Category Archives: Evolutie

Achizitii in piata de IT in 2016

Daca tot suntem la inceput de an si am tot vorbit in posturile precedente de achizitii in piata de tehnologie si IT globala, iata mai jos o lista a principalelor achizitii in piata locala din anul trecut.

  1. Endava achizitioneaza ISDC Cluj.  ISDC – o companie romano-olandeza din Cluj cu aproximativ 500 de angajati  si cifra de afaceride 32 de milioane de lei in 2016. In urma achizitiei, Endava ajunge la 3300 de angajati, in Romania si tarile din zona, consolidandu-si pozitie de jucator regional (detalii in Ziua de Cluj)

2. NTT Data România achizitioneaza EBS Romania (tot de la Cluj). De fapt, tranzactia la nivel global s-a perfectat din 2013, in 2016 efectuandu-se de fapt integrarea in cadrul companiei japoneze.

NTT Data este subsidiara a companiei japoneze NTT (Nipon Telegraph and Telephone company), care conform Wikipedia a avut o evolutie spectaculoasa in ultimii 8-10 ani, realizand o serie de achizitii de companii asiatice, amenicane si europene, ajungand la 120.000 de angajati si devenind astfel un veritabil jucator in piata de servicii IT.

Inca din anul 2012 NTT Data era cotata ca a 5-a companie de servicii IT din lume conform Forbes Global 2000. De atunci compania si-a continuat extinderea prin achizitii, cea mai recenta avand impact si in piata din Romania, prin achizitia Dell Services (fost Perrot services) , prezentata mai jos.

3. Tot NTT Data achizioneaza in 2016 Dell Services si formeaza o noua divizie a grupului, numita NTT Data Services (tranzactie globala, care se transfera si asupra sucursalelor din Romania).

4. NXP Semiconductors Romania achizitioneaza Intel Romania ca parte a unei tranzactii globale.

Cu un an in urma, la sfarsitul lui 2015, NXP Semiconductors achizitiona Freescale Semiconductors intr-o tranzactie de aproape 12 miliarde dolari (detalii aici).

Dar iata, surpriza, pentru ca pestele mai mare intotdeauna il inghite pe cel mai mic, compania chineza Qualcomm achizitioneaza la randul ei mai sus mentionata NXP Semiconductors intr-o tranzactie de 47 miliarde dolari cash, a doua cea mai mare tranzactie a unei companii de tehnologie inregistrata vreodata, dupa achizitia EMC de catre Dell. (vezi aici)

 

 

Top achizitii companii de tehnologie

d_V93AY1R0-Txv7gopw94JSxMDF15cfC8SUchSf13d4

These are the 12 biggest technology company acquisitions of all time:

[Update feb 2017] Intre timp, la sfarsitul anului 2016, compania chineaza Qualcomm achizitioneaza NXP Semiconductors intr-o tranzactie de 47 miliarde dolari cash, devenind a doua cea mai mare tranzactie a unei companii de tehnologie inregistrata vreodata si in consecinta propulsand-o pe pozitia 2 in acest top (vezi aici).

Cu un an in urma,  NXP cumpara Freescale intr-o tranzactie de 11.8 miliarde dolari (pozitia 10 in topul prezentat).

1. Dell Inc agrees to buy EMC for $67 billion in 2015

The new deal is expected to close sometime during the middle of 2016. The precise value will depend on the value of a “special stock” included in the deal that tracks the share price in virtual software provider VMWare Inc, which is owned by EMC.

2. Avago Technologies agrees to buy Broadcom for $37 billion in 2015

Avago Technologies announced it would buy rival chipmaker Broadcom in May 2015. The combined company, Broadcom, will be based in Singapore and will be the third-largest US semiconductor-maker by revenue, behind Intel Corp and Qualcomm.

3. Microsoft buys LinkedIn for $26.2 billion in 2016

Microsoft is purchasing LinkedIn for $26.2 billion in cash. The deal, which has already been approved by the two companies’ boards, is expected to be completed by the end of the year.

4. Facebook buys WhatsApp for $22 billion in 2014

The multibillion-dollar Facebook acquisition of the mobile messaging service Whatsapp was the largest deal ever for a venture capital-backed company.

5. VeriSign buys Network Solutions for $21 billion in 2002

Security software-maker VeriSign acquired the internet-name registrar Network Solutions in an all-stock deal worth about $21 billion.

6. HP buys Compaq for $18.6 billion in 2002

Compaq and Hewlett-Packard competed during the early days of personal computers. Compaq sales slowed in the early 2000s and HP agreed to a takeover.

Although it was announced in June 2001 at a higher price tag, HP closed the deal in May 2002 for nearly $19 billion. The deal remains the biggest completed computer hardware deal in history.

7. HP buys EDS for $13.9 billion in 2008

The Hewlett-Packard Company completed the purchase of Electronic Data Systems Corporation (EDS) for nearly $14 billion in August 2008. EDS was a multinational company started by Ross Perot and headquartered in Plano, Texas. It was known for building a system for allowing bank machines to take in money, but was acquired for its wider IT services business.

8. Symantec buys Veritas for $13.5 billion in 2005

In the largest deal of its kind, the security software company Symantec finalized its purchase of Veritas, a storage management company.

9. Google buys Motorola Mobility for $12.5 billion in 2014

Google expanded from the search and software industries into the hardware and gadget sector with its largest acquisition to date. Google has since sold off Motorola Mobility for $2.9 billion.

10. NXP agrees to buy Freescale for $11.8 billion in 2015

The chipmaker company NXP Semiconductors NV has agreed to buy the smaller chipmaker Freescale Semiconductor Ltd. It’s a deal that values the combined company at over $40 billion. The European Commission approved the deal in September 2015 and the combination will be the industry leader within the auto and industrial semiconductor markets.

11. Oracle buys PeopleSoft for $10.3 billion in 2005

The hostile takeover of PeopleSoft by Oracle took more than 18 months to conclude. The deal made Oracle the world’s second-largest seller of business applications software at the time.

12. HP buys Autonomy for $10.2 billion in 2011

Autonomy was a UK company whose products came from research performed at the University of Cambridge. The acquisition was set up to rapidly reposition HP and enhance earnings by expanding the lucrative software services sector.

HP wrote off $8.8 billion of Autonomy’s value in 2012.

And further in the past

The numbers included above are not inflation-adjusted but most happened within the last decade. The list also excludes spin-offs, telecoms and non-tech transactions.

A notable exclusion is the huge AOL and Time Warner merger in 2000. The internet service provider AOL acquired the media and cable television company Time Warner in the largest ever technology merger.

The profitability of AOL slowed dramatically due to the the dot-com bubble burst an economic recession forcing a goodwill write-off and the reporting of the biggest company loss ever ($99 billion) in 2002.

