Category Archives: Dezbateri

Munca de acasa pentru companiile IT

Un articol despre avantajele muncii de acasa pentru angajatii din industria IT, publicat de Ionuţ Scripcaru in Ziarul Financiar.
Munca de acasă devine un beneficiu din ce în ce mai solicitat în zilele noastre deoarece oamenii au început să realizeze că cea mai valoroasă resursă de care dispun şi singura cu adevărat limitată este timpul lor.

Deşi în acest moment o asemenea solicitare este privită ca un moft, în viitor acest lucru ar putea deveni o necesitate, în condiţiile în care timpul petrecut pe drumul dintre casă şi birou este în creştere, iar echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională devine din ce în ce mai important pentru individ. Personal, cred că această tendinţă se va accentua şi consider că este doar o chestiune de timp până când modelul programului „9 to 5“ va fi folosit doar în activităţile în care prezenţa fizică la locul de muncă este neapărat necesară.

Aş vrea să analizez însă problema din perspectiva concurenţei acerbe dintre firmele de IT (poate şi din alte domenii) pentru atragerea celor mai buni specialişti. Dacă este să împărţim firmele de IT din România din punctul de vedere al mărimii şi al puterii financiare, se disting două mari categorii: multinaţionalele şi companiile mici şi mijlocii.

Un alt lucru prin care se diferenţiază cele două categorii constă în faptul că primele sunt guvernate de o cultură organizaţională foarte bine pusă la punct, însă destul de rigidă, iar cele din urmă nu sunt atât de bine organizate, însă pot fi mult mai flexibile şi receptive la evoluţia pieţei. În cadrul multinaţionalelor, greu se schimbă o procedură, iar în firmele mici procedurile ori nu există, iar dacă există pot fi modificate destul de uşor cu aprobarea unui număr restrâns de persoane. Când vine vorba de atragerea celor mai buni oameni, multinaţionalele oferă în general pachete financiare superioare, multe dintre ele beneficiind şi de ajutoare de stat foarte consistente pentru crearea de noi locuri de muncă. Sunt însă destul de inflexibile când vine vorba de programul de lucru şI de posibilitatea muncii remote sau de acasă. Aici au o şansă companiile mai mici să echilibreze balanţa: să creeze un mediu de lucru în care prezenţa fizică la birou să fie impusă doar atunci când situaţia o cere, în rest să fie opţională.

Am văzut nenumărate conferinţe de HR în care foarte mulţi manageri se plângeau ca nu mai ştiu ce beneficii să ofere pentru a păstra sau atrage noi angajaţi. Răspunsul este foarte simplu: opţiunea lucrului de acasă când situaţia o permite şi încrederea că angajaţii îşi vor face în continuare treaba bine, chiar şi atunci când nu sunt supravegheaţi în mod constant. Înteleg că aceasta este o schimbare destul de mare de paradigmă şi probabil implică multe eforturi din partea companiilor (modificare de proceduri, politici de Securitate etc.), însă lumea evoluează în această direcţie, iar cine se adaptează cel mai repede s-ar putea să aibă cele mai mari beneficii.

Posibilitatea alegerii programului şi locului desfăşurării activităţii ar deschide şi opţiunea colaborării cu PFA-uri fără a exista riscul reconsiderării activităţii, îndeplinindu-se în acest fel destule criterii (4) pentru ca activitatea să poată fi considerată independentă, conform ultimelor norme din codul fiscal. Am mai spus şi repet, pentru că este un lucru foarte important: în acest moment pentru foarte mulţi specialişti IT care folosesc PFA-ul, care sunt în general seniori înalt calificaţi, avantajele acestei forme de colaborare reprezintă puţinele motive care îi mai opresc să accepte contracte în afara ţării, unde tarifele sunt cel puţin duble şi unde există condiţii mult mai relaxate pentru contractori. Realitatea este că în acest moment companiile din România concurează atât între ele cât şi cu cele din vest când vine vorba de atragerea resurselor umane. Din punctul meu de vedere statul a făcut un pas în directia potrivită prin noua definiţie a activităţii independente, însă acum este necesar ca şi companiile să facă eforturi pentru a putea folosi fără riscuri această formă de colaborare care aduce beneficii pentru toate părţile implicate.

