Category Archives: Evolutie

Noi, robotii

Ce-a fost mai intai: oul sau gaina? Ce va ramane la sfarsit: omul sau masina? Intrebari filozofice cu tenta frankensteininana. Un articol din Capital – Roboţi inteligenţi vor pune stăpânire pe lume în mai puţin de 100 de ani – despre evolutia inteligentei artificiale si a robotilor.

Aflam din articol ca parerile sunt inca impartite: unii autori de ameninta ca peste 20 de ani Frankenstein va fi printre noi, pe cand altii ironizeaza progresul prin faptul ca ce pot face acum robotii e mult sub capacitatea unui copil de cativa ani.

Inclin sa-i dau dreptate cercetatorului prezentat in ultimul paragraf al articolului care “avertizează că oamenii au renunţat deja la mai multe sarcini inteligente precum abilitatea de a scrie, de orientare, de memorare sau de a face calcule”. Adica robotii vor deveni mai inteligenti prin comparatie cu oamenii care devin mai incapabili sa rezolve activitati mentale/intelectuale complexe.

La intrebarea cine va domina lumea: robotii sau oamenii raspunsul meu este undeva la mijloc: robotii cu erori de programare.

Mai jos articolul integral:

Experţii în tehnologie sunt de părere că maşinării superinteligente precum cele din filme ca “Terminatorul” sau “Matrix” vor exista în mai puţin de 16 de ani.

Oamenii de ştiinţă consideră că vom avea de-a face cu o singularitate tehnologică (momentul în care inteligenţa artificială va detrona mintea umană) în mai puţin de 20 de ani. Conform legii lui Moore, se estimează că în aproximativ 20-30 de ani computerele vor depăși puterea de calcul a creierului uman, care este de ordinul a 1014operații pe secundă. Părerile între specialişti sunt împărţite. În timp ce unii spun că oamenii îşi vor depăşi limitările fizice cu ajutorul maşinăriilor, alţii cred că oamenii îşi vor pierde majoritatea abilităţilor şi vor fi absorbiţi de inteligenţa artificială.

Futurologul Ray Kurzweil, care a scris mai multe cărţi despre singularitatea tehnologică, estimează că maşinăriile vor fi mai inteligente deât oamenii până în 2029 şi în 2045 vor fi de miliarde de ori mai puternice în comparaţie cu inteligenţa umană.

Bill Hibbard, profesor de IT la Univeritatea Wisconsin-Madison, nu face predicţii îndrăzneţe, însă este convins că inteligenţa artificală va ajunge la nivelul celei umane cândva în acest secol.

Ernest Davis, profesor la Universitatea din New York, este mult mai sceptic. “Nu văd niciun semn în direcţia creări unei singularităţi”, a declarat acesta. “Deşi în prezent avem calculatoare capabile să joace Jeopardy (Rişti şi câştigi) şi să facă diferite operaţiuni complexe, acestea sunt încă la ani lumină de mintea unui copil de 7 ani, în termeni de viziune, limbaj, intuiţie sau cunoştinţe despre cum funcţionează lumea fizică”, spune Davis.

Acesta dă şi un exemplu în acest sens. “O persoană care vede cum cineva scapă o cană de cafea pe jos ştie imediat care va fi rezultatul, în timp ce un robot trebuie să facă mai multe analize, simulări şi măsurători pentru a înţelege rezultatul”, conchide Davis.

Joan Slonczewski, microbiolog la un liceu din Statele Unite, trage însă un semnal de alarmă şi avertizează că oamenii au renunţat deja la mai multe sarcini inteligente precum abilitatea de a scrie, de orientare, de memorare sau de a face calcule.  “De la inventarea tiparului de către Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg oamenii au învăţat în mod constant diferite lucruri pe care acum le transmitem maşinăriilor. În prezent şi anumite activităţi precum îngrijrea celor bolnavi sunt transferate către roboţi”, spune Slonczewski.

Simt, deci exist?

