Category Archives: Diverse

Programming for dummies si nu numai

Poţi să înveţi bazele programării singur, în mai puţin de o lună, indiferent de studiile pe care le ai, cu condiţia să fii pasionat, motivat şi ambiţios şi să investeşti suficient timp, însă pentru a deveni un programator de top sunt necesare cel puţin 6 luni de efort susţinut, sunt de părere unii specialişti din domeniu.

Salariul pentru un programator entry-level într-o companie de top porneşte de la 800-1.000 de euro, iar după 3-5 ani poate ajunge la un nivel de 2.000 de euro, spune Răzvan Rughiniş, profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare.

Deşi nu poţi să înveţi programare de la A la Z singur, bazele limbajelor sunt accesibile oricui vrea să înveţe, susţine Rughiniş. El recomandă celor care vor să înveţe programare singuri să înceapă cu limbaje mai uşoare, precum Python, a cărui popularitate se datorează simplităţii şi conciziei codului. Alte limbaje recomandate începătorilor sunt Java sau C#, spune Brânduşa Fecioru, director de HR la TotalSoft.

Şi Cătălin Alexandru, lead programmer la Ubisoft, este de părere că este uşor să înveţi singur programare şi algoritmică, întrucât, spune el, toate informaţiile necesare pot fi găsite în cărţi şi tutoriale online. Condiţia, consideră programatorul, este să stabileşti încă de la început un rezultat final către care să-ţi îndrepţi efortul de învăţare. “Bazele unui anumit limbaj de programare se pot învăţa repede, în câteva săptămâni, dar este nevoie de multă practică pentru a ajunge la un nivel înalt de performanţă. Mai mult, există multe subiecte conexe care trebuie învăţate în funcţie de contextul în care este utilizat respectivul limbaj de programare, precum fizică, matematică sau economie”, spune Alexandru. Tot el spune că, deşi  cunoaşterea unuia sau a mai multor limbaje de programare este importantă, esenţială este învăţarea procesului logic de exprimare a algoritmilor în cod, abilitate necesară indiferent de limbajul de programare utilizat.

Deşi există un număr mare de limbaje de programare (C, C++, C#, Java, Python, Ruby, Haskell, Scheme, prolog, Javascript, HTML/CSS), cele mai căutate limbaje sunt, potrivit Brânduşei Fecioru, Java, C, C#  şi JavaScript.

În ceea ce priveşte programarea pentru jocurile video, “cel mai important limbaj este C++, deoarece oferă un amestec ideal între performanţă, uşurinţă de utilizare şi putere de expresivitate”, spune Cătălin Alexandru. De asemenea, spune el, pentru cazuri particulare există alte limbaje de programare care sunt mai potrivite: C# când este nevoie de interfeţe complicate cu utilizatorul, Java când este nevoie de o portabilitate mare sau Python pentru unele categorii de plugin-uri (programe care se integrează altor programe de bază pentru a îndeplini funcţii specifice).

Pentru cei care vor să devină programatori, fără a avea însă facultate de profil, există cursuri şi seminarii, unele dintre ele gratuite. Organizaţia ROSEdu (rosedu.org) precum şi DevAcademy (devacademy.ro) au astfel de cursuri. “Deşi sunt numeroase platforme de unde poţi învăţa limbajele de programare, în general cele mai sigure sunt chiar tutorialele disponibile pe site-urile tehnologiilor respective”, spune Rughiniş.

Cătălin Alexandru recomandă cursurile online disponibile pe site-urile coursera.com, edx.org şi udacity.com, realizate în colaborare cu profesori de la facultăţi cunoscute. Cursurile, spune el, permit învăţarea în ritmul fiecăruia, iar unele dintre ele se bazează pe participarea activă a cursanţilor.

Povestea de viaţă a unor tineri care au învăţat programare singuri

Liviu, 28 de ani, absolvent al Facultăţii de Instalaţii pentru Construcţii din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, a învăţat programare singur, condiţionat de situaţia financiară proastă pe care i-o oferea jobul în construcţii. El a învăţat cu ajutorul tutorialelor de pe internet şi al prietenilor, iar din 2012 lucrează la o firmă din domeniu şi câştigă 3.600 de lei (aproape 800 de euro), cu 2.000 de lei (440 de euro) mai mult decât la jobul anterior.

