să producă startup-uri care să zguduie sectorul.

„Aşa cum văd eu lucrurile, motivul pentru care României îi lipsesc oamenii inovatori şi creatori de produse are de-a face cu o aversiune naturală faţă de risc. Spre deosebire de Silicon Valley sau de Silicon Roundabout din Londra, specialiştii în produse din România sunt încurajaţi să se rezume la ceea ce fac produsele sau soluţiile şi nu să exploreze gândirea laterală, să vadă ce se poate face cu acele produse”, spune Marius Găină, care lucrează la website-ul de jocuri de noroc GoWild.

Aspectul care ţine de cultură – aversiunea faţă de risc – este ceva ce apare adesea când stai de vorbă cu românii care lucrează în industria IT.

Mai multe decenii de comunism opresiv au eliminat spiritul competitiv sau capitalist de care este nevoie pentru ca un startup sau orice altă afacere să se dezvolte suficient pentru a-şi pune amprenta asupra pieţei.

De asemenea, printre factori este menţionat sistemul de educaţie. Memorarea unor serii de evenimente sau cifre este stilul preferat de învăţat în România şi nu se pune prea mult accent pe gândirea laterală, creativă sau critică. AlţI factori menţionaţi sunt teama de eşec, lipsa accesului la finanţare, lipsa specialiştilor în promovare pe piaţă şi lipsa analiştilor cu suficiente cunoştinţe pentru a ajuta startup-urile să pătrundă pe piaţă.

Apoi, mai există un motiv evident, care ţine de economie. Salariul mediu din România este de circa 400 de dolari pe lună – unul dintre cele mai mici din UE – , în timp ce dezvoltatorii din sectorul IT românesc pot câştiga 2.200-4.000 de dolari.

Însă şi aceste salarii mai mari sunt mici dacă sunt comparate cu cele ale colegilor din vestul Europei, astfel că România oferă oportunităţi pentru companii străine mari precum Microsoft, IBM, Oracle şi Amazon care vor, şi obţin, soluţii IT la costuri reduse.

„Cred că majoritatea dezvoltatorilor buni lucrează în corporaţii şi la companii mari care fac outsourcing de soluţii IT pentru alţii. În fiecare zi ei fac un compromis între un salariu decent care să le dea siguranţa zilei de mâine şi iniţierea unui startup de impact”, spune Ionuţ Alexandru, fondatorul startup-ului de hardware VisionBot.

Aproximativ 90% din sectorul IT românesc face outsourcing pentru companiile străine. Acest lucru este benefic pentru economia ţării, dar contribuie la problema legată de inovaţie făcându-i pe dezvoltatorii talentaţi să se simtă confortabil din punctul de vedere financiar.

Pe scurt, România se chinuie să treacă de la outsourcing la inovaţie.

RomanianStartups.com, un grup online cu peste 13.000 de angajaţi din IT, întreprinzători şi jurnalişti specializaţi în tehnologie, a lansat un sondaj în care i-a întrebat pe membrii săi dacă sunt de acord cu ideea că România are o problemă de inovaţie.

Din cele 255 de persoane chestionate, 202 au răspuns că problema este reală.

O imagine mai clară poate fi găsită, probabil, într-o analiză a firmei de cercetare a pieţei Brainspotting. Raportul, publicat anul acesta, arată că 53% din salariaţii din sectorul IT românesc şi-au ales angajatorii datorită pachetelor salariale. Doar 12% au spus că ar prefera un mediu de lucru mai dinamic şi mai creativ.

„Cred că românii trebuie să fie mai optimişti în ceea ce priveşte pornirea a ceva inovator. Ar trebui să fie mai deschişi în discutarea ideilor, nu să le ţină secrete”, spune Mircea Goia, proprietarul RomanianStartups.com.

„Pot înţelege de ce, în cazul României, oamenii sunt reticenţi să-şi împărtăşească ideile: frica de furt este pe primul loc, iar pe al doilea teama de ridicol. Ei trebuie să zdrobească acest zid”.

România trece lent de la comunism la capitalism, iar sectorul de tehnologie românesc pare să aibă o soartă similară.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/de-ce-sectorul-it-din-romania-are-tehnicieni-multi-si-buni-dar-nu-si-startup-uri-inovatoare-forbes-15398834

Munca de acasa pentru companiile IT

Un articol despre avantajele muncii de acasa pentru angajatii din industria IT, publicat de Ionuţ Scripcaru in Ziarul Financiar.
Munca de acasă devine un beneficiu din ce în ce mai solicitat în zilele noastre deoarece oamenii au început să realizeze că cea mai valoroasă resursă de care dispun şi singura cu adevărat limitată este timpul lor.