IBM a lansat ca in fiecare an un nou set de “profetii” despre cum va evolua lumea tehnologiei in urmatorii 5 ani. In timp mare parte a celor implicati in dezvoltarea de software lucreaza inca pentru industrii clasice, din domeniile bancar, telecom, asigurari, utilitati, retail – altii (printre care si IBM) fac cercetari intense in domeniul integrarii de senzori care sa emuleze ceea ce omul percepe prin intermediul simturilor, dupa cum aflam dintr-un articol din ZF: Peste 5 ani computerele vor percepe lumea la fel ca oamenii

Astfel, în curând un utilizator care doreşte să cumpere îmbrăcăminte de pe internet va putea simţi materialul numai prin atingerea ecranului. Senzorii computerelor se apropie rapid de nivelul de complexitate necesar pentru a interpreta prin atingere caracteristicile unui obiect. Totodată, IBM crede că peste 5 ani un smartphone va putea imita prin vibraţie caracteristicile unei suprafeţe – utilizatorul va atinge ecranul din sticlă, dar va percepe materialul respectiv, spre exemplu o rochie afişată pe display. Cercetătorii IBM lucraeză deja la aplicaţii pentru utilizarea în domeniul retail sau în sectorul sănătăţii a tehnologiilor bazate pe atingere, pe senzori infraroşii sau pe puncte de presiune. IBM anticipează că peste 5 ani computerele vor putea interpreta imaginile mai bine decât oamenii, analizând culorile, texturile şi alte caracteristici pentru a aduna informaţii. În domeniul medical, computerul va “vedea” mai multe detalii şi informaţii decât doctorii în planşele rezultate în urma testelor de rezonanţă, precum radiografiile. Spre exemplu, un computer va putea diferenţia rapid ţesutul bolnav de cel sănătos în urma unui test de rezonanţă magnetică, cred inginerii companiei americane. Computerele vor dobândi de asemenea auz, fiind capabile să interpreteze sunete pe care urechea umană nu le aude sau nu le poate înţelege. Spre exemplu, IBM consideră că în 2018 un smartphone va putea interpreta cu acurateţe sunetele scoase de un nou-născut. În viitorul apropiat, computerele nu numai că vor putea detecta dacă un bebeluş este deranjat de ceva, ci vor stabili chiar dacă îi este foame, este obosit sau îi este cald, anticipează IBM.

Mirosul si gustul sunt si ele in vizor, insotite de o serie de posibile aplicatii:

Computerele vor putea ajuta oamenii să prepare reţeta perfectă prin descompunerea virtuală a alimentelor la nivel molecular pentru a determina, prin calcule complexe, ce combinaţii de arome vor fi pe placul “stăpânului”. Pe baza acestor informaţii, smartphone-ul va putea crea reţete ideale, IBM considerând că astfel oamenii vor mânca mai bine – mâncarea sănătoasă cu gust mai bun va fi mai atractivă.

Daca toate aceste descoperiri vor fi integrate in viitoarele computere/smartphone-uri si vor fi disponibile API-uri frameworkuri de dezvoltare si integrare (gen SDK-ul pentru aplicatiile pe Android) va urma o noua revolutie in domeniul aplicatiilor/computerelor, pe langa care recenta revolutie mobile va parea de mica amploare.

Nu pot sa nu remarc totusi ca prin aceste progrese ne apropiem de scenarii din unele distopii mai mult sau mai putin frankensteiniene, legate de calculatoarele viitorului, roboti care preiau controlul asupra oamenilor si celelalte. Urmatorul pas ar fi dobandirea de “consiinta  artificiala” pentru acest tip masini, realizarea pe care cercetatorii IBM ne-o vor prezenta ca posibila in previziunile de peste vreo 5-10 ani. Atunci va apare si specialitatea de analist-programator-computeropsiholog.

Astept cu interes vremea in care cerintele unui “program” voi fi transmise calculatorului verbal, in limbaj natural, urmand ca acesta sa  le “execute”. Cred ca in acel moment programarea va deveni politica.

La final, imi exprim si eu o intrebare/curiozitate: daca vor avea simtul gustului, calculatoarele viitorului vor prefera cartofii prajiti cu ketchup sau fara?

