Category Archives: Diverse

Steve Jobs vs Dennis Ritchie

Trist dar adevarat. De ce asa mare diferenta de recunoastere intre cele doua personalitati? Simplu. Pentru ca sute de milioane de oameni folosesc produsele lui Steve Jobs, dar poate sute de mii / cel mult cateva milioane inteleg cu adevarat valoarea realizarilor lui Dennis Ritchie. Din nou, dictatura majoritatii se impune.

Jobs a fost un vizionar om de marketing si vanzator, in timp ce Ritchie a fost un vizionar in domeniul tehnic.

Steve_jobs_vs_dennis_richie_7ea5f5be-9e0a-483b-b9f3-3f2b7d478b3e-original

 

Inventatorul e-mailului a murit la vârsta de 74 de ani

Ray Tomlinson, programator pionier în tehonologia reţelelor de internet, creditat pentru inventarea conceptului şi software-ului de „e-mail”, după ce a avut ideea de a transmite mesajele electronice de la o reţea către alta în 1971, a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după un atac de cord.

Printre invenţiile lui Ray Tomlinson se numără utilizarea inovatoare a simbolului „@” într-o adresă de e-mail. Ray Tomlinson a trimis ceea ce acum este considerat primul e-mail, în timp ce îşi practica profesia de inginer în Boston, la compania de cercetare Bolt, Beranek and Newman. Firma a jucat un rol substanţial în dezvoltarea versiunii iniţiale a reţelei de internet, variantă intitulată „Arpanet”, potrivit BBC.

Totuşi, Tomlinson a declarat ulterior că nu îşi aminteşte cu exactitate care a fost primul mesaj text pe care l-a trimis prin e-mail, precizând că este „complet irelevant”.

e-mail-b

„Opera” lui a fost recunoscută de colegii săi specialişti în informatică abia în 2012, când acesta a fost omagiat prin includerea în rândul celebrităţilor din domeniu, în „Internet Hall of Fame”.

„Pentru o invenţie imprevizibilă care a spulberat universul tehnologiei, descrierea pe care Tomlinson o face primului mesaj text trimis prin e-mail în timpul unui interviu acordat în 2009 pare un anticlimax: «De fiecare dată când testezi o invenţie trebuie să generezi o frântură de text. Puteam doar să-mi las degetele să alunece pe tastatură sau să tastez un pasaj introductiv din cuvântarea de la Gettysburg a preşedintelui Lincoln sau mai ştiu eu ce altceva – tehnic, primul e-mail este complet irelevant, aşa încât nu trebuie să fie cu obstinaţie păstrat în memoria colectivă»”, povesteşte Dave Lee, reporter specialist în tehnologie pentru BBC America de Nord, referindu-se la Ray Tomlinson.

sursa: ZF

Windows a împlinit 30 de ani

billgates.0În urmă cu 30 de ani, în 20 noiembrie 1985, Microsoft lansa pe piață sistemul de operare Windows 1.0. După atâția ani puțină lume își mai amintește că lui Microsoft i s-a reproșat, la vremea respectivă, că ar fi copiat Macintosh și Lisa, sau că lui Apple i se reproșa că a copiat de la Xerox PARC.

windows1.0-300x164
Primele versiuni nu au convins, Windows devenind popular abia începând cu versiunea 3.1, lansată pe piață în 18 martie 1992. Windows rula instalat peste sistemul de operare DOS și până recent încă mai puteai pica accidental peste un mesaj de eroare generat de DOS-ul primordial.

Fie că sunteți fani Windows, fie că preferați alte sisteme de operare, trebuie să recunoaștem că fără el și mai ales fără marketing-ul agresiv al Microsoft, pornit de la viziunea lui Bill Gates: “un calculator în fiecare casă, pe fiecare masă”, nu s-ar fi ajuns la răspândirea și consumerizarea de astăzi a IT-ului.