Deşi în acest moment o asemenea solicitare este privită ca un moft, în viitor acest lucru ar putea deveni o necesitate, în condiţiile în care timpul petrecut pe drumul dintre casă şi birou este în creştere, iar echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională devine din ce în ce mai important pentru individ. Personal, cred că această tendinţă se va accentua şi consider că este doar o chestiune de timp până când modelul programului „9 to 5“ va fi folosit doar în activităţile în care prezenţa fizică la locul de muncă este neapărat necesară.

Aş vrea să analizez însă problema din perspectiva concurenţei acerbe dintre firmele de IT (poate şi din alte domenii) pentru atragerea celor mai buni specialişti. Dacă este să împărţim firmele de IT din România din punctul de vedere al mărimii şi al puterii financiare, se disting două mari categorii: multinaţionalele şi companiile mici şi mijlocii.

Un alt lucru prin care se diferenţiază cele două categorii constă în faptul că primele sunt guvernate de o cultură organizaţională foarte bine pusă la punct, însă destul de rigidă, iar cele din urmă nu sunt atât de bine organizate, însă pot fi mult mai flexibile şi receptive la evoluţia pieţei. În cadrul multinaţionalelor, greu se schimbă o procedură, iar în firmele mici procedurile ori nu există, iar dacă există pot fi modificate destul de uşor cu aprobarea unui număr restrâns de persoane. Când vine vorba de atragerea celor mai buni oameni, multinaţionalele oferă în general pachete financiare superioare, multe dintre ele beneficiind şi de ajutoare de stat foarte consistente pentru crearea de noi locuri de muncă. Sunt însă destul de inflexibile când vine vorba de programul de lucru şI de posibilitatea muncii remote sau de acasă. Aici au o şansă companiile mai mici să echilibreze balanţa: să creeze un mediu de lucru în care prezenţa fizică la birou să fie impusă doar atunci când situaţia o cere, în rest să fie opţională.

Am văzut nenumărate conferinţe de HR în care foarte mulţi manageri se plângeau ca nu mai ştiu ce beneficii să ofere pentru a păstra sau atrage noi angajaţi. Răspunsul este foarte simplu: opţiunea lucrului de acasă când situaţia o permite şi încrederea că angajaţii îşi vor face în continuare treaba bine, chiar şi atunci când nu sunt supravegheaţi în mod constant. Înteleg că aceasta este o schimbare destul de mare de paradigmă şi probabil implică multe eforturi din partea companiilor (modificare de proceduri, politici de Securitate etc.), însă lumea evoluează în această direcţie, iar cine se adaptează cel mai repede s-ar putea să aibă cele mai mari beneficii.

Posibilitatea alegerii programului şi locului desfăşurării activităţii ar deschide şi opţiunea colaborării cu PFA-uri fără a exista riscul reconsiderării activităţii, îndeplinindu-se în acest fel destule criterii (4) pentru ca activitatea să poată fi considerată independentă, conform ultimelor norme din codul fiscal. Am mai spus şi repet, pentru că este un lucru foarte important: în acest moment pentru foarte mulţi specialişti IT care folosesc PFA-ul, care sunt în general seniori înalt calificaţi, avantajele acestei forme de colaborare reprezintă puţinele motive care îi mai opresc să accepte contracte în afara ţării, unde tarifele sunt cel puţin duble şi unde există condiţii mult mai relaxate pentru contractori. Realitatea este că în acest moment companiile din România concurează atât între ele cât şi cu cele din vest când vine vorba de atragerea resurselor umane. Din punctul meu de vedere statul a făcut un pas în directia potrivită prin noua definiţie a activităţii independente, însă acum este necesar ca şi companiile să facă eforturi pentru a putea folosi fără riscuri această formă de colaborare care aduce beneficii pentru toate părţile implicate.