Ionuţ Scripcaru este consultant IT independent, specializat pe tehnologii Oracle

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.01.2016

sursa: http://www.zf.ro/opinii/ionut-scripcaru-consultant-it-incurajati-munca-de-acasa-daca-vreti-sa-ramana-in-tara-cele-mai-bune-creiere-din-it-14960833

 

Analiza: Top 100 companii europene de software

top_companii_europene_softwareAm citit mai demult un post pe un alt blog despre top 100 companii europene de software pe 2013 (bazat pe datele financiare din 2012). Datele prezentate erau pe baza raportului de pe truffle100.com. Datele fiind destul de bogate si variate, am zis ca merita sa fac o analiza mai atenta a lor. Asadar am incarcat raportul de pe site-ul original intr-o baza de date si m-am jucat cu niste mici rapoarte. Un prim raport dupa numarul de companii din top in functie de tara de origine da urmatoarele rezultate. Topul este de departe dominat de trioul Marea Britanie – Franta – Germania, cu 55 din cele 100 de companii. UK domina prin numar si are in general companii mici si medii in top, axate pe servicii, dupa cum se va vedea mai jos si dintr-un raport pe dimensiue / cifra de afaceri.

Country Companies Nordic?
UK 22
FR 19
DE 14
SE 9 y
NL 7
FI 6 y
CH 5
IT 3
NO 3 y
AT 2
CZ 2
DK 2 y
PL 2
SP 2
BE 1
SK 1
total 100  

Surpriza, sau mai degraba confirmarea vine de la urmatorul pol, format de tarile nordice (Suedia-Finlanda-Norvegia-Danemarca) care totalizeaza 20 de companii – foarte mult avand in vedere ca vorbim de o populatie totala de aproximativ 25 mil de locuitori. Acestea confirma de fapt investitiile sustinute pe care aceste tari le fac in inovatie, la nivel de sistem de invatamant, antreprenorial, dar si la nivel nivel de societate per ansamblu. Se mai remarca regiunea Benelux, sau mai bine zis Olanda cu 7 tari in top, urmata de Elvetia cu 5 tari. Celelalte tari prezente cu 2 sau 1 companii sunt irelevante ca pondere in acest top. Exceptie face Polonia, care desi are doar 2 companii in top, una dintre ele este Asseco, nr 6 in acest top, prezenta si in Romania, cu cifra de afaceri de peste 1 mld de euro. De remarcat ca in top nu apare “vedeta” Irlanda. De ce? Simplu, pentru ca Irlanda, la fel ca si Romania nu are industrie software proprie, ci doar industrie de servicii software pentru gigantii din domeniu, care din pacate pentru europeni, sunt din SUA (Microsoft, Google, Facebook, IBM, Dell, Intel, Apple, Oracle). Ba putem spune ca la acest capitol Romania sta mai bine, intrucat companii gen Siveco, Bitdefender, TotalSoft se apropie de intrarea in top 100, dupa cum remarca si autorul blogului unde am gasit initial topul.

Urmatorul raport, bazat pe cifra de afaceri a companiilor pozitioneaza insa pe primul loc in top Germania, atat dupa veniturile din software, cat si dupa veniturile totale (incluzand serviciile). Acest fapt se intampla insa numai datorita companiei SAP – singura companie software europeana de talie mondiala (alaturi de Siemens poate, care nu e o companie software, dar are si divizii reprezentative de software).