Sursa: https://www.weforum.org/agenda/2015/10/the-12-biggest-technology-acquisitions-of-all-time/

 

Varujan Pambuccian: Despre viitorul programării ca meserie

Un articol interesant despre istoria si viitorul industriei IT din Romania de pe pagina de Facebook a lui Varujan Pambuccian:

În anii 80 lucram la Institutul pentru Tehnică de Calcul din București. Terminasem Facultatea de Matematică a Universității și cum pe vremea aia locurile de muncă ți le alegeai cu o marjă mică de libertate, singura mea șansă să rămân în București era să aleg la sesiunea de repartiții de la sfârșitul facultății Institutul. Nedorind să fiu membru PCR, nu puteam să mă înscriu la doctorat și nici să rămân să predau în facultate așa cum aș fi vrut. De aceea pasul cu lucratul full-time la facultate și cel cu doctoratul l-am făcut abia în anii 90. Dar profesorul Lazăr Dragoș îmi oferise seminarul de Magnetohidrodinamică, iar profesorul Ieronim Mihăilă cel de Astronomie generală. Dealtfel, primul seminar de Magnetohidrodinamică l-am ținut fiind student în anul 5. În anii aceia, înainte de a transforma facultățile în “sorbonici”, așa cum s-a întâmplat după Bologna, Facultatea de Matematică presupunea 4 ani de învățământ general plus un an de specializare.

Informatică am învățat în primii doi an în patru cursuri a două semestre fiecare. În general, atitudinea profesorilor de la matematică pură față de informatică era destul de conservatoare, informatica fiind mai degrabă un domeniu tolerat printre matematicieni. Mie însă mi-a plăcut și știam că este un lucru folositor. Dealtfel, primul program l-am scris în clasa a 8-a și era un program care genera hărți de observații pentru meteori. Am avut noroc cu un coleg de facultate al mamei care conducea un centru de calcul și mă lăsa să vin serile și să lucrez acolo pe un uriaș Felix C-256. La ITC am avut șansa să fiu repartizat într-un atelier de testare a sistemelor de operare și acolo am dat pentru prima dată de limbajele de asamblare. Am descoperit că îmi place să programez hardul, dar în același timp, ținându-mi orele la Facultate ca extern, am început să întrevăd utilitatea informaticii pentru munca mea din matematică. În acele zile am dat peste primul pachet grafic construit în România de un tip foarte inteligent care a plecat destul de repede din țară, Sorin Vlasiu. Am dezvoltat ideea lui și, în 1985 aveam primul meu produs, un sistem grafic care desena 2D și 3D pe orice dispozitiv și care avea un lucru rar în acea vreme: era multiwindowing, cu ferestre independente. L-am construit cu o mică echipă pe care mi-am ales-o și care avea privilegiul obținut neașteptat de ușor, de a avea un Independent 102F pe mână și a nu avea condică de prezență. Am dezvoltat în anii următori un sistem de calcul formal, al doilea din lume și ceva mai puternic decât Maxina (dezvoltat în Statele Unite) pentru că utiliza foarte mult tehnici de inteligență artificială pentru a aborda problema np-dificilă a integralei nedefinite. Acum dezvolt tehnologii pentru învățarea la distanță cu profesor uman și pentru IoT în agricultură. În toți anii care s-au succedat, am trecut prin toate limbajele de asamblare și programare majore și am programat pentru toate platformele hardware majore și toate sistemele de operare majore, de la mainframe-uri la telefoanele mobile, cu excepția Mac-ului. Ba am programat, de curiozitate, și dispozitive istorice și chiar și cele în care a programa însemna a cabla legând fizic circuite logice între ele. Adică am trăit din interiorul domeniului ăstuia întreaga lui evoluție și transformare în ultimii 42 de ani.

Atunci când am început să programez, în clasa a 8-a, a fi programator era ca și cum ai fi fost om de știință. Erau foarte puțini programatori și armate de operatori care făceau diferite activități auxiliare cum ar fi perforarea cartelelor. Programarea era un fel de meșteșug intelectual. După ce Bill Gates a avut ideea de a separa producerea softului de cea a hardului și după ce Steve Wozniak și Steve Jobs de la Apple a construit primele calculatoare personale comercializabile (kit-uri pentru entuziaști existau de oarece vreme în Statele Unite), programarea s-a democratizat și a trecut din laborator în fabrica de soft.

Fabrica necesită un alt tip de organizare și un alt tip de specializări. Laboratorul a devenit apanajul computer scientistului, care s-a rupt din programatorul care își dezvolta singur cadrul teoretic și algoritmii și care a început să programeze din ce în ce mai puțin. În fabrică a crescut rolul business analistului care a devenit interfața dintre cel care comanda un software și cei care îl fabricau. Tot din programator s-a rupt și la începuturi s-a numit chiar analist-programator, făcând încă de toate de la analiză și arhitectură la programarea efectivă. La sfârșitul anilor 80, fabrica s-a îmbogățit cu încă două roluri: cel de arhitect software și cel de inginer software, împingând programatorul din ce în ce mai mult într-o zonă pe care eu o numeam atunci zona compilatoarelor umane, care traducea inputul dat de arhitect în cod utilizabil de către mașină. Bine, nu direct, pentru că explozia de limbaje de programare din anii 80 și 90 îi punea la dispoziție programatorului instrumente mai productive decât scrierea în limbaje de asamblare. Dealtfel, utilizarea limbajelor de nivel înalt are o istorie mult mai îndelungată, limbajele Cobol, Fortran, Basic și C alături de limbajele specifice inteligenței artificiale fiind mult mai vechi.

Structurarea fabricii de soft ar fi continuat într-un ritm mult accelerat dacă nevoia de a dezvolta mult și repede dublată de ideea fixă că programatorul are nevoie de facultate nu ar fi dus la apariția rolurilor de developer și, mai târziu, de full-stack developer. Specializarea atât a arhitecților și inginerilor cât și a developerilor, ca urmare a dezvoltării informaticii și a trecerii comunicațiilor în zona digitală, a dus la apariția unor meserii atât în cercetare cât și în industrie din ce în ce mai diversificate cum ar fi cele din zona procesării și stocării datelor, a protocoalelor de comunicații, a securității informatice sau a inteligenței artificiale.