Ionuţ Scripcaru este consultant IT independent, specializat pe tehnologii Oracle

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.01.2016

sursa: http://www.zf.ro/opinii/ionut-scripcaru-consultant-it-incurajati-munca-de-acasa-daca-vreti-sa-ramana-in-tara-cele-mai-bune-creiere-din-it-14960833

 

Volumul pietei IT din Romania – studiu iTech Transilvania

Circa 14.000 de companii IT îşi desfăşoară, în prezent, activitatea în România, iar aproximativ 50% dintre ele sunt localizate în Bucureşti şi Cluj-Napoca, arată cel mai recent studiu referitor la industria IT naţională, realizat de Clusterul iTech Transilvania Potrivit studiului, toate companiile care activează pe nişa de IT şi tehnologie din România au generat, în 2014, venituri cumulate de 4 miliarde. euro şi oferă locuri de muncă permanente pentru 75.500 de angajaţi. Salariul mediu net la jumătatea anului 2015, declarat de către reprezentanţii companiilor în cadrul studiului, este de circa 2.600 lei.

Studiul Clusterul iTech Transilvania by ARIES, realizat în baza veniturilor oficial declarate ale tuturor celor 14.000 de companii analizate, dar şi pe un eşantion de 393 reprezentanţi ai celor mai mari firme de profil din ţară, arată că Bucureştiul şi Clujul conduc detaşat în topul regional al zonelor cu cele mai numeroase companii de profil, cu 48% din totalul lor.

Pe de altă parte, Cluj – Napoca are cei mai mulţi specialişti IT la nivelul întregii populaţii a oraşului, 1 dintre 25 de clujeni lucrând în acest domeniu.

În ceea ce priveşte forţa de muncă activă, în Bucureşti şi judetele Cluj, Iaşi şi Timiş sunt prezenţi 73% din totalul angajaţilor din industria IT locală. Bucureştiul se remarcă de departe ca fiind oraşul cu cei mai mari angajatori, asigurând aproape jumătate din totalul locurilor de muncă în IT din România.

Pe de altă parte, din perspectiva evoluţiei anuale a numărului de angajaţi, județele Iaşi, Dolj, Bihor, Constanţa şi Gorj se evidenţiază prin creşterea numărului total de angajaţi în domeniu, cu peste 30%, comparativ cu 2013.

Celor peste 75.000 de angajați permanenți ai jucătorilor din IT-ul românesc li se alătură specialiștii PFA, numărul lor ridicându-se la circa 17.000 în 2014, la nivelul întregii țări.

Datele analizate de Clusterul iTech Transilvania by ARIES relevă şi zonele cu cei mai mari angajatori din ţară, din nou, Bucureştiul și Clujul fiind, în egala măsură, ”gazdele” celor mai mari, cu peste 1.000 de angajaţi/companie.

Cifra de afaceri însumată a industriei IT din Romania a fost de aproximativ 16 miliarde lei în 2014 (circa 4 miliarde euro), în creştere cu 26% faţă de 2013. Din totalul acestor venituri, aproape 60% au fost realizate de companiile localizate în Bucureşti, urmate de cele din Cluj (11%), iar celelalate oraşe sub 10%.

Profil de angajat în IT-ul românesc: Un sfert sunt seniori. Cât câştigă?

Referitor la remuneraţiile din IT-ul românesc, salariul mediu net la jumătatea anului 2015, declarat de către reprezentanţii companiilor în cadrul studiului, este de circa 2.600 lei. Peste jumătate dintre companiile participante la studiul Clusterul iTech Transilvania by ARIES  (54%) au operat sau urmează să opereze creşteri salariale, până la finele anului, cu aproximativ 16%.

„Concluzia este simplă: IT-ul va continua să susţină economia românească şi să fie un angajator de top. Aşteptarea noastră este ca numărul angajaţilor direcţi, altături de cei care colaborează în regim de PFA în IT, să atingă peste 100.000 persoane la finalul lui 2015, comparativ cu 93.000 în decembrie 2014”, spune Voicu Oprean, presedinte ARIES Transilvania.

Beneficiile oferite în cea mai mare proporţie de către firmele de IT din România sunt trainingurile şi bonusurile de Sărbători sau vacanţă (aproximativ 58%), bonusurile de performanţă (55%) şi evenimentele dedicate angajaţilor (51%).

Sursa: http://StartupCafe.ro

Valul doi de “orase IT” din Romania

Supraaglomerarea softiştilor din hub-urile importante din România determină companiile să-şi deschidă sedii şi în oraşe mai mici, însă cu potenţial de dezvoltare, cum ar fi Braşov, Piteşti, Craiova, Sibiu şi Târgu-Mureş, care furnizează anual peste 1.500 de candidaţi, se arată într-un raport realizat de Brainspotting, companie de consultanţă în recrutare şi selecţie specializată în IT&C.

valul2_orase_it_romania

Braşovul furnizează anual 500 de specialişti în IT ieşiţi de pe băncile facultăţilor de profil, iar disponibilitatea studenţilor care cunosc limba germană este un magnet important pentru firme. Companiile de outsourcing aleg de regulă Braşovul ca o a doua locaţie, după ce au deschis sediile centrale la Bucureşti sau la Cluj, conform sursei citate.