Sursa: http://ittrends.ro/2015/11/windows-a-implinit-30-de-ani/

Fetele din IT

O incercare timida de “psihanalizare” a “fetelor si baietilor” din IT:
Femeile încep să îşi facă loc în IT, un domeniu considerat de regulă dominat de bărbaţi, datorită dinamicii pieţei, salariilor ridicate, dar şi datorită provocărilor de zi cu zi, care antrenează angajaţii şi îi ţin în priză în fiecare zi, a declarat Andreea Pleşea, 29 de ani, manager dezvoltare software personalizat la TotalSoft.
fete_it_ie„Din ce în ce mai multe fete sunt interesate de IT, ceea ce este surprinzător şi încurajator. Probabil şi salariul are o pondere destul de mare. Piaţa de IT din România este bine văzută şi bine cotată, plus că se investeşte mult în acest domeniu. Este un job provocator de care nu te plictiseşti“, a spus ea, considerată una dintre cele mai cunoscute programatoare de pe piaţa românească dominată de băieţi.
Media salarială la nivelul pieţei de IT este de 1.000-1.500 de euro pentru programatorii cu experienţă, în timp ce o poziţie entry-level primeşte circa 500 de euro.
Ea consideră că femeile sunt în general mai muncitoare şi mai atente la detalii, însă bărbaţii au, spre exemplu, gândirea algoritmică. „Fetele din IT încearcă să fie multitasking şi sunt foarte atente la detalii, în timp ce băieţii au gândire mai algoritmică şi se focalizează pe un singur task. Băieţii în­cearcă să evite sarcini plictisitoare, cum sunt de exemplu rapoartele, în schimb fetele sunt mai deschise în această direcţie şi nu se plictisesc la fel de repede. Cu toate acestea, industria IT este foarte dinamică, ceea ce înseamnă că atât fetele, cât şi băieţii trebuie să fie tot timpul la curent cu noutăţile, să aibă o gândire de ansamblu şi să fie rezistenţi la stres, pentru că de multe ori termenele sunt foarte strânse“, a spus ea.

În următorii cinci ani, cererea de IT-ști va crește cu 40%

Fapt divers:

Cea mai importantă creştere relativă a cererii forţei de muncă până în anul 2020 se înregistrează pentru specialiştii în tehnologia informaţiei (39,7%), conform Proiectului sectorial ,,Evaluarea şi prognozarea cererii de muncă potenţiale pentru absolvenţii de învăţământ superior, în structura ocupaţională, la orizontul anului 2020′, postat pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Calificări (ANC).

Sursa: http://www.capital.ro/in-urmatorii-cinci-ani-cererea-de-it-sti-va-creste-cu-40.html

Schema de ajutor de stat din IT

O stire despre castigatorii ajutoarelor de stat in IT de anul acesta. Voi reveni intr-un post ulterior cu o analiza critica a faptului. Un articol de pe HotNews.ro.

Sapte companii vor primi ajutoare de stat in valoare de 67 milioane de euro pentru crearea a 3151 locuri de munca in maxim trei ani.

IBM, Endava, DB Global Technology (Deutsche Bank), Dell, SCC Services, [Orange] Telecom Global Services Center si Microsoft au primit in 2013 acorduri de finantare in baza schemei de ajutor de stat in proiecte IT care creeaza minim 200 de locuri de munca, conform datelor Guvernului. Valoarea totala a acestor proiecte de investitii depaseste 160,5 milioane euro, ajutorul de stat pe care il vor primi este de 67 milioane de euro, 3.151 de locuri de munca urmand sa fie create in cel mult 3 ani de la finalizarea investitiilor.
Guvernul a aprobat ajutoare de stat in valoare de peste 215,4 milioane euro in 2013 in baza a trei scheme de ajutor administrate in prezent de Ministerul de Finante, a anuntat joi institutia.

  • “Printre principalii beneficiari de ajutor de stat in care au primit acorduri de finantare in anul 2013, in baza schemelor administrate de Ministerul Finantelor Publice, se afla companii cu capital strain de renume international precum: Daimler, IBM, Microsoft, Dell, Delphi, Continental Anvelope etc. dar si companii cu capital romanesc precum Adeplast etc. Principalele proiecte finantate cu ajutor de stat si finalizate in anul 2013 sunt cele ale companiilor Pirelli, Dacia-Renault, Rombat, Contitech (parte a grupului Continental) etc.”, se arata in comunicatul Ministerului de Finante.