Sub presiunea diversificării rolurilor, programatorul a devenit din ce în ce mai mult un traducător. Traducând un proiect făcut de către arhitect în cod în interiorul unei echipe supravegheată de un manager de proiect și, eventual, cu întreaga echipă de analiști, arhitecți, programatori, testeri, specialiști în marketing, specialiști în vânzări și echipă de suport supravegheată de un manager de produs. Nevoia de forță mare de programare, dacă se poate și ieftină, a dus, ca în cazul multor industrii la lohn și outsourcing. Diferența dintre ele stă în faptul că pentru lohn e nevoie doar de o echipă de programatori și de un manager al lor iar în outsourcing echipa este mai complexă incluzând manageri de proiect, arhitecți, ingineri, testeri și, uneori, analiști. Noi suntem în stadiul de outsourcing în condițiile în care în anii 80 eram în stadiul de fabrică de soft completă. Pentru că în anii 90 am pierdut piețele. Le-am pierdut pentru că nu avem piață internă și nu avem oameni de marketing și vânzări pe piețele majore ale lumii. Cu mici excepții notabile, dar care reprezintă un procent mic, fabrica de soft completă a dispărut din România. Azi 70% din industria de software românească este industrie pură de outsourcing, orientată strict spre export, iar peste 90% din cercetarea tehnologică în domeniu este în același stadiu. Acolo, în cercetare, rolurile sunt altele, dar nu despre cercetare vreau să vorbesc acum.

În următorii 10 ani, cererea de programatori umani va crește iar rolul de muncitor în fabrica de soft al programatorului pur se va accentua. Indiferent dacă fabrica este localizată sau, ca în cazul oursourcing-ului este parte a unei fabrici distribuite. Va crește mult rolul inginerului, arhitectului, analistului și al testerului, roluri care vor supraviețui în noua fabrică de soft care va urma și care începe să se cristalizeze de pe acum. Dar, sub presiunea nevoii de soft din ce în ce mai ieftin și cât mai repede făcut, locul programatorului va fi luat relativ repede de programe care generează soft pe baza unui proiect realizat de către arhitect. Am lucrat acum câțiva ani cu Enterprise Arhitect. Este un soft destul de greoi și neprietenos, dar îți faci bine treaba cu el și reduce drastic numărul de programatori necesari pentru un proiect mare, pentru că generează documentație și cod în principalele limbaje de programare și pentru principalele medii de programare. Au apărut și instrumente open source de acest fel cum ar fi Software Ideas Modeler. Deocamdată sunt instrumente pentru arhitecți. Dar trecerea unor asemenea instrumente de la un accent pus pe modelare și simulare la un accent pus pe programare este doar o chestiune de timp. Fenomenul de automatizare a programării se petrece deja azi în zona construcției de site-uri web unde designerul poate genera un site fără a mai apela la programatori utilizând instrumente software la alegere, dintr-o gamă foarte variată. SiteBuilder este doar un exemplu ales la întâmplare dintr-o junglă de asemenea instrumente.

Povestea aceasta îmi amintește cea a operatorilor de telegrafie. Și ei traduceau, lucru mult mai simplu decât programarea pură, din alfabetul învățat la școală în cod Morse. La mijlocul secolului al XIX-lea era o penurie uriașă de operatori de telegrafie. În Statele Unite salariile creșteau rapid iar numărul de școli de operatori creștea și el pe măsură. După care, tehnologia a avansat, a apărut telefonul și faxul și cererea de operatori a scăzut brusc, păstrându-se în limite modeste până la mijlocul secolului XX în special în marină. După 100 de ani, meseria aceasta care părea la mijlocul secolului al XIX-lea de mare viitor, a translatat într-o nișă de hobby. La fel s-a întâmplat cu meseria de low level programminer, cea cu care mi-am început drumul în ITC, care a fost repede redusă la nișă de limbajele de nivel înalt. La fel s-a întâmplat cu meseria de operator de calculator. Îmi amintesc de sălile enorme pline de perforatoare de cartele în care nu puteai intra neautorizat și nici nu vroiai să intri din cauza zgomotului de acolo.Și vă reamintesc că limbajul Fortran a apărut în 1957, adică în anul în care România devenea a șasea națiune care proiecta și construia un calculator electronic și cu doi ani înainte de a mă naște eu. În acele vremuri, programatorul era om de știință.

Specializările în IT se schimbă și evoluează repede. Iar cele din zona de pură execuție, dispar repede. Sunt sigur că meseriile de analist, arhitect și inginer software vor avea parte de viață lungă. Oarecum, chiar dacă mult automatizată, și cea de tester, pentru că ține de user experience. Va crește în importanță cea de designer de interfețe. Dar cea de programator se va reduce drastic. Din ea, se vor desprinde meserii noi cum ar fi cea de programator de ADN sau cea de programator de roboți industriali, sau cea de programator pentru inteligență artificială, până când și aici va apărea software care va automatiza programarea pură.

Supărarea pe facultățile care nu insistă pe limbaje de programare este greșită. Facultățile trebuie să pregătească oameni capabili să înțeleagă procesele din lumea reală și să le translateze în proiecte viabile și cu valoare economică. Dacă nu fac asta bine, e un motiv de supărare, dar altfel nu. Sigur, într-o industrie de outsourcing, nevoia de programatori puri crește și pe nimeni nu îl interesează ce se va întâmpla cu oamenii ăștia peste 15-20 de ani. Eu scriu aceste rânduri pentru că mă interesează. S-ar putea ca peste 20 de ani să nu mai fiu deloc. Dar mă interesează, și chiar dacă unui tânăr programator i se pare că ceea ce scriu aici este aberant, mă interesează ca peste 15-20 de ani să știu că el își va găsi de lucru într-o meserie apropiată celei pe care o practică acum, fie în propria sa companie, fie ca salariat cu un salariu cel puțin la fel de bun într-o companie de bioinformatică sau robotică sau inteligență artificială sau fabricație aditivă. Sau într-una de IT ca analist sau arhitect sau inginer software sau tester.

Nu am nimic cu industria de outsourcing, așa cum nu am avut nimic cu cea de lohn din anii 90. Ele au salvat forța demuncă dintr-o industrie care se prăbușise și au menținut interesul pentru facultățile de profil. Adică au conservat școala și forța de muncă și trebuie să le fim recunoscători antreprenorilor care au făcut asta. Dar trebuie să evoluăm! Și îmi pun mari speranțe în industria de outsourcing că va produce această evoluție și îmi pun mari speranțe în tinerii programatori că vor produce și vor fi parte a acestui proces.