Liviu spune că a început cu câteva tutoriale de pe site-ul lynda.com şi symphony.com şi a citit mai multe cărţi de programare, deşi lucra în continuare la fostul job cu normă întreagă.

După 3-4 luni, Liviu a renunţat definitiv la construcţii şi s-a angajat la firma unor prieteni, aceiaşi care l-au sfătuit să-şi schimbe domeniul de activitate. Deşi a avut un traseu rapid, el spune că mai are încă multe de învăţat.

Un alt exemplu de autodidact, Marius, 25 de ani, care lucrează într-o firmă de programare încă de când era student, spune că ce ştie a învăţat tot pe cont propriu, deşi a urmat o facultate de profil. Marius a început să se familiarizeze cu bazele programării încă din liceu, iar apoi a continuat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, unde a studiat limbaje pe care nu le-a mai folosit niciodată după absolvire. Aşadar, el a trebuit să studieze singur, folosind site-uri precum w3schools.com sau stackoverflow.com.

Marius crede că cele mai uşoare limbaje de programare, recomandate pentru începători, sunt HTML şi JavaScript, iar cel mai greu, dar şi cel mai utilizat, este Java, urmat în topul cerinţelor pe piaţa din România de rivalul de la Microsoft, tehnologia .Net.

Trebuie menţionat, totuşi, că învăţarea programării este un proces continuu, care trebuie să se desfăşoare de-a lungul întregii cariere, spune Cătălin Alexandru.

Unde găseşti tutoriale

Java : http://docs.oracle.com/javase/tutorial/java/

JavaScript: http://www.javascriptkit.com/javatutors/index.shtml

C, C++ : http://www.cprogramming.com/tutorial.html

C#: http://msdn.microsoft.com/en-us/library/aa288436%28vâvs.71%29.aspx

Python: http://docs.python.org/2/tutorial/

Ruby: http://rubylearning.com/satishtalim/tutorial.html

Haskell: http://learnyouahaskell.com/chapters

Scheme: http://classes.soe.ucsc.edu/cmps112/Spring03/languages/scheme/SchemeTutorialA.html

Prolog: http://www.csupomona.edu/Âjrfisher/www/prolog_tutorial/contents.html

HTML: http://tutorialehtml.com/ghid-incepatori/prima-pagina-in-html.php

CSS: http://cssplaza.com/1/CSS-Introducere/

www.oreilly.com

www.wrox.com

http://www.bentobox.io/

http://www.codecademy.com/

https://dash.generalassemb.ly/

Alte site-uri de unde poţi învăţa programare

https://courses.edx.org/

http://javascriptissexy.com/

http://www.killerphp.com/

http://learncodethehardway.org/

http://stackoverflow.com/

http://www.lec-academy.ro/ – cursurile costă între 140 şi 890 de ron în funcţie de gradul de dificultate al limbajului de programare şi de nivelul dorit, încăpători sau avansaţi, de numărul de ore necesare pentru finalizarea cursului şi dacă se desfăşoară online sau în clasă
http://www.link-academy.com/Academy-_770_2_77_213 – un curs costă 1900 de lei şi pot fi plătit în rate; cursurile se pot desfăşura online sau în modul tradiţional de şcolarizare

https://www.invata-online.ro/   – preţul unul curs este de 160 de ron

http://www.cursuri-programare.ro/ – preţul unui curs este de 450 de lei
Sursa: http://www.zf.ro/zf-24/cum-poti-deveni-programator-in-mai-putin-de-6-luni-si-sa-ajungi-sa-castigi-aproape-1-000-de-euro-luna-11906680

Carti celebre. De vizita

 

Este greu, aproape imposibil, de imaginat un CEO fără o carte de vizită. Acest mic cartonaş arată statutul unei persoane şi de multe ori este un simbol al personalitaţii purtătorului. Cărţile de vizită ale lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook şi Steve Jobs, co-fondatorul Apple atestă fără-ndoială acest lucru.