Ministerul de Finante administreaza in prezent trei scheme de ajutor de stat, reglementate prin:

– H.G. nr.1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile
– H.G. nr.753/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind dezvoltarea regionala prin stimularea investitiilor
– H.G. nr.797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor care promoveaza dezvoltarea regionala prin utilizarea tehnologiilor noi si crearea de locuri de munca.

Schema de ajutor de stat reglementata prin Hotararea de Guvern din iulie 2012 vizeaza investitiile care promoveaza utilizarea tehnologiilor noi (ITC) si crearea a cel putin 200 de locuri de munca. Locurile de munca trebuie create in cel mult 3 ani de la data finalizarii investitiei, iar firma are obligatia de a mentine posturile create cel putin 5 ani de la data efectuarii primei plati a ajutorului de stat aferent fiecarui loc de munca creat.

Pentru detalii despre aceasta schema de ajutor de stat citeste si: 

Guvernul a publicat pe site-ul sau lista companiilor care au primit in 2013 acorduri de finantare in baza acestei scheme de ajutor de stat, precum si detalii despre proiectele de investitii si locurile de munca pe care si-au asumat ca le vor crea.

Iata mai jos aceste proiecte, in functie de numarul de locuri de munca ce urmeaza sa fie create:

  • 1. IBM a primit acordul de finantare in data de 05.07.2013. Proiectul, in valoare de 51,2 milioane de euro, vizeaza ‘extinderea activitatii IBM ROMANIA prin realizarea unei investitii initiale constand in achizitia de echipamente si crearea de noi locuri de munca’. Proiectul va fi implementat in localitatile Bucuresti si Brasov, IBM asumandu-si crearea a 900 de locuri de munca. Valoarea ajutorului de stat pentru acest proiect este de 21 milioane de euro.
  • 2. Endava Romania a primit acordul de finantare in data de 14.06.2013. Valoarea totala a proiectului de investitii este de 20,7 milioane de euro si vizeaza activitati de realizare a softului la comanda ‘Dezvoltare regionala Endava 1000+’. Proiectul este implementat in Bucuresti, Iasi si Cluj, iar compania si-a asumat crearea a 500 de locuri de munca. Valoarea ajutorului de stat este de 9,5 milioane de euro.
  • 3. DB Global Technology (Deutsche Bank) a primit acordul de finantare in data de 20.12.2013. Proiectul, in valoare de 39,24 milioane de euro, vizeaza “Centrul de tehnologie din Europa de Est al Deutsche Bank AG” si crearea a 500 de locuri de munca. Proiectul va fi implementat in Bucuresti, iar valoarea ajutorului de stat este de 15,69 milioane de euro.
  • 4. Dell a primit acordul de finantare in data de 20.12.2013. Proiectul, in valoare de 21,09 milioane de euro, vizeaza “extinderea activitatii curente prin investitii in tehnologii noi si crearea de noi locuri de munca” si crearea a 455 de locuri de munca. Proiectul va fi implementat in Bucuresti, iar valoarea ajutorului de stat este de 8,43 milioane de euro.
  • 5. SCC Services a aprimit acordul de finantare in data de 17.10.2013. Proiectul are o valoare totala de 7,74 milioane de euro si vizeaza “extinderea si diversificarea activitatii SC SCC SERVICES ROMANIA prin realizarea unei investitii initiale constand in achizitia de echipamente si crearea de noi locuri de munca’. Proiectul va fi implementat la Bacau, compania asumandu-si crearea a 376 de locuri de munca.
  • 6. Orange TELECOM GLOBAL SERVICES CENTER a primit acordul de finantare in data de 02.09.2013. Proiectul, denumit Umanis, este o investitie greenfiled, care va fi implementata in Bucuresti si va crea 220 de locuri de munca. Valoarea totala a proiectului este de 8,6 milioane de euro, iar valoarea ajutorului de stat este de 3,44 milioane de euro.
  • 7. Microsoft a primit acordul de finantare in data de 05.07. 2013. Proiectul, in valoare de 11,91 milioane de euro, vizeaza “extinderea si diversificarea Diviziei de Suport si Servicii pentru clienti si parteneri a Microsoft Romania’ si crearea a 200 de locuri de munca. Proiectul va fi implementat in Bucuresti si Timisoara. Valoarea ajutorului de stat pentru acest proiect este de 5,06 milioane de euro.