De asemenea, Sibiu este un oraş cu potenţial de creştere pe sectorul IT&C, unde anual peste 500 de absolvenţi vorbitori de limba germană atrag angajatorii care caută această aptitudine.

Chiar şi oraşul Piteşti, aflat la 117 km de Bucureşti, începe să se dezvolte, chiar dacă mulţi softişti din localitate s-au mutat la Bucureşti pentru că au avut oportunităţi de dezvoltare mult mai generoase. Odată ce piaţa se va dezvolta ei s-ar putea întoarce, odată ce tot mai multe companii sunt interesate de talentele furnizate de Piteşti, estimează reprezentanţii Brainspotting.

În Craiova, cei aproximativ 450 de absolvenţi provin de la Universitatea din Craiova, însă alţi candidaţi din alte hub-uri importante nu sunt atraşi de acest oraş. Târgu-Mureş furnizează 110 de softişti anual, care au tendinţa să se mute în Cluj, fiind un hub în plină ascensiune.

România produce anual peste 100.000 [cred ca o valoare corecta este totusi de 10.000] de specialişti în IT, dintre care 90% sunt vorbitori de limba engleză. Educaţia tehnologică este promovată în ţara noastră de cinci universităţi de profil, 59 de facultăţi cu domenii specifice şi 174 de licee private de profil.

Printre cele mai importante oraşe care furnizează talente în IT se află Bucureştiul, unde este concentrată jumătate din forţa de muncă din România. În comparaţie cu alte oraşe, Bucureştiul are o gamă largă de candidaţi experimentaţi, dar oferă şi cele mai mari pachete salariale. Astfel, un dezvoltator de software poate câştiga între 750 şi 3.000 de euro pe lună, în funcţie de aptitudini şi experienţă.

Aproximativ 2.000 de softişti ies de pe băncile facultăţilor în ficare an, în căutare de job-uri atractive. Chiar şi companiile care nu oferă servicii IT, cum ar fi OMV Petrom, BCR sunt în căutare de echipe de programatori.

De asemenea, Clujul a cunoscut un boom al dezvoltării domeniului IT&C, ceea ce l-a propulsat al doilea oraş după Bucureşti la furnizarea de resurse umane de calitate în tehnologie. Anual, peste 1.700 de absolvenţi ies de pe băncile facultăţilor şi sunt în căutare de job-uri, iar printre cei mai căutaţi angajatori regăsim Google, HP, Bosch, Microsoft şi Endava. Salariile softiştilor clujeni se apropie de Bucureşti.

Până acum patru ani,Timişoara a fost al doilea hub IT ca mărime din România, înainte de creşterea accelerată a Clujului, furnizează anual peste 1.000 de specialişti în IT.

Timişoara poate candida cu Iaşiul în privinţa aptitudinilor angajaţilor. Google, Microsoft, IBM, Facebook, Oracle se află printre cei mai doriţi angajatori de timişoreni.

Peste 50 de jucători importanţi din IT&C, printre care Google, Microsoft, Facebook, IBM, Oracle au operaţiuni în cele mai mari oraşe din România şi au în plan să se extindă în următorii doi ani prin angajarea de noi talente în tehnologie, se mai arată în raport.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/se-pregateste-valul-doi-de-orase-din-romania-care-vor-creste-din-it-14791089

 

Industria romaneasca de software si servicii IT: 2.5 mld euro in 2014, 3.7 mld euro in 2018

 

Industria romaneasca de software si servicii IT a avut venituri de aproape 2,5 miliarde euro anul trecut si ar putea ajunge la 3,7 mld euro in 2018.

image-2015-06-10-20224192-41-evolutia-veniturilor-din-soft-serviciiVeniturile companiilor romanesti de software si servicii IT au crescut cu 13% in 2014 fata de 2013, ajungand la 2,42 miliarde euro, iar in 2018 ar putea ajunge la 3,7 miliarde euro, arata un studiu realizat de Pierre Audoin Consultants si comandat de Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii. Din totalul veniturilor, aproximativ 65% au provenit in 2014 din exporturi, increstere fata de anul anterior cand ponderea exporturilor in veniturile din software si servicii ale companiilor romanesti era de 60%. Numarul total de angajati era de 78.000 anul trecut, estimarile fiind ca se va depasi 110.000 in 2018. 