Ziua Internaţională a Internetului

Cu o mica intarziere sarbatorim si noi Ziua Internetului, care, dupa cum aflam dintr-un articol din Capital nu mai e la prima tinerete, implinind in data de 29 Octombrie frumoasa varsta de 43 de ani.

Ziua Internaţională a Internetului este sărbătorită în fiecare an la data de 29 octombrie, momentul în care, în anul 1969, Charley Kline de la UCLA (California) a încercat pentru prima dată să se conecteze online.

Potrivit site-ului Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor din România la 29 octombrie 1969, studentul de la UCLA, Charley Kline, a transmis de la un calculator SDD Sigma 7 găzduit în universitate, mesajul format din cuvântul “login” către un calculator SDD Sigma 7 de la Stanford Research Institute, utilizând reţeaua ArpaNet.

La prima încercare, după transmisia primelor două litere, ‘l’ şi ‘o’ ale cuvântului “login”, conexiunea s-a pierdut.

Evident ca n-a mers din prima, altfel ar fi fost ceva in neregula.

Istoria IT in Romania. Partea a 4-a. Cresterea si globalizarea (2005-2008)

Dupa o oarecare pauza continuam seria de posturi despre istoria IT in Romania ajunsa la Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004) cu un nou episod. Perioada asta a mai fost atinsa si intr-un alt post – Palmasi software – dar aici vom privi lucrurile dintr-o perspectiva mai … istorica.

Spuneam in postul precedent ca sfarsitul anului 2003 a atras atentia lumii software mari asupra Romaniei prin faptul ca Microsoft, o companie mai pe val ca acum la acea data, achizitiona o firma romaneasca – Gecad – pentru produsul de securitate RAV (Romanian Antivirus). In scurt timp greii IT-ului mondial au realizat ca Romania este o piata software cu potential de crestere.

La sfarsitul anului 2004 din punct de vedere politic aveau loc din nou transformari mari: dreapta castiga puterea. La inceputul lui 2005 a scazut impozitul pe salarii de la 40% cat era pentru salariile mari la 16%, facilitand astfel angajatii din IT care nu beneficiau la acel moment de scutirea totala a impozitului (scutirea pentru programatori). S-au oferit de asemenea multe facilitati pentru micro-intreprinderi si PFA, impulsionand micii intreprinzatori sau freelancerii care doreau sa aiba venituri legale.

In plus fata de cele mentionate, aceste schimbari politice, combinate cu intrarea in NATO din 2004 si anuntata intrare in UE din 2007 au dat un mesaj de incredere investitorilor straini. Daca la inceputul anilor 2000 asistam la crearea de mici companii de software, odata cu anii 2004-2005 nume grele din industrie au venit in Romania. Era inceputul globalizarii.

Capul de pod l-a constituit Oracle inca din 2004 cu un centru de servicii, urmat la un an de IBM, cu o initiativa similara dar mai redusa ca amploare – IBM avand de mult in Romania o retea de firme partenere (get Toptech). Acesta a fost un semnal care a declansat un mare dans al migrarii fortei e munca dinspre companii mici spre companii mari. Au urmat apoi Microsoft, HP, Adobe, Amazon, Embarcadero, apoi multimationale din zona de automatizare sau software embeded: Infineon Technologies, Freescale Semiconductor. Ulterior companii din domeniul telecomunicatiilor: Nokia, Ericsson. Mai nou chiar si mariile companii de software si integrare din India si-au deschis centre in Bucuresti (de exemplu Wipro, care e prezent pe piata de cativa ani buni). Procesul continua pana in ziua de azi, exemple recente fiind SAP, Intel sau Huawei, dar fenomenul s-a manifestat masiv in perioada analizata.

Globalizarea, cum am mai scris in Palmasi software, a fost si cu bune si cu rele, dar parca mai mult cu rele, companiile stranine externalizand in Romania serviciile mai de rutina, putin critice dezvoltarii lor, in mare parte singurul scop fiind reducerea costurilor, fara a avea o strategie de dezvoltare pe termen lung, asta in ciuda calitatii ridicate a softistilor de la noi. Avantajele sunt raspandirea unei culturi de business occidentale printre angajatii din Romania si participarea in proiecte ample, multiculturale.