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-16465807-schema-ajutor-stat-din-sapte-companii-vor-primi-ajutoare-stat-valoare-67-milioane-euro-pentru-crearea-3151-locuri-munca-maxim-trei-ani.htm

******************

IBM, Endava, Deutsche Bank, Dell, Orange, Microsoft şi SCC Services sunt cele şapte companii care au primit ajutoare de stat de la guvern pentru crearea şi menţinerea pentru o perioadă de cinci ani a peste 3.000 de joburi pe plan local, potrivit datelor publicate pe www.mbuget.gov.ro.

**********************

Update  apr 2014:

Pentalog şi Luxoft vor primi 10 milioane de euro de la stat pentru a crea 480 de locuri de muncă. Sursa: http://www.zf.ro/zf-24/pentalog-si-luxoft-vor-primi-10-milioane-de-euro-de-la-stat-pentru-a-crea-480-de-locuri-de-munca-12213596

Programming for dummies si nu numai

Poţi să înveţi bazele programării singur, în mai puţin de o lună, indiferent de studiile pe care le ai, cu condiţia să fii pasionat, motivat şi ambiţios şi să investeşti suficient timp, însă pentru a deveni un programator de top sunt necesare cel puţin 6 luni de efort susţinut, sunt de părere unii specialişti din domeniu.

Salariul pentru un programator entry-level într-o companie de top porneşte de la 800-1.000 de euro, iar după 3-5 ani poate ajunge la un nivel de 2.000 de euro, spune Răzvan Rughiniş, profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare.

Deşi nu poţi să înveţi programare de la A la Z singur, bazele limbajelor sunt accesibile oricui vrea să înveţe, susţine Rughiniş. El recomandă celor care vor să înveţe programare singuri să înceapă cu limbaje mai uşoare, precum Python, a cărui popularitate se datorează simplităţii şi conciziei codului. Alte limbaje recomandate începătorilor sunt Java sau C#, spune Brânduşa Fecioru, director de HR la TotalSoft.

Şi Cătălin Alexandru, lead programmer la Ubisoft, este de părere că este uşor să înveţi singur programare şi algoritmică, întrucât, spune el, toate informaţiile necesare pot fi găsite în cărţi şi tutoriale online. Condiţia, consideră programatorul, este să stabileşti încă de la început un rezultat final către care să-ţi îndrepţi efortul de învăţare. “Bazele unui anumit limbaj de programare se pot învăţa repede, în câteva săptămâni, dar este nevoie de multă practică pentru a ajunge la un nivel înalt de performanţă. Mai mult, există multe subiecte conexe care trebuie învăţate în funcţie de contextul în care este utilizat respectivul limbaj de programare, precum fizică, matematică sau economie”, spune Alexandru. Tot el spune că, deşi  cunoaşterea unuia sau a mai multor limbaje de programare este importantă, esenţială este învăţarea procesului logic de exprimare a algoritmilor în cod, abilitate necesară indiferent de limbajul de programare utilizat.

Deşi există un număr mare de limbaje de programare (C, C++, C#, Java, Python, Ruby, Haskell, Scheme, prolog, Javascript, HTML/CSS), cele mai căutate limbaje sunt, potrivit Brânduşei Fecioru, Java, C, C#  şi JavaScript.