Prognoza pentru 2015 indica o crestere de 14% a veniturilor industriei, iar rata de crestere anuala medie estimata pentru urmatorii trei ani este de 11%. Veniturile companiilor romanesti de software si servicii au fost de 1,64 miliarde euro in 2011, pragul de doua miliarde euro a fost depasit in 2013, iar estimarea este ca in 2016 se va depasi valoarea de trei miliarde euro. Numarul de angajati era de 58.000 in 2011, anul trecut a depasit 78.000, iar estimarile arata ca in 2017 se va ajunge la 103.000, numarul urmand sa creasca spre 112.000 in 2018.

“Industria de software si servicii este una dintre cele mai performante pe care Romania le are in prezent, data fiind rata de crestere de 4 ori mai mare decat cea estimata pentru intreaga economie. In 2014, industria IT&C a inregistrat cea mai mare pondere in PIB de pana acum,  6%, din care 2,5% este generat de software si servicii.  Studiul efectuat de catre partenerii de la PAC ne arata ca tendintele de crestere, mai ales la export, sunt solide si nu sunt bazate pe oportunitati trecatoare”
, explica Teodor Blidarus, vicepresedinte ANIS.

Din totalul veniturilor, aproximativ 65% au provenit in 2014 din exporturi, in crestere fata de anul anterior cand ponderea exporturilor in veniturile din software si servicii ale companiilor romanesti era de 60%.

“Industria de software si servicii informatice din Romania are astazi o singura bariera foarte solida care o impiedica sa creasca in continuare cu peste 15-20% pe an: numarul si gradul de pregatire a specialistilor. Romania se afla astazi in fata unei sanse uriase de a deveni un motor regional pentru servicii IT si produse software, cu conditia ca sistemul de educatie sa evolueze rapid, iar facilitatile fiscale sa ajute la crearea de valoare adaugata. Potentialul teoretic al industriei de software si servicii informatice este de peste 6 miliarde de euro pana in 2020, insa acest nivel nu se va atinge intr-un mod haotic, ci doar intr-un cadru extrem de organizat, de la nivel de sistem educational, curriculum, facilitati fiscale, fonduri europene folosite corect si atragere de investitii masive.”, explica Eugen Schwab, vicepresedinte pentru Romania si Europa Centrala la Pierre Audoin Consultants (PAC).

Veniturile realizate de companiile romanesti in tara provin in proportie de 32% din proiecte derulate pentru administratia publica, 16% pentru clienti din industria producatoare, 14% pentru clienti din zona financiar-bancara, 9% pentru companii telecom si 8% pentru clienti din domeniul utilitatilor.

La export, veniturile provin de la clienti din industria producatoare in proportie de 40%, 17% de la clienti din domeniul serviciilor, 16% din zona financiar-bancara, 11% din retail si 5% din asigurari.

Studiul Romanian Software and IT Services Industry este un proiect ANIS realizat de catre Pierre Audoin Consultants (PAC), in perioada februarie-iunie 2015, si se afla la a doua editie. Prima editie a studiului a fost publicata in noiembrie 2013.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-it-20224206-industria-romaneasca-software-servicii-avut-venituri-aproape-2-5-miliarde-euro-anul-trecut-putea-ajunge-3-7-mld-euro-2018-studiu.htm

Softation Garden – In 2013 exportul de software a depăşit turismul

România a exportat anul trecut servicii în valoare de 10,3 miliarde de euro, în creştere cu 23% faţă de anul anterior, potrivit statisticilor Băncii Naţionale. Pentru prima dată serviciile informatice au depăşit turismul şi s-au plasat pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii în 2013 după transporturi, având în vedere că anul trecut România a exportat servicii informatice de 1,4 miliarde de euro (în creştere cu 27% faţă de 2012). Turismul, aflat anul trecut pe locul doi în topul domeniilor exportatoare de servicii,  a avut un aport la exporturi de doar 1,2 miliarde de euro în 2013, coborând pe locul trei.