Tot aceasta perioada a permis firmelor autohtone create la inceputul anilor 2000 sa se dezvolte si sa ajunga sa conteze pe piata. Unele multinationalele care nu aveau un setup in Romania in acesti ani au considerat mai eficienta achizitia de firme romanesti (Adobe a achizitionat InterAKT in 2006, Endava a achizitionat AGS la Cluj in 2006, IP Devel a fost achizitionata de Adecco in aceeasi perioada, si preluata apoi de Enea).

In ceea ce priveste veteranii industriei din anii ’90 (Siveco, TotalSoft, Softwin, ..), profitand de numarul mare de contracte cu statul s-au transformat in adevarate fabrici de programatori cu sute de angajati si cifre de afaceri de zeci de milioane de dolari. Ce-i drept, tot cam pe acum si marile multinationale de soft, care joaca rol si de integratori (IBM, Oracle) au inceput sa se dedulceasca si ele la contracte cu statul, licitand individual sau in consortiu, depinde cum indeplineau conditiile. Asta pe langa integratorii mai micuti: S&T, Romsys, Omnilogic, Intrarom.

Anii 2005-2008 au fost anii de dezvoltare acelerata a industriei de software la noi. Salariile probabil ca s-au dublat, in unele cazuri fiind ajutate si de facilitatile fiscale de care am vorbit mai sus. De la an la an aveau loc cresteri de 20, chiar 30% (mai accelerat decat in alte domenii unde de asemenea se ingregistrau cresteri semnificative), existand chiar o criza de programatori pe anumite tehnologii. A fost perioada cu cele mai putine emigrari din istoria postdecembrista.

La mijlocul lui 2008, piata IT (la fel ca intreaga economie) avea o cerstere frumoasa, cu perspective de dezvoltare. Pentru firmele romanesti, anul 2008 se anunta a fi cel mai bun din toate timpurile. Numai ca la scurt timp criza finnciara, iar apoi economica avea sa le schimbe planurile multora.

Mainframe >> PC >> cloud

Va recomand un articol (mai vechi) foarte interesant din BusinessMagazin de Bogdan Cioc despre evolutia indutriei IT de la mainframe la era PC si acum inapoi spre modelul cloud si client/server, cu focus pe cateva companii.

Daca tot nu v-am starnit interesul, e cu Alba ca Zapada si cei 7 pitici, cu bula “utilitatilor IT” din anii 60 – conceptul as a service nu e deloc nou. Istoria se repeta, de cele mai multe ori protagonistii sunt altii, dar exista cateva firme care transcend vremurile.

Noul discurs al zilelor noastre pomeneşte termeni precum Cloud Computing, Software-As-A-Service, Platform-As-A-Service, Infrastructure-As-A-Service, Service Oriented Architecture, dar este însă vorba, în sine, despre acelaşi concept (software-ul ca utilitate din anii ’60 pe sisteme mainframe).

Este vorba de a crea companii de un tip nou, care să poată oferi clienţilor lor serviciile informatice de care au nevoie, ascunzând complexitatea tehnică şi aducând economii de costuri. În mod ironic, este modelul Cloud Computing cel care azi promite să aducă economii de costuri faţă de modelul departamentelor IT interne, devenit între timp tradiţional. Acum cincizeci de ani se întâmpla exact invers.

La multi ani Java!

In 23 mai 1995 Sun Microsystems si Netscape anunta la evenimentul SunWorld lansarea limbajului Java, acesta urmand a fi incorporat in browserul Netscape Navigator.

Zice-se ca istoria Java a inceput la Sun inca din decembrie 1990 cu The Green team – un grup format din Patrick Naughton, James Gosling si Mike Sheridan – ca un proiect de creare a unui limbaj obiectual mai bun decat C++. Ulterior echipa s-a extins la 13 persoane, iar numele de scena al limbajului la acea vreme era Oak. A beneficiat de experienta unor vizionari de la Sun, cum ar fi Bill Joy. De asemenea, proiectul era cat pe ce sa fie pus pe butuci in 1993, daca dezvoltarea Internetului nu ar fi creat nevoia unei tehnologii care sa poata fi folosita intr-un browser web, redirectionand astfel efortul echipei spre un nou target. Lista “ctitorilor” poate fi gasita pe Wikipedia, la fel ca si istoria mult mai detaliata a producerii acestul limbaj.