Cel mai recent număr al revistei “think: act” prezintă primele cărţi de vizită ale unora dintre cei mai puternici oameni de afacere din SUA, care au schimbat vieţile a milioane de persoane din întreaga lume prin business-urile lor de miliarde de dolari.

 

“Simplistul”

Încă din 1979, Steve Jobs prefera stilul simplist iar acest lucru se poate observa şi din cartea sa de vizită. Logo-ul companiei Apple lipseşte din grafica cărţii de vizită iar Steve este semnat cu numele său întreg, Steven Jobs.

 

 

“Nonconformistul”

Inteligent, acid, sarcastic şi arogant, aşa este ipostaziat Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, în filmul biografic The Social Network, iar cartea sa de vizită pare să exprime aceste trăsături.

 

 

“Artistul”

 

În zilele în care Walt Disney a creat celebrul desen animat Mickey Mouse, nimeni nu-şi punea problema unei “identităţi corporatiste”. Era un artist talentat iar cartea sa de vizită spunea acest lucru. Poate că nu este cea mai bună strategie pentru executivii din zilele de astăzi.

 

„Mogulul din SUA”

Decenii la rând, Donald Trump, cel mai efervescent bogatas al Americii, şi-a transformat averea intr-un subiect de dezbatere publica. Cum arată însă cartea de vizită a omului despre care se spune că transformă betonul în aur? Cu o semnătură pe mijloc, cu scris îngroşat şi personalizat, cartea de vizită a lui Trump este esenţa încrederii de sine.

 

„Tocilarul”

La sfârşitul anilor 70`, când Microsoft avea sediul în Albuquerque, cartea de vizită a lui Bill Gates era un dezastru, în ceea ce priveşte design-ul, notează think: act. Atunci când eşti un tocilar al calculatoarelor, preferinţele altora în ceea ce priveşte design-ul cărţii tale de vizită nu sunt chiar prioritatea ta, mai scrie revista.

 

„Extravagantul”

La mijloc anilor 90, Yahoo! dăduse lovitura în media online, motiv pentru care fondatorul Jerry Yang şi-a permis o carte de vizită extravagantă: cu un format portret şi cu logo-ul companiei, notează think: act.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/cum-arata-si-ce-spun-cartile-de-vizita-ale-lui-zuckerberg-jobs-si-gates-galerie-foto-11459783

Google cauta secretul nemuririi

In ciuda celebrului dicton latin “memento mori” (sau poate tocmai datorita lui), Google cauta secretul nemuririi, si nu prin intermediul motorulului de cautare. Nu-l cauta in traditiile spirituale ale lumii, ci in tehnologie – in biotehnologie mai exact. N-ar fi rau sa investeasca putin si in criogenie, ca ma indoiesc de faptul ca stiinta va putea rezolva problema asta prea repede . Asta daca dl. Larry Page nu se multumeste cu o viata de cyborg, caz in care ar deveni cel mult nemurici, nu nemuritori.

secretul nemuririi

Google a înfiinţat o companie de cercetare în sănătate cu activităţi focusate pe îmbătrânire şi problemele cauzate de proces, condusă de Arthur Levinson, preşedintele companiei americane de biotehnologie Genetech, controlată de grupul elveţian Roche Holding, transmite Bloomberg. Levinson a fost membru în consiliul de administraţie al Google în perioada 2005-2009 şi este în prezent preşedintele Apple, membru în boardurile mai multor companii farmaceutice şi de biotehnologie şi în Consiliul Director al Broad Institute, centru de biomedicină şi genetică afiliat universităţilor MIT şi Harvard.

Noua companie, denumită Calico, este un proiect al directorului general al Google Larry Page, care se numără printre investitorii fondatori. Google se extinde astfel în domeniul sănătăţii, Page notând într-o postare pe blogul companiei că noua afacere este foarte diferită faţă de activitatea actuală. Page a anunţat în acest an că a fost diagnosticat cu paralizie la coarda vocală stângă, care poate cauza voce răguşită şi probleme de respiraţie.