Nu scriu aceste rânduri pentru a demoraliza pe nimeni și nici pentru a prevesti nu știu ce apocalipsă a programării. Pentru că programarea nu va dispărea ci se va transforma. Le scriu pentru a atrage atenția că lumea în care trăim este o lume în care trebuie să înveți în continuu, că este o lume în care trebuie să fii cu ochii pe tot ce se dezvoltă în domeniul tău și în domenii apropiate. Urmează câteva valuri majore care merită urmate: în domeniul economiei de acces, în domeniul agriculturii, educației, al sănătății sau al producției robotice, în domeniul analizei datelor mari, al metricilor sociale și al cloudului, în domeniul Internet of Things și al aplicațiilor sale în tot ce mișcă. Se ridică un nou front de lucru imens. Doar să fim pregăți pentru el. Și pentru asta, școala de toate felurile este esențială. Nu vă lăsați pradă rutinei și salariului bun de azi. Mâne rutina se va subția mult. Folosiți-vă timpul pentru a învăța în continuu. Nu așteptați ca statul să facă ceva spectaculos. Statul, ca entitate, va trece și el printr-un proces major de schimbare în deceniile care vin. Și orcum piața majoră este deja în zona de masă. Căutați oameni capabili să facă marketing și vânzări în piețele adevărate. Nu vă lăsați înghițiți de biroul la care stați acum în fața unui calculator. Creați-vă comunități, învățați să lucrați împreună și să reușiți împreună. Pentru că de când există pe lumea asta, omul a reușit numai așa: învățând, cercetând și colaborând cu alți oameni.

sursa: https://www.facebook.com/varujan.pambuccian/posts/609260295913638

Predictii despre viitorul industiei IT de la un IT-st roman

Gigantul IT Cisco estimează că în 2020 vor exista 50 de miliarde de dispozitive conectate la internet. Adică de şase ori mai multe aparate decât oameni. Însă asta nu e nici pe departe cea mai SF predicţie pentru viitor. Iar un IT-ist ardelean cu experienţă de peste 15 ani şi care lucrează zilnic cu noţiuni şi gadget-uri care forţează limita dintre ştiinţifico-fantastic şi real duce la extrem viziunea privind ce va urma.

Péter W. Szabó s-a născut în comuna Joseni din judeţul Harghita – cel mai friguros loc din România, perfect pentru serverele care ar putea găzdui site-ul viitorului. La singular pentru că IT-istul ardelean aşa vede lucrurile în viitor, iar acest viitor nu este foarte îndepărtat.

Péter a vorbit cu Vocea Transilvaniei despre viitorul internetului şi, în contextul în care e parte a vieţilor noastre, al întregii omeniri. Asta după ce a susţinut o prezentare la TEDx Târgu Mureş, unde a stârnit o reacţie unică în rândul participanţilor, care au rămas cu gura căscată atunci când IT-istul ardelean le-a spus ce se va întâmpla în următorii cinci ani.

A refuzat Google pentru a-şi urmări visul

Péter s-a mutat, pe când era copil, în Târgu Mureş. Aici a absolvit Universitatea Sapienţia, după care a urmat un master la Universitatea Petru Maior, apoi a început să lucreze la mai multe firme de IT. Ultimul job pe care l-a avut înainte să plece în străinătate a fost la o companie din Oradea.

A avut apoi oportunitatea unui interviu la Google, dar s-a decis să refuze gigantul, chiar dacă astfel de şanse, se spune, nu trebuie ratate.

„Se poate refuza, dar dacă o faci, a doua oară nu te mai cheamă. Asta aşa este. Dar poţi să-i refuzi, şi ce am ales eu, compania WhatUsersDo din Anglia, a fost mai bună pentru cariera mea”, spune Péter.

Un gadget care l-a convins că viitorul e aici

Péter a ajuns, în septembrie, la compania Amaya Inc., care se află în spatele Poker Stars, Live Casion sau Full Tilt Poker şi e cel mai mare brand în domeniul jocurilor „real money gambling”. Aici e senior manager UX, adică se ocupă de tot ce ţine de experienţa utilizatorilor site-urilor respective – aceştia trebuie să găsească uşor orice caută, să folosească uşor aplicaţia.

„E un domeniu al informaticii mai apropiat de ştiinţe umane, pentru că aici intră şi psihologia, sociologia. Dar sigur că ţine cont de ceea ce e posibil şi ce va fi posibil în viitorul apropiat”, explică Péter.

Aici, în sediul din Londra al companiei de IT, Péter a descoperit „internetul băuturilor fierbinţi”. Practic, un gadget care seamănă la prima vedere cu o tabletă, dar poate să producă orice fel de băutură fierbinte.

„Nu e ceva SF, nu e din Star Trek, e realitatea de zi cu zi dacă lucrezi acolo”, spune Péter.

Péter spune că World Wide Web (www – n.red.) nu are trecut şi prezent ci doar un viitor în continuă schimbare. Iar acum, internetul este prezent în toate aspectele vieţii noastre şi a schimbat viaţa noastră, deşi există de puţin peste un deceniu.

Noi în anul 2020…

Având în vedere estimările privind numărul de dispozitive ce vor fi conectate la internet în următorii 4-5 ani, Péter crede că întrebarea mai importantă ce trebuie pusă este ce se va regăsi pe www. Potrivit estimărilor Cisco, în 4-5 ani, 85% din conţinutul de pe internet va fi reprezentat de clipuri video (o treime fiind pornografie), iar restul de 15% va fi conţinut „social media”.

Prezenţa internetului în toate aspectele vieţii noastre a transformat deja felul în care trăim – industria IT o numeşte „Digital Disruption” (dislocarea digitală – n.red.): Alibaba e cel mai mare retailer internaţional, dar nu are inventar, Uber e cea mai mare companie de taxi, dar nu are niciun taxi, Airbnb este cel mai mare furnizor de servicii de cazare, dar nu are proprietăţi imobiliare. Cel mai popular exemplu este însă Facebook, cel mai mare „angajator”, cu 1,5 miliarde de „angajaţi” care „lucrează” şi creează conţinut pe gratis.

„Întrebarea reală e câte site-uri vor exista în 2020? Previziunea mea e că va fi doar unul. Puteţi să-i spuneţi Cortana, Alexa, Siri sau cum vreţi. Va fi singura interfaţă folosită de utilizatori. Va fi un singur site, care va conţine totul, creat de toată lumea, care va citi mintea utilizatorului şi îi va oferi ceea ce îşi doreşte”, este de părere Péter.

Potrivit IT-istului, evoluţia din ultimii ani a fost de la „internetul lucrurilor” la „internetul experienţelor”, însă ultima fază va fi „internetul minţilor”.

Fan al ficţiunii, ancorat în realitate

Péter e un „tocilar”, cum singur se descrie, atunci când vine vorba de literatura SF, dar spune că, deja, e greu să mai faci diferenţa între ce e SF şi ce e foarte posibil sau chiar probabil în viitorul apropiat.

„Ce era SF când Asimov a scris cărţile sale în anii ’50, de exemplu despre Enciclopedia Galactică, adică un fel de bază de date cu tot ce e cunoscut de omenire în orice domeniu, acum e foarte aproape de realizare. Similar, dacă te uiţi la primele episoade din Star Trek sunt chestii ca telefonul mobil sau vizorul, care e foarte similar cu Google Glasses”, explică IT-istul.

Recent, cercetătorii de la Caltech au realizat o interfaţă care se conectează la creier şi citeşte mintea unui om paralizat de 12 ani şi acesta poate acum să mişte o mână robotică folosindu-se doar de puterea minţii sale. Acesta este primul pas, spune Péter, spre „internetul minţilor” – mintea este conectată la internet, oamenii nu vor mai avea nevoie de un calculator, laptop, smartphone sau alt gadget.