Versiunea JDK 1.0 a fost lansata 8 luni mai tarziu, in 23 ianuarie 1996, incluzand si numeroase biblioteci de clase pe langa compilator, mediul de executie (JRE) si alte utilitare.

Coincidenta sau nu, in aceeasi zi, 23 mai 1995, o firma obscura suedeza numita  MySQL AB apartinand lui Michael Widenius si David Axmark lansa prima versiune de MySQL – server de baza de date open source – care de-a lungul anilor avea sa devina bun prieten cu Java, dandu-si mana atat pe platforme Windows, dar mai ales UNIX.

Din pacate, cum toate softurile duc la Oracle, ambele platforme au sfarsit in curtea marelui gigant: MySQL in 2008, urmat de Sun/Java in 2009. Un an mai tarziu Bea – producatorul serverului de aplicatii Weblogic, cel mai mare din piata – si-a depus si el armele in gradina Oracle. Ca asa-i in tenis.

O poveste mai romantata despre Java si Oracle am scris intr-un post mai vechi, cu ocazia procesului dintre Oracle si Google pentru drepturi de utilizare Java in Android, pe care cu toata nerusinarea, imi permit sa o redau aici:

Tatal Sun Microsystems a avut in anul 1995 un fiu pe care l-a numit Java. Copilul n-a avut mama pentru ca mostenirea multipla directa nu era bine vazuta si nici permisa. Inca de mic Java s-a dovedit foarte capabil si s-a remarcat in fata colegilor de joaca din familia Microsoft (Visual Basic, Visual C++) pentru ca era si foarte inventiv, dar mai ales deschis la nou si nu cerea nimic niciodata (in afara de memorie si putere de calcul).

A crescut iar Unix si GNU project ii erau ca niste frati mai mari. Fiindca era foarte sociabil si nu avea nimic de ascuns s-a imprietenit cu toti copiii din familiile Google, SAP, Adobe, Oracle, IBM. S-a dezvoltat si cu timpul a ajuns printre cei mai puternici de la bloc.

Dar iata ca in 2009 tatal Sun, dupa probleme financiare serioase (umbla vorba si ca nu ar fi luat cele mai chibzuite decizii in ultima vreme, avand inclinatii si spre bautura) l-a vandut pe Java (la numai 14 ani) temutului unchi Oracle pentru a salva pielea intregii familii.

La scurt timp tanarul Java a inceput sa simta autoritatea noului tutore, care nu stia cum sa-si scoata mai repede banii investiti. Lumea nu mai era la fel pentru Java. Relatiile cu prietenii aporpiati s-au mai racit. Fanii au devenit mai rezervati, mai suspiciosi, vorbind de sfarsitul libertatii lui Java.

Unchiul Oracle a devenit foarte ursuz si a inceput sa se certe pe fata cu familia Google pentru niste jucarii ale lui Java pe care, zice Oracle, copiii lui Google le-ar folosi fara sa fi cerut voie.

Treaba e groasa si decizia finala o va lua administratorul blocului. Gurile rele spun ca se va lasa cu geamuri sparte si ca, datorita problemei acesteia se vor tensiona relatiile in bloc, ca e posibil ca pretul intretinerii din iarna viitoare sa explodeze din nou.

P.S. Daca tot suntem la aniversari, ieri s-au implinit doua luni de la aparitia acestui blog.

Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004)

Dupa partea intai si partea a doua urmeaza, ati ghicit, partea a treia din Istoria IT in Romania dupa 1990, care acopera perioada 2000-2004 si vorbeste despre noul val de firme de software aparut in aceasti ani, precum si alte evenimente importante pentru industrie.