Software Revenue       Total revenue    
Country Nr Comp Soft rev   Country Nr Comp Total rev
DE 14 20328.7 DE 14 22178.5
UK 22 5994.5 UK 22 10035.8
FR 19 4348.9 NL 7 7319.2
SE 9 2326.6 FR 19 6867.8
NL 7 2236.2 SE 9 3494.4
CH 5 1208.1 IT 3 1534.3
PL 2 1152.4 PL 2 1531.1
FI 6 625.1 CH 5 1352
BE 1 594.9 NO 3 988.2
IT 3 557.3 FI 6 645
NO 3 544.9 BE 1 597
CZ 2 361.9 CZ 2 361.9
DK 2 287 DK 2 287
SK 1 256.4 SK 1 256.4
SP 2 198.4 SP 2 198.4
AT 2 126.3 AT 2 126.3

Eliminand SAP din top, care are cifra de afaceri de aproape 10 ori mai mare decat urmatoarea clasata (Dassault Systemes), Germania coboara pe locul 2 la software si chiar pe 4 la servicii, unde e depasita si de Olanda.

Din punct de vedere al indicatorului companie privata sau publica (listata la bursa, cu actionari majoritari externi) nu sunt diferente semnificative, ponderea fiind de aproximativ 4 publice la 6 private. Totusi, primele 10 companii in top dupa cifra de afceri sunt private.

Un alt raport interesant este cel bazat pe productivitatea pe angajat  R&D (nu e un indice real, intrucat e bazat doar pe eficienta unui R&D engineer la volumul de vanzari, nu de cod sau de valoare produsa, dar merita analizat). Aici productivitatea variaza de la 0.18 – 0.25 mil eur/ angajat R&D pana la aprox. 5 mil eur/angajat/an (sper ca nu e o greseala) pentru companiile Swisslog si Affecto, de dimensiune mica ce-i drept – media europeana fiind de 0.75 mil eur / angajat. Tabelul urmator prezinta lista companiilor dupa veniturile din software, aratand si eficienta pe angajat.

Company Country RD Emp Soft rev (Mil eur) Rev / emp
SAP DE 18012 15930 0.884410393
DassaultSystemes FR 4500 1853.4 0.411866672
Sage UK 1391 1591.4 1.144069033
Hexagon SE 3000 1282.8 0.427600016
WincorNixdorf DE 781 1257.3 1.609859217
AssecoGroup PL 3180 1002.1 0.315125778
SoftwareAG DE 887 922.2 1.039684343
DATEV DE 1312 736.7 0.561509156
WoltersKluwer NL 2312 733.4 0.317214543
SWIFT BE 465 594.9 1.279354891
Acision UK 486 516.4 1.062551491
Unit4 NL 1325 469.8 0.354566029
Misys UK 1100 454.3 0.412999989
Swisslog CH 79 403.7 5.110126737
Visma NO 303 392.1 1.294059426
NorthgateInformationSolutions UK 761 389.7 0.512089372
SopraGroup FR 700 350.7 0.501000017
Temenos CH 589 350.4 0.594906611
GAD DE 233 343.7 1.475107349
Fidessa UK 456 343.4 0.753070162
CompugroupHolding DE 1126 324.6 0.288277092
MicroFocus UK 318 323.1 1.016037755
Murex FR 300 318 1.06
Sophos UK 550 315.2 0.573090931
Cegedim FR 1055 315 0.298578199
IFS SE 387 307.2 0.793798481