export_servicii_software
„În 2013, serviciile creative au aco­pe­rit o pondere de peste 35% din totalul ex­porturilor de servicii, iar marea sur­priză a venit din partea exportului de servicii informatice, care «a bătut» tu­rismul la export. Serviciile creative sunt reprezentate de acele activităţi în care potenţialul de creaţie al indi­vi­du­lui este cel mai bine exploatat, iar creş­terea înregistrată de acestea la export arată că România are nevoie de o stra­tegie de dezvoltare a industriei de ser­vicii creative“, a explicat prof. dr. Cezar Mereuţă, membru de onoare al Con­siliului Ştiinţific în cadrul Insti­tu­tu­lui de Prognoză al Academiei Române.
O analiză a profesorului Mereuţă ara­tă faptul că, spre deosebire de situa­ţia înregistrată la exporturile de bunuri (unde aproape 80% din exporturi sunt făcute de companii foarte mari, majo­ritatea cu capital privat străin), în cazul ser­viciilor – mai ales al celor creative-  58% din export sunt făcute de către companiile mici şi mijlocii.
„Statisticile şi evoluţiile privind importanţa  exportului de servicii informatice în totalul exportului de ser­vicii reprezintă încă o dovadă că aces­ta este un domeniu prioritar pen­tru creşterea competitivităţii econo­mice a ţării şi care încă mai poate creşte, dacă va fi susţinut. Sunt foarte multe firme româneşti care fac soft­ware la comandă pentru clienţi stră­ini“, a explicat şi Andrei Pitiş, preşe­din­te al Asociaţiei patronale a in­dus­trei de software şi servicii (ANIS).
În categoria serviciilor creative intră, pe lângă serviciile informatice, activităţi precum servicii juridice, con­ta­bile sau consultanţă (furnizate în Româ­nia, dar plătite de firmele-mamă din străinătate ale multinaţionalelor), servicii de inginerie şi arhitectură, publicitate şi marketing, cercetare-dezvoltare, servicii de sănătate (bani aduşi de străinii care vin la tratamente în ţară) şi educaţionale (elevii şi studenţii străini care învaţă în şcolile ro­mâneşti) sau serviciile audiovizuale şi drepturile de autor sau editare (traducerea cărţilor în străinătate, de exemplu).
”Competenţele româneşti din domeniul tehnologiei au atras aici numeroşi jucători globali şi au determinat, de asemenea, şi dezvoltarea de proiecte antreprenoriale ce au depăşit graniţele României. Bitdefender exportă mai bine de 98% din business. Principalele pieţe în care distribuim tehnologiile noastre sunt SUA, Franţa, Germania, Canada, Marea Britanie şi Australia. În ultimii ani, soluţiile de securitate Bitdefender au pătruns inclusiv în întreprinderi cu afaceri de miliarde de dolari, cu zeci de mii de calculatoare şi cu mii de servere. Pe zona produselor destinate consumatorilor individuali, cel mai exportat este Bitdefender Total Security”, a explicat Florin Talpeş, CEO şi fondator al furnizorului de soluţii de securitate Bitdefender.
O altă companie pentru care exporturile de servicii aduc circa 60% din cifra de afaceri este furnizorul de soluţii software Arobs Transilvania, controlat de omul de afaceri Voicu Oprean.
„Exportăm în special software la comandă, clienţii străini ne cer să le facem un program informatic într-un anumit fel, iar angajaţii îl realizează. La export, majoritatea clienţilor vin din statele Uniunii Europene, 20% din SUA şi 2- 3% din ţările asiatice. În ultimii ani, am crescut cu 15% anual, deci cred că situaţia noastră explică trendul ascendent al exporturilor de servicii informatice“, a spus Voicu Oprean, care conduce o companie cu afaceri de peste 10 milioane de euro şi circa 350 de angajaţi.
sursa: http://www.zf.ro/eveniment/pentru-prima-data-serviciile-informatice-au-adus-mai-multi-bani-in-economie-decat-turismul-romania-a-exportat-servicii-de-peste-10-mld-euro-in-2013-13039858

Microsoft clameaza jumatate din piata de IT din Romania

Conform unor declaratii ale oficialilor Microsoft Romania preluate de Capital in articolul Jumătate din piaţa IT din România lucrează cu tehnologia Microsoft.

“50 % din piaţa de IT este impactată de Microsoft. Sunt undeva peste 400.000 de firme din România care lucrează cu tehnologia Microsoft. Suntem conectaţi la tot ce se întâmplă în piaţa românească”, a precizat Marius Filipas.

microsoft

Articolul nu mentioneaza care sunt tehnologiile, dar cred ca se refera in primul rand la Windows Server, solutii de cloud, CRM si produse pentru IMM.

As adauga totusi ca jumatatea “mai mica” (ca dimensiune a firmelor)
lucreaza cu tehnologii Microsoft, cealalta jumatate preferand pe cat posibil IBM, HP, Oracle sau alt furnizor de tehnologie pe aceleasi segmente.