În ceea ce priveşte programarea pentru jocurile video, “cel mai important limbaj este C++, deoarece oferă un amestec ideal între performanţă, uşurinţă de utilizare şi putere de expresivitate”, spune Cătălin Alexandru. De asemenea, spune el, pentru cazuri particulare există alte limbaje de programare care sunt mai potrivite: C# când este nevoie de interfeţe complicate cu utilizatorul, Java când este nevoie de o portabilitate mare sau Python pentru unele categorii de plugin-uri (programe care se integrează altor programe de bază pentru a îndeplini funcţii specifice).

Pentru cei care vor să devină programatori, fără a avea însă facultate de profil, există cursuri şi seminarii, unele dintre ele gratuite. Organizaţia ROSEdu (rosedu.org) precum şi DevAcademy (devacademy.ro) au astfel de cursuri. “Deşi sunt numeroase platforme de unde poţi învăţa limbajele de programare, în general cele mai sigure sunt chiar tutorialele disponibile pe site-urile tehnologiilor respective”, spune Rughiniş.

Cătălin Alexandru recomandă cursurile online disponibile pe site-urile coursera.com, edx.org şi udacity.com, realizate în colaborare cu profesori de la facultăţi cunoscute. Cursurile, spune el, permit învăţarea în ritmul fiecăruia, iar unele dintre ele se bazează pe participarea activă a cursanţilor.

Povestea de viaţă a unor tineri care au învăţat programare singuri

Liviu, 28 de ani, absolvent al Facultăţii de Instalaţii pentru Construcţii din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, a învăţat programare singur, condiţionat de situaţia financiară proastă pe care i-o oferea jobul în construcţii. El a învăţat cu ajutorul tutorialelor de pe internet şi al prietenilor, iar din 2012 lucrează la o firmă din domeniu şi câştigă 3.600 de lei (aproape 800 de euro), cu 2.000 de lei (440 de euro) mai mult decât la jobul anterior.

Liviu spune că a început cu câteva tutoriale de pe site-ul lynda.com şi symphony.com şi a citit mai multe cărţi de programare, deşi lucra în continuare la fostul job cu normă întreagă.

După 3-4 luni, Liviu a renunţat definitiv la construcţii şi s-a angajat la firma unor prieteni, aceiaşi care l-au sfătuit să-şi schimbe domeniul de activitate. Deşi a avut un traseu rapid, el spune că mai are încă multe de învăţat.

Un alt exemplu de autodidact, Marius, 25 de ani, care lucrează într-o firmă de programare încă de când era student, spune că ce ştie a învăţat tot pe cont propriu, deşi a urmat o facultate de profil. Marius a început să se familiarizeze cu bazele programării încă din liceu, iar apoi a continuat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, unde a studiat limbaje pe care nu le-a mai folosit niciodată după absolvire. Aşadar, el a trebuit să studieze singur, folosind site-uri precum w3schools.com sau stackoverflow.com.

Marius crede că cele mai uşoare limbaje de programare, recomandate pentru începători, sunt HTML şi JavaScript, iar cel mai greu, dar şi cel mai utilizat, este Java, urmat în topul cerinţelor pe piaţa din România de rivalul de la Microsoft, tehnologia .Net.

Trebuie menţionat, totuşi, că învăţarea programării este un proces continuu, care trebuie să se desfăşoare de-a lungul întregii cariere, spune Cătălin Alexandru.

Unde găseşti tutoriale

Java : http://docs.oracle.com/javase/tutorial/java/

JavaScript: http://www.javascriptkit.com/javatutors/index.shtml

C, C++ : http://www.cprogramming.com/tutorial.html

C#: http://msdn.microsoft.com/en-us/library/aa288436%28vâvs.71%29.aspx

Python: http://docs.python.org/2/tutorial/

Ruby: http://rubylearning.com/satishtalim/tutorial.html

Haskell: http://learnyouahaskell.com/chapters

Scheme: http://classes.soe.ucsc.edu/cmps112/Spring03/languages/scheme/SchemeTutorialA.html