Acestă idee a fost şi cea care a stârnit murmur printre cei care au ascultat prezentarea lui Péter.

„Teamă a fost şi când a fost introdus telefonul mobil, internetul, toate tehnologiile. Omenirea se schimbă şi devine ceva diferit, eu sper că ceva mai bun. Comunicarea mai directă, posibilitatea de a cunoaşte un alt om, chiar şi gândurile lui – e foarte improbabil să începi un război sau să omori pe cineva după o astfel de experienţă. Singura cale spre o pace globală e o globalizare totală a internetului. Dacă ajungi la un nivel la care toţi oamenii sunt conectaţi activ la societatea virtuală nu mai există război, crime, pentru că ai posibilitatea de a înţelege pe oricine. Nu va mai exista rasism, oamenii nu vor mai judeca pe alţii în funcţie de culoare sau rasă, fiecare dintre noi vom fi un „nod” în acea reţea imensă”, explică Péter.

IT-ul românesc prin ochii unui informatician cu experienţa Occidentului

Péter spune că piaţa IT din România nu e departe de cea din Vest: „nici Clujul, care e un Silicon Valley a Europei de Est, nici Târgu Mureş, Bucureşti sau Oradea nu sunt departe de Londra”.

„În anii ’90 se spunea că suntem în urmă că 50 sau 100 de ani faţă de Vest, de SUA sau de Marea Britanie. Dar acum, în special în IT, cred că diferenţa e de maxim un an, dar nici măcar atât. Există idei noi care apar în ţara noastră înainte să existe în Occident. Cred că în cel mult cinci ai această diferenţă nu va mai exista, pentru că nu contează unde faci un start-up, ai şanse egale. Banii de care ai nevoie pentru dezvolta o idee nu au graniţe, ajung oriunde şi, oricum, există foarte mulţi investitori în toată lumea, nu trebuie să ai biroul în Silicon Valley, nici măcar în Vest”, este de părere informaticianul ardelean.

Acesta dă exemplu celui mai mare magazin online, Alibaba, care a fost demarat în China. În opinia sa, start-up-urile din România ar putea ajunge la nivelul Uber sau chiar Google. Asta şi pentru că educaţia din ţara noastră e văzută ca fiind foarte bună, chiar mai avansată în IT decât oriunde în zona noastră.

„În IT nu ai nevoie de investiţii mari în infrastructură: ai nevoie de un calculator conectat la internet. Iar internetul în România e mai rapid decât în mare parte din lume”, spune Péter.

De altfel, Péter recunoaşte că are un „plan secret” – acela de a lucra la o firmă străină cu sediul în România, exceptând Google, gigantul pe care l-a refuzat. Sau, să pornească chiar el o firmă în domeniu. Pentru că intenţia sa este să se întoarcă în ţară şi să participe activ la „schimbarea lumii” în locul în care s-a născut.

sursa: http://www.nasul.tv/un-it-ist-roman-care-a-refuzat-google-prezice-viitorul-omenirii-vom-fi-conectati-la-gandurile-tuturor-ce-era-sf-acum-e-realitate/ / Vocea Transilvaniei

Istoria spam-ului

 Miliarde de mesaje nesolicitate sunt trimise zilnic pe plan mondial si expeditorii castiga sume exorbitante. Spam­ul isi are originile in tehnologii care au precedat Internetul, dar dupa 1990 a devenit o industrie. Cum s-­a nascut termenul de spam, cat de multe s-­au schimbat in ultimii ani dar si cat de multe au ramas la fel puteti citi in articol.

spam

Inceputurile spam­ului ­ Telegraful si conservele de carne

Trimiterea de mesaje nesolicitate a inceput odata cu dezvoltarea comunicatiilor moderne si fenomenul a aparut si in secolul XIX prin intermediul telegrafului, iar la inceputul secolului trecut unii investitori americani s­-au plans ca au primit prin serviciile telegrafice numeroase mesaje nesolicitate cu propuneri de investitii de care nu erau interesati.

Insa au fost doar intamplari izolate si nimeni nu si­-ar fi inchipuit ca numarul de mesaje nesolicitate trimise zilnic va ajunge la cateva zeci de miliarde.

La origine, spam­ul este denumirea pe care o companie americana pe nume Hormel Foods Corporation a dat-­o din 1937 unui tip de conserva de carne de porc. Termenul a aparut intr­-un sketch al serialului britanic Monty Python in anii 70′, in acel sketch termenul fiind repetat obsesiv.

Primul spam electronic a fost un mesaj trimis in 1978 din greseala tuturor membrilor ARPANET, retea americana precursoare a Internetului folosita de oameni de stiinta. Atunci, un inginer IT a ales sa trimita o prezentare de business intr-­un singur mesaj electronic adresat simultan tuturor celor 393 de membri ai retelei, in loc sa faca o selectie si sa trimita mesajul separat fiecarui om in parte.

In anii ’90, odata ce Internetul incepe sa devina popular, spam­ul capata o dimensiune electronica si se refera la mesaje nesolicitate ce contin informatii despre diverse produse sau servicii.

Dupa 1995, aceste e­mail­uri (spam) sunt trimise deliberat la o lista de utilizatori alesi la intamplare si pentru foarte scurt timp aceasta metoda de promovare de produse este apreciata ca solutie revolutionara de marketing.

Nu la fel de apreciata a fost insa de utilizatorul simplu, care s-­a trezit inundat de zeci, si uneori sute, de e­mail­uri nedorite in fiecare zi, fiindu-­i greu sa le gaseasca in acel “morman” pe cele primite de la prieteni sau cunoscuti care erau cu adevarat relevante.

Procentajul spam­ului din totalul e­mail­urilor a scazut simtitor in ultimii ani, pana la sub 70%, insa acum un deceniu era, dupa unele studii, de peste 85%, iar companiile au investit pentru a filtra spam­ul, fiindca altfel riscau sa piarda utilizatori.

De ce atat de multi au picat in capcana


Cand Internetul era la inceput si oamenii il descopereau in premiera, cunostintele lor despre acest revolutionar mod de comunicare erau reduse. Si gradul de credibilitate era mai mare, pentru ca nu existasera precedente care sa ingrijoreze, astfel ca aproape orice e­mail parea autentic.

Au prins la public in primii ani si celebrele scrisori nigeriene, in care oamenilor li se cereau sa trimita o suma de bani ceva mai mica, promitandu­-li­-se, printr-­o poveste captivanta, ca vor fi rasplatiti cu sute de mii sau milioane de dolari. Omul de rand e atras de mirajul castigului, de aceea joaca la loto, la pariuri, iar pe acest fond scrisorile nigeriene pareau un mod mult mai sigur de imbogatire. Evident ca omul trimitea banii si nu primea nimic in schimb, iar sarlatanii se imbogateau razand de naivi.