Avaloq CH 250 306.1 1.224400024
Gemalto NL 1700 304.2 0.178941184
Invensys UK 564 304.1 0.539184408
QlikTech SE 228 302.4 1.326315763
Centric NL 150 292 1.946666667
AVGTechnologies CZ 329 277 0.841945289
AVEVAGroup UK 392 264.1 0.673724505
ESET SK 332 256.4 0.772289138
Zucchetti IT 1000 247 0.247
Reply IT 358 239 0.667597765
Cegid FR 561 226 0.40285205
Axway FR 540 224.3 0.415370376
Exact NL 471 217.1 0.460934196
Civica UK 310 211 0.680645161
SimCorp DK 326 209.2 0.641717782
Kofax UK 292 200.6 0.686986322
Nemetschek DE 572 175.1 0.306118892
RM UK 218 166.2 0.762385307
PSI DE 149 162.4 1.089932845
F-SecureCorp. FI 391 157.2 0.402046028
TotalSpecificSolutions NL 279 155.7 0.558064505
Comarch PL 389 150.3 0.386375329
SDLInternational UK 192 146 0.760416667
IRISSoftware UK 177 145.3 0.820903972
LinedataServices FR 370 144 0.389189189
PandaSecurity SP 210 142.3 0.677619062
COR&FJA DE 125 132.8 1.062400024
Affecto FI 25 122.9 4.916000061
Prodware FR 245 119 0.485714286
Anite UK 151 116.6 0.77218542
AdvancedComputerSoftware UK 300 112.7 0.375666656
ESIGroup FR 285 109 0.38245614
BasWare FI 351 106.6 0.303703699
Aditro SE 240 102 0.425
AvanquestSoftware FR 119 101.3 0.85126053
Digia FI 143 100.5 0.702797203
Vizrt NO 100 94.8 0.948000031
Lumesse UK 180 90 0.5
ISAGRI FR 250 86 0.344
AvastSoftware CZ 183 84.9 0.463934435
ReadSoft SE 108 84.4 0.781481496
Comptel FI 222 82.4 0.371171178
ERIBancaire CH 110 81.7 0.742727245
Seeburger DE 120 81.5 0.679166667
GFIInformatique FR 200 81 0.405
IBS SE 200 80.4 0.402000008
Berger-Levrault FR 192 80.3 0.418229183
Smartfocus FR 80 78.2 0.977499962
BuhlDataService DE 115 78 0.67826087
Sitecore DK 180 77.8 0.432222239
Personal&Informatik DE 134 74.9 0.558955235
KewillSystems UK 130 73.1 0.562307681
GruppoEngineering IT 267 71.3 0.26704121
Elca CH 70 66.2 0.945714242
ISISPapyrus AT 70 64.3 0.918571472
GenerixGroup FR 92 64.3 0.698913077
AFASERPSoftware NL 84 64 0.761904762
Smartstream UK 90 62.8 0.697777769
AUTOMIC AT 70 62 0.885714286
SSPHolding UK 66 61.2 0.927272739
ENEA SE 148 60.8 0.410810806
OperaSoftware NO 133 58 0.436090226
proALPHA DE 91 57.7 0.634065942
Meta4 SP 112 56.1 0.500892844
SymphonyEYC FI 100 55.5 0.555
Lectra FR 213 55.3 0.25962441
ORCSoftware SE 92 54.6 0.593478244
Delcam UK 201 54.4 0.270646774
Thunderhead.com UK 50 52.9 1.058000031
HogiaGroup SE 100 52 0.52
intershopCommunications DE 126 51.8 0.411111105
FiducialInformatique FR 122 48.9 0.400819685
Efront FR 58 48 0.827586207
TalentiaSoftware FR 80 46.2 0.57750001