Odata cu inceputul anului 2000 s-a produs o schimbare in piata de software din Romania. Din nimic au inceput sa apara mici firme de software ca ciupercile dupa ploaie. Mare parte erau startup-uri facute de mici firme de dezvoltare din occident sau chiar parteneriate dintre persoane particulare din strainatate din Romania, cu experienta in IT la acea data, care anticipau potentialul pietei. Tinta firmelor au fost orasele universitare, cu predilectie Bucuresti si Cluj.

Erau anii in care dezvoltarea web lua amploare. Perioada in care se trecea de la site-uri statice, cu design primitiv la siteuri dinamice, bazate pe mici CSM-uri, la aplicatii care transpuneau pe web parte din business-ul companiilor (CRM, ERP, …). Tehnologiile java devenisera relativ mature, asa ca multe firme mici se orientau spre aceste tehnologii. Apar primele frameworkuri pe tehnologii java. De asemenea, Microsoft lanseaza prima versiune a platformei .Net, care ofera dezvoltatorilor pe aceste tehnologii un avantaj in viteza si usurinta de a livra aplicatii, in special cele cu interfata web.

Dupa un inceput fulminant, crah-ul bursier al .com-urilor din februarie 2001 urmat de evenimentele din 11 Septembrie 2001 din State au temperat avantul, in anii 2002-2003 aparand chiar o perioada de scadere a cererii in piata.

Firmele infiintate in aceasta perioada au pus bazele industriei de software asa cum o cunoastem noi azi, nu atat prin nume sonore, dar prin multitudinea lor. Din Cluj amintesc Bluedge, Montran, iQuest. In Bucuresti sunt nenumarate. Multe din firmele lansate in aceasta perioada s-au dezvoltat frumos in urmatorii 5-10 ani, ajungand la peste 100 de angajati, altele au fost preluate de firme din afara care si-au facut intrarea pe piata din Romania pe la mijlocul sau spre sfarsitul deceniului trecut.

Piata guvernamentala a devenit importanta prin amploarea si natura contractelor (cererea de sisteme integrate devenea semnificativa). Inceputul anilor 2000 a facut si industria telecom profitabila, cu o crestere spectaculoasa a numarului de abonati, ducand la o crestere de servicii IT si in aceasta zona. Dezvoltarea domeniilor bancar, asigurari, petrolier, auto si altele au dus de asemenea la o crestere aferenta a business-ului IT.

Piata muncii a avut o crestere spectaculoasa, in mod special in 2000 si 2001. Acestia au fost primii ani in care ponderea absolventilor de profil care ramaneau in tara era mai mare decat cea a celor care plecau in strainatate. Piata interna devenea mai mare decat piata ‘de export’ de specialisti software, cu toate ca salariul mediu in industrie in anul 2001 era in jurul valorii de 3-400 de euro.

In acele vremuri (guvernarea PSD /Adrian Nastase) Romania incepuse sa aiba crestere economica dupa perioada de restructurari 1996-1999, dar impozitarea salariilor pentru angajat era de pana la 40%. Un moment important pentru salariile din software (in mare parte la negru la acel moment) a fost decizia de scutire de impozit de pana la 40%, luata in 2001. In scurt timp aceasta a dus la o “albire” a salariilor, combinata si cu nevoia de credite tot mai mare a populatiei, facand Romania o piata cu adevarat atractiva pentru investitii in software.

Internetul a devenit accesibil si in mediul domestic tot prin dial-up. Inca din 2001-2002 apar primele variante de internet mobil (GPRS, la viteze ce au inceput de la 32kbps), dar aceesibil mult timp doar partial in marile orase si total prohibitiva din punct de vedere a pretului.

Un moment de referinta a fost anul 2003, cand Microsoft a cumparat Gecad – firma romaneasca de solutii de securitate – pentru suma de 20 de milioane $, ceea ce a facut mare valva in presa din Romania atunci si a deschis ochii si altor giganti IT asupra potentialului software al romanilor, cum vom afla din viitorul episod – Istoria IT in Romania. Partea a 4-a. Cresterea si globalizarea (2005-2008).