Prolog: http://www.csupomona.edu/Âjrfisher/www/prolog_tutorial/contents.html

HTML: http://tutorialehtml.com/ghid-incepatori/prima-pagina-in-html.php

CSS: http://cssplaza.com/1/CSS-Introducere/

www.oreilly.com

www.wrox.com

http://www.bentobox.io/

http://www.codecademy.com/

https://dash.generalassemb.ly/

Alte site-uri de unde poţi învăţa programare

https://courses.edx.org/

http://javascriptissexy.com/

http://www.killerphp.com/

http://learncodethehardway.org/

http://stackoverflow.com/

http://www.lec-academy.ro/ – cursurile costă între 140 şi 890 de ron în funcţie de gradul de dificultate al limbajului de programare şi de nivelul dorit, încăpători sau avansaţi, de numărul de ore necesare pentru finalizarea cursului şi dacă se desfăşoară online sau în clasă
http://www.link-academy.com/Academy-_770_2_77_213 – un curs costă 1900 de lei şi pot fi plătit în rate; cursurile se pot desfăşura online sau în modul tradiţional de şcolarizare

https://www.invata-online.ro/   – preţul unul curs este de 160 de ron

http://www.cursuri-programare.ro/ – preţul unui curs este de 450 de lei
Sursa: http://www.zf.ro/zf-24/cum-poti-deveni-programator-in-mai-putin-de-6-luni-si-sa-ajungi-sa-castigi-aproape-1-000-de-euro-luna-11906680

Carti celebre. De vizita

 

Este greu, aproape imposibil, de imaginat un CEO fără o carte de vizită. Acest mic cartonaş arată statutul unei persoane şi de multe ori este un simbol al personalitaţii purtătorului. Cărţile de vizită ale lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook şi Steve Jobs, co-fondatorul Apple atestă fără-ndoială acest lucru.

Cel mai recent număr al revistei “think: act” prezintă primele cărţi de vizită ale unora dintre cei mai puternici oameni de afacere din SUA, care au schimbat vieţile a milioane de persoane din întreaga lume prin business-urile lor de miliarde de dolari.

 

“Simplistul”

Încă din 1979, Steve Jobs prefera stilul simplist iar acest lucru se poate observa şi din cartea sa de vizită. Logo-ul companiei Apple lipseşte din grafica cărţii de vizită iar Steve este semnat cu numele său întreg, Steven Jobs.

 

 

“Nonconformistul”

Inteligent, acid, sarcastic şi arogant, aşa este ipostaziat Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, în filmul biografic The Social Network, iar cartea sa de vizită pare să exprime aceste trăsături.

 

 

“Artistul”

 

În zilele în care Walt Disney a creat celebrul desen animat Mickey Mouse, nimeni nu-şi punea problema unei “identităţi corporatiste”. Era un artist talentat iar cartea sa de vizită spunea acest lucru. Poate că nu este cea mai bună strategie pentru executivii din zilele de astăzi.

 

„Mogulul din SUA”

Decenii la rând, Donald Trump, cel mai efervescent bogatas al Americii, şi-a transformat averea intr-un subiect de dezbatere publica. Cum arată însă cartea de vizită a omului despre care se spune că transformă betonul în aur? Cu o semnătură pe mijloc, cu scris îngroşat şi personalizat, cartea de vizită a lui Trump este esenţa încrederii de sine.

 

„Tocilarul”

La sfârşitul anilor 70`, când Microsoft avea sediul în Albuquerque, cartea de vizită a lui Bill Gates era un dezastru, în ceea ce priveşte design-ul, notează think: act. Atunci când eşti un tocilar al calculatoarelor, preferinţele altora în ceea ce priveşte design-ul cărţii tale de vizită nu sunt chiar prioritatea ta, mai scrie revista.

 

„Extravagantul”

La mijloc anilor 90, Yahoo! dăduse lovitura în media online, motiv pentru care fondatorul Jerry Yang şi-a permis o carte de vizită extravagantă: cu un format portret şi cu logo-ul companiei, notează think: act.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/cum-arata-si-ce-spun-cartile-de-vizita-ale-lui-zuckerberg-jobs-si-gates-galerie-foto-11459783