“Bolile şi îmbătrânirea ne afectează tuturor familiile. Cu o gândire pe termen lung în ceea ce priveşte sănătatea şi biotehnologia, cred că putem îmbunătăţi milioane de vieţi”, a afirmat cofondatorul Google în postarea de pe blogul companiei. Google investeşte tot mai mult în sectoare străine de activitatea de bază, de IT, publicitate online şi servicii pe internet. Fondul cu capital de risc al grupului, Google Ventures, a investit deja în mai multe companii din domeniul sănătăţii. Printr-o divizie de cercetare, compania este implicată şi în dezvoltarea de ochelari computerizaţi şi sisteme de navigaţie autonomă pentru automobile.

Extinderea scutirii de impozit pe venit pentru programatori [in Romania]

Guvernul României a modificat printr-un ordin emis de miniştrii societăţii informaţionale, muncii şi finanţelor, publicat marţi în Monitorul Oficial, lista criteriilor de eligibilitate pentru scutirea de impozit pe venit acordată programatorilor, ceea ce va face ca numărul de softşti care beneficiază de această facilitate să fie mai mare cu câteva mii, potrivit unor estimăril ale industriei de software.

Noua prevedere este cuprinsa in Ordinul MFP nr. 1479/2013, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 575 din 10 septembrie 2013 si care a intrat in vigoare la aceeasi data.

 

Una dintre cele mai importante modificări este creşterea de la şase la 14 a numărului de specializări universitare acceptate pentru ca statul să acorde scutirea de impozit pe venit. Spre exemplu, faţă de anul 2004, de acum înainte programatorii care au absolvit universităţi cu specializarea fizică informatică sau chimie informatică vor avea acces la scutirea de impozitul pe venit.

Este o modificare binevenită, care consfinţeşte o stare de fapt: că în industria de software lucrau şi oameni cu alte specializări universitare decât cele incluse în varianta iniţială a ordinului. Este un semnal bun pentru alte companii care vor să deschidă în România centre de cercetare & dezvoltare, de programare”, a declarat pentru ZF Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Potrivit estimărilor lui Pitiş, în prezent circa 20.000-30.000 de programatori beneficiază de scutirea de impozit pe venit introdusă în anul 2004, iar odată cu noile prevederi ale ordinului, alte câteva mii de softişti vor deveni eligibili să aplice pentru facilitatea fiscală.

În România şi-au deschis centre de dezvoltare software unele dintre cele mai mari companii de profil din lume, de la Oracle până la IBM sau HP, dar şi multe companii mai mici.

În anul 2004, când a fost introdusă această scutire de impozit, facilitatea era acordată doar programatorilor abolvenţi ai unei facultăţi cu una dintre următoarele şase specializări: Automatică şi informatică industrială; Calculatoare, Inginerie electrică şi calculatoare; Electronică, Electronică aplicată, Electronică şi telecomunicaţii, Comunicaţii; Matematică, Matematică informatică; Informatică, Informatică economică, Informatică aplicată; Cibernetică şi informatică economică, Cibernetică şi previziune economică, Contabilitate şi informatică de gestiune.

Noua variantă a ordinului măreşte lista specializărilor eligibile pentru scutirea de impozit la 14, respectiv:  Automatică şi informatica industrială; Calculatoare, Inginerie electrică şi calculatoare; Electronică, Electronică aplicată, Electronică şi telecomunicaţii, Comunicaţii; Matematică, Matematică informatică; Informatică, Informatică economică, Informatică aplicată; Cibernetică şi informatică economică, Cibernetică şi previziune economică, Statistica şi previziune economică, Contabilitate şi informatică de gestiune; Calculatoare şi sisteme informatice pentru apărare şi securitate naţională, Ingineria informaţiei,  Tehnologia informaţiei; Informatică industrială, Informatică aplicată în ingineria electrică, Informatică aplicată în ingineria materialelor, Matematică şi informatică aplicată în inginerie; Cibernetică economică; Fizică informatică; Chimie informatică; Automatică  şi  informatică  aplicată,  Echipamente  pentru  modelare,  simulare  şi  conducere informatizată a acţiunilor de luptă, Ingineria sistemelor multimedia; Tehnologii şi sisteme de telecomunicaţii, Telecomenzi şi electronică în transporturi; Transmisiuni, Echipamente şi sisteme electronice militare.