Spam­ul a pacalit multa lume pentru ca a venit in intampinarea unor dorinte, cum ar fi existenta unor leacuri minune pentru orice boala sau pilule care promiteau performante sexuale de invidiat. Oamenilor li s­-a starnit curiozitatea si au fost atrasi in capcana, dorind sa incerce lucruri noi care, cel putin in teorie, sunau bine.

Atacatori tot mai atenti si mai informati

Mesajele de tip spam reprezinta astazi aproximativ 70% din totalul de mesaje trimise in intreaga lume si este domeniul care s­-a schimbat cel mai putin in forma si mod de operare de­-a lungul timpului. Promotorii spam­ului actioneaza cu foarte mare eficienta, reinventandu­-se in functie de realitatile politice, economice sau culturale curente.

Mai mult, spammerii se documenteaza, devin tot mai eficienti si nu mai trimit atat de multe mesaje la intamplare, ci o fac tot mai tintit. Trimit foarte putine mesaje in week­end, stiind ca oamenii intra mai putin pe e­mail, si au grija sa expedieze multe mesaje in timpul orelor de lucru.

In ceea ce priveste continutul, majoritatea spam­ului de astazi este asemanator cu cel de acum cinci ani.

Aproape jumatate dintre mesajele spam trimise in intreaga lume vand produse farmaceutice (in special Viagra si Cialis, medicamente care se elibereaza pe baza unei prescriptii medicale, analgezice etc) sau remedii naturiste pentru slabit. Medicamentele ce promit solutii­ minune sunt inca foarte atragatoare pentru multi, chiar daca se vand la preturi uriase si nu au efectele scontate.

Ca dovada a stilului tot mai sofisticat de actiune, la inceputul lunii martie, spammerii au avut o campanie prin care trimiteau mesaje false ce pareau sa vina din partea unor servicii online gigant, precum Amazon, YouTube, Facebook, eBay, Skype, Twitter, Instagram, Google. Sub aparenta unor notificari importante din partea echipelor de suport ale acestor companii, aceste mesaje “transportau” utilizatorii cu ajutorul unui link inclus in text spre pagini care promovau produse farmaceutice.

In ceea ce priveste prezentarea, spammerii sunt inventivi si citesc ziarele. Asta ii ajuta sa vada ce anume este de interes pentru oameni pentru a fi credibili atunci cand isi gandesc campaniile. In fiecare an, in sezonul raportarilor financiare in Australia, America sau Marea Britanie, spammerii trimit mesaje ca sa-­i pacaleasca pe utilizatori sa­-si divulge datele de identitate sau bancare.

La fel, infractorii profita si de subiecte de larg interes, cum ar fi lansarea celui mai nou model de smartphone sau aparitia unui mult asteptat ceas inteligent. Link­uri ce promit in mod fals imagini in premiera cu cele mai noi gadget­uri ii pacalesc pe oameni si ii trimit pe site-­uri unde nu ar fi ajuns niciodata.

“Regii” spamului profita si de atractia pe care o au noutatile despre celebritati. Dintre celebritatile cel mai des folosite in mesajele spam ca sa atraga utilizatorii sa deschida mesajele este Jennifer Aniston, alaturi de Rihanna, Miley Cyrus si Scarlet Johansson.

Cu cat platile electronice s-­au dezvoltat mai mult, cu atat spamul a devenit o afacere si mai profitabila si miza a devenit tot mai mare, constituindu-­se retele complexe.

Un exemplu este botnet­ul Bredolab, care si­-a inceput ascensiunea in 2009 si, la un moment dat, reteaua de calculatoare infectate ajunsese la 30 de milioane. La apogeu, reteaua trimitea zilnic trei miliarde de e­mail­uri spam si era atat de respectata incat alti cyber­criminali apelau la ea si plateau pentru ca reteaua sa atace diverse site­-uri, sa faca reclame la falsi anti­virusi si sa trimita fisiere malware la tinte clare. Seful retelei, un armean arestat in 2012, ajunsese la un moment dat sa castige zilnic 125.000 de dolari din aceste activitati.

Infractorii cibernetici sunt cinici, nu au scrupule si profita si de situatiile grave. Daca, de exemplu, o tara se confrunta cu o calamitate naturala, imediat spammerii trimit false solicitari de donatii sau mesaje de tip nigerian in care incearca sa-­i convinga pe oameni sa trimita bani in anumite conturi, mintindu­-i ca ajutorul financiar va fi folosit de cineva care are nevoie disperata de el. In realitate, banii sunt directionati catre conturile spammerilor. O alta abordare ar fi 1 cent pe mailul trimis, incurajand utilizatorii sa trimita mai departe mesajul primit, spamandu-­si astfel prietenii si cunoscutii.

De unde sunt campionii spam­ului si care sunt tendintele

Asia, America de Nord si Europa sunt continentele de pe care se trimite cea mai mare cantitate de spam.

Tarile care trimit cele mai multe mesaje spam sunt China si Statele Unite ale Americii, dar pe pozitii fruntase sunt si India, Rusia si Vietnam. In 2008 si 2009, unele studii au pus Romania chiar si pe locul trei in topul surselor de spam, insa dupa 2010 tara noastra nu a mai figurat in top 10.

China a evoluat spectaculos in ultimul deceniu, cand penetrarea Internetului a crescut imens si s­-au facut investitii uriase in tehnologie, dar si in imensul sistem de cenzura (Great Firewall of China).

Spamul trimis era, pana nu demult, exclusiv in engleza, iar apoi s­-au folosit programe automate de traducere pentru a adapta mesajele deranjante si in alte limbi, dar exprimarea rezultata era stangace si multi isi dadeau seama de capcana.

Infractorii actioneaza mai sofisticat si, drept urmare, in ultimele luni, a crescut numarul mesajelor spam localizate in limbi precum germana, spaniola sau italiana. Exprimarile gresite gramatical sunt tot mai rare, la fel si greselile de tastare, semn ca se acorda tot mai mare grija detaliilor.

Partea grava este ca 45% din atasamentele malitioase sunt sub forma unei arhive zip sau rar. Odata deschise, aceste arhive vor infecta sistemele utilizatorilor cu virusi bancari, ransomware sau keyloggers.

Spammerii devin tot mai sofisticati in metode si se uita la detalii tot mai mult fiindca publicul larg este mai bine informat, Internetul a patruns pe numeroase dispozitive si oamenii au devenit mai circumspecti si nu se lasa pacaliti de orice mesaj. Si infractorii au tinut insa pasul, tintesc mult mai exact, nu mai risipesc resursele si sunt extrem de atenti la detalii pentru ca mesajele lor sa para autentice.