Raportul de eficienta dus un pas mai departe, arata eficienta medie a angajatilor din companiile prezente in top (nu stiu daca are relevanta statistica, desi de la 3-4 companii pe tara in sus as inclina sa zic ca are). Ce putem spune de aici? Ca elvetienii si norvegienii par a fi mai eficienti decat nemtii, care sunt mai eficienti decat englezii. La sfarsitul clasamentului avem Suedia, Finlanda, Franta, Olanda (oarecum surprinzator pentru ultimele 4 cu exceptia Frantei), Italia si Polonia.

Country Comp Emp Soft Rev Efic
BE 1 465 594.9 1.279355
CH 5 1098 1208.1 1.100273
NO 3 536 544.9 1.016604
AT 2 140 126.3 0.902143
DE 14 23783 20328.7 0.854758
SK 1 332 256.4 0.772289
UK 22 8375 5994.5 0.715761
CZ 2 512 361.9 0.706836
SP 2 322 198.4 0.616149
DK 2 506 287 0.567194
SE 9 4503 2326.6 0.516678
FI 6 1232 625.1 0.507386
FR 19 9962 4348.9 0.436549
NL 7 6321 2236.2 0.353773
IT 3 1625 557.3 0.342954
PL 2 3569 1152.4 0.322892

In incheiere, post spune ca, cu numai 8 din ele prezente si in Romania (SAP, Asseco, Wolters Kluwer (nu partea de software), Misys, Temenos, Axway, SDL International si ENEA – corectati-ma voi daca gresesc ), nu ne putem lauda cu o prezenta spectaculoasa a software-ului european la noi, chiar daca suntem europeni. Asta confirma inca o data ca Romania, la fel ca Irlanda este fie o destinatie pentru servicii pentru marile multinationale americane, fie pentru software outsourcing pentru alte companii mici/medii sau cu activitate principala in alte sectoare (bancar, automotive, …). De asemenea topul arata ca piata de outsourcing nu aduce valoare, ca daca nu esti firma cu produse software proprii, nu prea contezi in liga mare europeana. Voi da numai doua exemple de firme europene de outsourcing mari, foarte prezente in Romania, cu peste o mie de angajati, dar care nu se regasesc in acest top: Endava si Luxoft. Lista poate continua, desigur.

Despre studiul IDC-ANIS privind piata de software din Romania

Presupun ca ati citit cu totii despre noua iesire in presa de saptamana trecuta a sefului ANIS referitoare la valoarea si evolutia pietei de software din Romania, evaluata conform unui studiu IDC-ANIS efectuat pe 200 de firme de soft, despre care au scris toate ziarele de profil. Cateva din articole aici sau aici.

Conform studiului, exista patru mari categorii de firme de soft din România (care de fapt sunt 5):

1. Companii străine care vând soluţii software în România (ex. Microsoft, SAP, Oracle). “…care au în general angajaţi în vânzări, marketing şi mai puţin ingineri. Este adevărat că aceste companii au în România şi centre de dezvoltare sau outsourcing, dar este vorba practic de o altă activitate, derulată prin alte firme.

2. Companii străine care care au centre de dezvoltare software în România (ex. Ixia, Intel, Adobe) “Sunt companiile care au în România activităţi complicate, care au oameni plătiţi foarte bine – sunt firmele care determină oameni foarte bine pregătiţi să nu plece în străinătate. Aceste companii angajează ingineri de software, care lucrează la produse foarte interesante“.

3. Companii de outsourcing de software. 

Sunt firme uriaşe care dezvoltă soft în România şi despre care se ştie foarte puţin. Aici intră şi companii cu un model hibrid, care au şi produse proprii, pe lângă activitatea de livrare de soft la comandă. Aceste companii angajează 90% din ingineri şi programatori şi aici există şi presiunea cea mai mare pe numărul de oameni şi pe salarii pentru că aceste companii au nevoie să angajeze mai mulţi oameni pentru a-şi mări businessul. Presiunea pe piaţă vine de la această categorie de companii“.

3′.  Companii hibrid (outsourcing + produs) – combinatie intre 3 si 4 – 46% din piata.

4.  Companii care produc si vand software comercial (produse porprii) – 11% din piata.

Concluziile studiului:

– Piaţa românească de software a crescut anul trecut cu 5,7%, la 572,3 milioane euro

– Piaţa de software va urca în medie cu 3,3% în următorii cinci ani

-11% dintre companiile de software (categoria 4) generează 30% din cifra de afaceri a sectorului

Cateva comentarii la cele de mai sus:

– Impartirea companiilor asa cum e facuta nu acopera tot spectrul de servicii software – de exemplu lipseste o categorie destul de consistenta: integratori de solutii software. Aceasta categorie e puternic reprezentata in piata atat prin tipul de lucrari: toate sistemele complexe din administratia publica sau din marile business-uri private, dar si ca valoare – un proiect mare de acest tip e de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de euro.

– Valorile privind valoarea si evolutia industriei sunt oarecum scoase joben, avand in vedere ca studiul a implicat 201 firme din Romania, majoritatea fiind cele afiliate ANIS.

– Impartirea in “the good guys/companies” and “the bad guys/companies” este partinitoare si probabil in favoarea membrilor “marcanti”. ANIS ne explica faptul ca software-ul adevarat se face in companiile din categoria 2 (categorie care din pacate e foarte slab reprezentata la noi), in timp ce restul nu prea fac treaba buna, ci mai mult creeaza concurenta pe piata muncii.