Faţă de reglementările anterioare privind activitatea de creaţie de programe pentru calculator (respectiv Ordinul nr. 250/189/748/2004), prin acest ordin se actualizează şi codurile CAEN pentru operatorii economici al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209) şi persoane juridice române de drept public ai căror angajaţi beneficiază de scutire de impozit pe venit conform art. 55 alin. (4) lit. l) Cod fiscal, potrivit datelor furnizate de compania de consultanţă fiscală Tax & Business Solutions. De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, “scutirea de impozit se acordă indiferent de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire şi fără a fi condiţionată de contribuţia acesteia la realizarea plafonului minim de venit (10.000 dolari SUA).”

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/guvernul-modifica-facilitatile-fiscale-acordate-programatorilor-alte-cateva-mii-de-softisti-vor-beneficia-de-scutirea-de-impozitul-pe-venit-11315326

P.S. O singura precizare, din cate stiu eu o prima varianta a aceste scutiri de impozit exista inca din 2001, nu doar din 2004 cum se precizeaza in articol. Posibil ca in 2004 sa se fi facut o alta modificare a legislatiei.

Fiscalitate IT

În inima Dublinului, capitala Irlandei, giganţii mondiali din IT se întrec în clădiri impunătoare, locuri de unde îşi coordonează o bună parte din operaţiuni, scrie Bloomberg BusinessWeek.

De ce iubesc companiile din IT oraşul irlandez? Răspunsul e simplu şi vine din partea sistemului fiscal, care prevede un impozit de 12,5% pe profit pentru companii.

Google, Facebook, Yahoo sau Linkedin sunt doar câţiva din jucătorii mondiali din industria IT care au sedii în Dublin.

Comparativ cu nivelul de impozitare din Irlanda, în SUA taxa pe profit ajunge până la 35% în timp ce în Franţa e de 33% iar în Anglia de 24%.

Anul trecut, Apple, Cisco Systems, DropBox şi alte companii străine, sprijinite de agenţia guvernamentală responsabilă de dezvoltarea industrială în Irlanda, IDA Ireland au anunţat 12.722 locuri noi de muncă. Cu toate acestea, multe dintre joburile din IT sunt ocupate de expaţi.

Agenţia oferă subvenţii şi ajută companiile să-şi găsească sedii şi să respecte condiţiile impuse de autorităţile de supraveghere. Sectorul IT din Irlanda a contribuit la creşterea exportului de bunuri şi servicii în 2012 la 170.6 miliarde de euro, cu 9,1% mai mult decât în 2007.

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 1,1% pentru Irlanda pentru acest an, procent ce o clasează pe locul trei între ţările zonei euro.

În afara graniţelor Dublinului, economia nu dă aceleaşi semne pozitive de revenire. Peste 170.000 de oameni şi-au pierdut slujbele, aproape 7% din forţa totală de muncă din 2007 iar salariu mediu săptămânal a scăzut la 695 euro în 2012 de la 720 de euro în 2008, potrivit datelor statistice naţionale. Vânzările din retail, preţurile caselor, cu 50% mai mici faţă de nivelul din 2007, continuă să scadă iar guvernul plănuieşte încă doi an de austeritate.

 

Sursa: http://www.zf.ro/business-international/de-ce-iubesc-gigantii-din-it-dublinul-10740195

Dau un regat pentru un cal.culator

Iata ca tot domeniul tehnologiilor IT, care a revolutionat atatea alte domenii de business, revolutioneaza si domeniul finantelor – ne invata cum sa facem profit de 1000 de ori (sau 100.000% pentru impatimitii finantelor) intr-un interval de 37 de ani.

Reteta, urmata de cineva acum 37 de ani, in 1976:

1. Se cumpara un calculator Apple 1 cu echivalentul a aproximativ  500 EURO.

2. Recomandare: se foloseste putin, dupa care se incuie in dulap.

3. Dupa 37 de ani se vinde la o licitatie cu peste 500.000 Euro.

Daca nu credeti in scuccesul actiunii, ne sta marturie urmatorul articol din Capital:

516.000 euro la o licitaţie organizată sâmbătă în Germania. Calculatorul Apple I este unul din cele şase din lume care continuă să funcţioneze, relatează agenţia Belga.