Marele teren de batalie tine de retelele sociale, unde oamenii isi petrec mult mai mult timp decat pe e­mail. Conturi  false, avalanse de mesaje publicitare nesolicitate, cereri dubioase de “like­uri”, toate sunt semne ca spamul nu se da batut.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-it-17056214-spamul-scurta-istorie-situatia-din-prezent.htm

Pionieri ai World Wide Web

In martie se implinesc 25 de ani  de cand Tim Berners-Lee si colegii sai de la institutul CERN din Geneva au pus bazele World Wide Web-ului (www) fara de care dezvoltarea fantastica a internetului din prezent nu ar fi fost posibila. Internetul a devenit un fenomen fara de care nu ne mai putem imagina viata, iar The Telegraph a trecut in revista cateva dintre super-starurile care au contribuit la dezvoltarea internetului.Tim Berners-Lee si colaboratorii de CERN, cum ar fi Robert Cailliau, gandisera initial reteaua pentru a ajuta mii de oameni de stiinta din lume sa tina legatura. Acum 25 de ani  tanarul Berners-Lee i-a inmanat sefului sau o lucrare cu titlul “Managementul Informatiilor, o propunere”. Seful a catalogat lucrarea ca fiind “vaga, dar extrem de interesanta” dar a dat unda verde pentru ca propunerile din ea sa fie puse in practica.

www

Berners-Lee si Cailliau au pus bazele limbajului hipertext ce sta la baza http-ului din adresele web si au pus la punct primul browser web, in octombrie 1990.

Creatorii www sunt uimiti de cat de mult s-au dezvoltat unele lucruri, dar si nemultumiti de altele, insa marele merit este ca au anticipat ca web-ul are un potential imens.

Iata cateva personalitati care au facut enorme de multe pentru WWW in 25 de ani.

Tim Berners Lee a avut ideea si o influenta mare asupra modului cum a fost pusa in practic. Si in ultimii ani a militat pentru ca internetul sa ramana deschis si a avertizat asupra exceselor ce au aparut.

Robert Cailliau este un informatican belgian care a lucrat la CERN intre 1974 si 2007. A contribuit la crearea retelei WWW si a dezvoltat primul browser pentru Mac.

Vint Cert este unul dintre parintii internet-ului si a dezvoltat primul serviciu comercial de e-mail, avand un rol esential si in crearea ICANN, asociatia care gestioneaza numele de domenii web.

Marc Andreessen a creat browser-ul Mosaic si apoi a fost printre fondatorii Netscape, browserul care a dominat prima parte a anilor 90′.

James Gosling, canadianul care a dezvoltat limbajul de programare Java.

Bill Gates – In anii 80′ a intuit cat de promitator este segmentul software-ului pentru computere personale, iar dupa 1995 s-a impus cu sistemul de operare Windows si cu browserul Internet Explorer preinstalat.

Linus Torvalds este un IT-ist finlandez care a creat sistemul open-source Linux, foarte popular si acum.

Larry Page si Sergey Brin au fondat Google si l-au transformat rapid in cel mai bun motor de cautare, dar si cel mai popular. Google a avut o ascensiune fantastica si acum are afaceri anuale de 50 miliarde dolari.

Steve Jobs, fondatorul Apple, a facut o multime de lucruri pentru ca navigarea pe internet sa fie o experienta cat se poate de placuta. iPhone-ul, lansat in 2007 a fost primul smartphone in adevaratul sens al cuvantului, dovada si cifrele de vanzari din prezent (peste 150 milioane unitati anul trecut).

Jeff Bezos
, seful Amazon.com, a creat un gigant al retailului online, a intrat si pe partea terminalelor (e-reader si tableta) si este considerat unul dintre marii vizionari ai web-ului.

Jimmy Wales, co-fondator al Wikipedia, a reusit sa mobilizeze multa lume pentru a crea unul dintre cele mai frumoase si utile proiecte de pe internet: enciclopedia online Wikipeida care nu e scrisa de academicieni, ci poate fi editata de oricine.

Mark Zuckerberg a creat Facebook si a transformat-o intr-o retea incredibil de mare, cu 1,2 miliarde de utilizatori. Fara indoiala ca internetul nu mai e la fel de cand Facebook e la moda, iar influenta reteiei va continua mult timp.

Jack Dorsey este unul dintre co-fondatorii Twitter, retea sociala cu peste 200 de milioane de utilizatori. Twitter are un profil diferit fata de Facebook, modul de comunicare este mai deschis, mai simplu, iar reteaua este foarte importanta pe probleme sociale si pentru masurarea opinie publice pe anumite probleme.

Elon Musk este unul dintre fondatorii PayPal si, datorita unei campanii stralucite si a unor unelte bine construite, platile pe internet s-au inmultit enorm. Acum, Musk dezvolta compania de masini electrice Tesla si are un proiect de transport revolutionar.

Janus Friis si Niklas Zennström
 au fondat in 2003 serviciul de comunicare Skype care a devenit o alternativa excelenta la convorbirile internationale care in vremea aceea erau foarte scumpe. Skype are peste 600 de milioane de utilizatori si a fost cumparata de Microsoft cu 8,5 miliarde dolari in 2011.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-it-16703416-25-ani-world-wide-web-cine-sunt-oamenii-care-facut-internetul-fie-succes-atat-mare.htm

Momente esentiale din istoria internetului

 

Luna aceasta se implinesc 20 de ani de la crearea primei retele de internet in scoli si universitati. 2013 este si anul in care se implinesc 20 de ani de la aparitia domeniului .ro. Un articol de pe Hotnews.ro.

Computerul SDS Sigma-7 de la ARPANET

Computerul SDS Sigma-7 de la ARPANET
Foto: Wikimedia Commons

In prezent peste 2,5 miliarde de oameni folosesc internetul si viata fara el ar fi de neconceput, insa drumul pana aici a fost foarte lung. Un drum care a pornit de la doua calculatoare care au comunicat timid acum mai bine de patru decenii si un drum marcat de personalitati precum Vint Cerf si Tim Berners Lee. Intra in articol pentru a vedea cateva zeci de momente cheie din istoria internetului si cum s-a transformat el de-a lungul timpului.

Internetul nu ar fi existat fara multe descoperiri mai indepartate, precum telegraful, electricitatea, cablurile submarine, radioul si masinile de decodare din Al Doilea Razboi Mondial. Totusi, o cronologie mai la obiect trebuie sa inceapa cu 1969, anul cand doua computere au comunicat prima data.

 

  • 1969

– La 2 octombrie se petrece primul schimb de date intre doua uriase computere din reteaua militara ARPANET, la University of California. La 29 octombrie se transmit pentru prima oara date intre computere aflate in locuri diferite si anume UCLA si Stanford Research Institute (Menlo Park). Legatura a cazut dupa transmiterea primelor doua litere ale cuvantului “logon.”