El a fost vândut unui cumpărător anonim din Asia, a declarat casa de licitaţii Breker din Koln, care a mai vândut anul trecut un Apple I cu 490.000 euro.

Apple I a fost asamblat de co-fondatorii firmei, Steve Jobs şi Steve Wozniak, în garajul părinţilor lui Jobs. Nu avea nici monitor, nici tastatură, ci numai circuitul suport principal al elementelor esenţiale ale calculatorului.

Pe calculatorul vândut sâmbătă se află semnătura lui Steve Wozniak, aparatul fiind însoţit de o documentaţie alcătuită de Steve Jobs. Preţul cu care se vindea în 1976 era echivalentul a 515 euro.

P.S. Deja incepe sa-mi para rau ca mi-am vandut Pentrium 1 acum 15 ani pentru a putea face upgrade.

Microsoft catre popor. Despre piraterie

Capital prezinta rezultatele unui studiu privind efectele pirateriei, comandat de Microsoft:
– 78% din programele descărcate de pe website-uri sau rețele P2P includ spyware.
– unul din trei consumatori riscă să își infecteze device-urile cu malware.
Cele cumparate cu licenta contin probabil doar bugware :). 
Studiul e din categoria lenesul mai mult alearga si zgarcitul mai mult pagubeste. Dar tocmai Microsoft sa ne spuna despre asta… Oare care erau rezultatele daca studiul era facut/comandat de o organizatie open source/open software?
Mai jos articolul intergal:

Cercetarea arată că, la nivelul consumatorilor, această vulnerabilitate duce la pierderea a 1,5 miliarde de ore și a 22 de miliarde de dolari pentru identificarea malware-ului, repararea și recuperarea datelor în urma infectării, în timp ce costurile combaterii consecințelor unui atac cibernetic pentru companiile din întreaga lume se ridică la 114 miliarde de dolari.

În cadrul studiului derulat la nivel mondial, au fost analizate 270 de website-uri și rețele peer-to-peer (P2P), 108 de kit-uri software descărcate, 155 de CD-uri și DVD-uri și au fost derulate interviuri cu 2.077 de consumatori și 258 de manageri IT și executivi CIO din 10 țări la nivel mondial – Brazilia, China, Germania, India, Mexic, Polonia, Rusia, Tailanda, Marea Britanie și Statele Unite.

Potrivit studiului, în afara programelor fără licență preinstalate pe computere, 45% din software-ul piratat este descărcat de pe Internet; 78% din programele descărcate de pe website-uri sau rețele P2P includ spyware, în timp ce 36% conțin troieni și adware.

Studiul desfășurat în rândul consumatorilor arată că:

•    64% dintre persoanele despre care respondenții știau că au folosit software contrafăcut au avut probleme de securitate a datelor;
•    În 45% dintre cazuri, software-ul contrafăcut a redus performanțele PC-urilor, finalizând cu dezinstalarea software-ului;
•    48% dintre respondenți au menționat că cea mai mare teamă legată de utilizarea software-ului contrafăcut este pierderea datelor;
•    29% dintre respondenți sunt îngrijorați de posibilitatea furtului de identitate.

Infectarea software-ului piratat cu malware periculos este o nouă metodă prin care infractorii spionează utilizatorii de PC care nu sunt conștienți de pericolul potențial.

Cercetarea IDC explorează, de asemenea, volumul surprinzător de instalări de software făcute de către utilizatori pe computerele deținute de companii, dezvăluind astfel o nouă metodă prin care business-urile sunt expuse la riscurile date de programele contrafăcute.

Deși 38% dintre managerii IT sunt la curent cu această practică, 57% dintre angajați admit că instalează software personal pe computerele deținute de către companii. Un semnal de alarmă este tras de către respondenții care declară că doar 30% din software-ul instalat de către ei pe calculatoarele de la birou este lipsit de riscuri privind securitatea datelor. 65% dintre managerii IT care au participat la studiu confirmă faptul că software-ul instalat de către utilizatori mărește riscurile de securitate la care se expune o companie. Acesta poate reprezenta o vulnerabilitate în asigurarea unei rețele securizate.