 

  • 1970

–  ARPANET se extinde si pe coasta de Est a SUA, in statul Massachusets.

 

  • 1971

– Tot in cadrul ARPANET apare primul virus informatic, Creeper. Acesta nu avea nici un efect distructiv, singura lui functie fiind afisarea unui mesaj pe ecranul computerului infectat. Interesant e ca termenul de virus informatic a aparut prima oara un an mai tarziu, in romanul science-fiction “The Terminal Man”, scris de Michael Crichton.

 

  • 1972

– Este trimis primul e-mail, iar Ray Tomlinson alege simbolul @ pentru a se referi la adrese din alte retele.

 

  • 1973

– ARPANET se extinde pe plan international, cu noduri in Marea Britanie si Norvegia.

 

  • 1974
Vint Cerf
Vint Cerf
Foto: Wikimedia Commons

–  Vint Cerf si Bob Kahn dezvolta tehnica de comunicatii denumita TCP, permitand comunicarea intre mai multe retele. Acesta este un pas esential catre crearea internet-ului cum il stim azi.

 

  • 1977

– E-mail-ul se dezvolta, o suta de cercetatori din informatica pot comunica in acest fel.

 

  • 1982

–  Se creeaza EUnet (European UNIX Network) care permite comunicarea prin e-mail intre informaticieni din Olanda, Danemarca, Suedia si Marea Britanie.
– Compania PTT (Poste, Téléphone et Télécommunications) lanseaza in Franta pe scara larga serviciul de comunicare Minitel, un precursor important al internetului. Utilizatorii puteau face rezervari “online”, puteau consulta Bursa sau puteau comunica instant cu alti useri.

 

  • 1983 si 1984

– E propus sistemul de nume de domenii si apoi sunt create sufixe precum .com, .gov si .edu

 

  • 1989

– “Viermele” informatic Morris, creat cu intentii inocente, ajunge sa infecteze mii de calculatoare din cauza unei erori.

 

  • 1989

– Quantum Computer Services, numita acum AOL, lanseaza primele servicii pentru posesorii de computere Macintosh si Apple II

 

  •  1990 
Tim Berners Lee
Tim Berners Lee
Foto: Wikimedia Commons

– Tim Berners-Lee creeaza www-ul (World Wide Web) la CERN. Proiectul a fost crucial pentru explozia internetului, insa fusese intial privit cu neincredere de sefii lui Berners-Lee

– Se lanseaza primele servicii comerciale prin conexiuni dial-up.
– A aparut Archie, considerat ca fiind primul motor de cautare pe internet. Era simplu fata de conceptul de acum si practic indexa arhive FTP.

 

  • 1991

– MP3 devine un standard
– Apare primul webcam care a devenit celebru datorita unei…cafetiere.

  • 1992

–  La University of Illinois e creat primul browser web, Mosaic, soft care a deschis calea pentru programe simple si eficiente de navigat pe internet.

 

  • 1994

– Creatorul Mosaic, Marc Andreessen, lanseaza impreuna cu cativa colaboratori browserul Netscape care va fi cativa ani cel mai popular.
– Se naste Yahoo!

 

  • 1995
Asa arata Altavista in 1999
Asa arata Altavista in 1999
Foto: Wikipedia

– Microsoft lanseaza Windows 95 pe care debuteaza si Internet Explorer. Sistemul de operare a fost la acea vreme un pas tehnologic substantial.
– Se deschide Amazon.com
– Apare Altavista care in urmatorii ani avea sa devina cel mai apreciat motor de cautare.
– Tot pe Windows 95 a aparut in premiera chat-ul instant mIRC care avea sa castige o popularitate uriasa inclusiv in internet cafe-urile romanesti.

  • 1996

– Internetul poate fi accesat si de pe telefonul mobil. La moda era Nokia 9000 Communicator.

 

  • 1998

– Se infiinteaza Google.

 

  • 1999

– Napster deschide nebunia file-sharing-ului si creeaza numeroase controverse.

 

  • 2000

– Un virus transmis prin e-mail-uri cu titlul “I Love You” se propaga uluitor si infecteaza circa 50 de milioane de computere.

 

  • 2001

– Criza dot-com-urilor face ravagii. Multe companii supraevaluate dau faliment.
– Apare enciclopedia libera Wikipedia.
– Se lanseaza sistemul de operare Windows XP care si acum, la 12 ani, are o cota consistenta de piata (o treime pe plan local, 20% in lume).

 

  • 2003 

– Linden Labs creeaza lumea virtuala “Second Life” care a fost foarte populara intre 2006-2008, insa apoi a decazut. Ideea unei astfel de lumi a fost insa una inedita.

 

  • 2004

– E fondata reteaua Facebook

– Ia nastere YouTube care acum e vizitat lunar de peste un miliard de oameni.

 

  • 2006

– Numarul celor care folosesc internetul trece de un miliard.
– Lantul de retail TJX e victima unui atac informatic in urma caruia sunt furate detalii despre 94 milioane de clienti, numar fara precedent.

 

  • 2007
Steve Jobs la lansarea primului iPhone
Steve Jobs la lansarea primului iPhone
Foto: Captura YouTube

–  Apple lanseaza iPhone si face uluitor de popular internetul pe mobil.

– Gmail e disponibil pentru publicul larg, fara restrictii (serviciul a fost lansat in versiune beta inca din 2004, insa accesul era numai pe baza de invitatie)

 

  • 2008

– Atacurile informatice asupra Estoniei dovedesc ca razboiul informatic inter-tari va fi un pericol ce merita luat in seama.

  •  2009

–  Google lanseaza sistemul de operare Android care acum domina piata smartphone-urilor.
– “Viermele” Conficker duce la crearea unei infrastructuri sigure pentru criminalitatea informatica si permite infractorilor sa instaleze de la distanta soft malware pe computerele infectate.

 

  • 2010

– Apple lanseaza iPad, deschizand era tabletelor si un nou mod de a accesa internetul.
– Viermele informatic Stuxnet arata ca un malware poate fi atat de puternic incat sa destabilizeze sisteme industriale avansate.

 

  • 2012

– Facebook trece de un miliard de useri.

Mai multe despre evenimentele si oamenii care au marcat internetul puteti afla pe Internet Hall of Fame – o istorie a Internetului pe plan mondial.

De buzunar

Evolutie calculator de buzunar

MINOLTA DIGITAL CAMERA

abac roman

————————————————————-

2-640377957710003521435150-5165301-700_700

masina socotit inceputul secolului 19

————————————————————-

3-605287950778301303379521-2084848-700_700

masina socotit inceputul secolului 20

————————————————————-

4calculator-de-buzunar-12-digiti-assistant-ac-1303-435893

calculator stiintific sfarsitul secolului 20

————————————————————-

5-HTCSurround-9935

nowadays