– Faptul ca firmele din categoria 4 (11%) fac 30% din vanzari este imbucurator si demn de urmat, dar asta e realizata din mai multe motive:

a. In Romania exista cateva firme software “de produs” cu pondere foarte mare in acel 30%. Astfel, din topul primelor 25 de firme de software dupa venitul din 2012 prezentat aici Top firme software in 2012, cam jumatate sunt firme de produs (Siveco, BitDefender, UBisoft, TotalSoft, Electronic Arts, … pentru a le numi doar pe cateva din top). Asta fara a mentiona firme de tip Oracle, SAP, Microsoft, care se incadreaza in categoria 1 conform clasificarii ANIS.

b. vanzarea de produse software complexe in multe cazuri vine cu proiecte de integrare mari, care includ consultanta, livrare de hardware, integrari custom, suport si multe altele.

Exista si cateva motive pentru care, desi ne dorim atat, nu putem avea o piata de produse software mai mare. Principalul motiv este ca nu exista o piata interna puternica pentru astfel de produse. Intr-o tara in care multe firme mici folosesc inca Excel ca produs de ERP, CRM, gestionare de stocuri, comenzi, samd, e greu de incurajat dezvoltarea de produse. O firma de produse trebuie sa vanda suficient de mult pentru a supravietui.  O alternativa de supravieturire este outsourcingul.

Un alt motiv este ca nu se investeste in astfel de produse sau companii de produs. Toate initiativele atat de mediatizate de tip angel investor care nu fac decat sa sustina una din 100 de idei afaceri viabile – pe cea care pare ce mai profitabila.

Avem industria software pe care o meritam si pe care ne-au “pregatit-o” guvernantii printr-un set de initiative si facilitati pentru multinationalele mari. Sa speram ca se va schimba in mai bine.

 

Inovat in Romania

Programat in Romania” devine “Inovat in Romania“.

Numele blogului “Programat in Romania” a aparut din ideea de a marca / amprenta rezultatele muncii celor care activeaza in domeniul IT si care marea lor majoritate produc software, produse sau servicii pentru export. A fost inspirat dintr-un program guvernamental de promovare a produselor romanesti cu nume similar (Fabricat in Romania), care se desfasura in urma cu vreo 10 ani.

In mai multe postari am abordat probleme esentiale ale industiei: lipsa unei viziuni guvernamentale pentru industria IT&C, lipsa sprijinului pentru dezvoltarea firmelor locale, cu produse proprii, in devafoarea multimationalelor cu centre de servicii, incurajarea businessului de outsourcing in defavoarea inovatiei si a exportului de produse.

Temele abordate nu au fost prea mult legate de programare – nici nu mi-am dorit asta – , ci mai degraba de industria IT in general. Putini din cei care lucreaza in domeniu mai mult de 5-10 raman cu titulatura de programator. Munca se diversifica, capatand noi valente. Cu toate ca avem roluri de Business sau System Analyst, Software Engineer sau Analyst Programmer, Technical Team Leader sau Project Manager, Software , Solution sau Product Architect, Testing sau Support Engineer, Manager, Business sau Consultant IT, toti suntem la baza programatori.

Insa multe ori am simtit ca eticheta “Programat in Romania” nu e de ajuns pentru ce facem noi, ca s-ar putea numi la fel de bine “Designed in Romania”, “Architectured in Romania”, “Build in Romania”, dar si hosted, maintained sau supported in Romania. Toate aceste activitati sunt parte a muncii noastre, dar nici una nu e reprezentativa pentru ce facem si mai ales pentru ce ne-am dori sa facem.

Pentru a corecta eticheta de “programatori”, care in acceptiunea multora se refera la nivelul functional, de baza al activitatii de livrare de produse si servicii software dar si pentru a incuraja si sustine antreprenoriatul, dezvoltarea firmelor romanesti, crearea de business IT cu valoare ridicata mare, blogul “Programat in Romania” devine “Inovat in Romania“.

Cu siguranta inovatia este cea care ne mana de la spate pe toti, care ne motiveaza, asa ca incepand de acum si acest blog va pune putin umarul la sustinerea si dezvoltarea acestei idei. Cu siguranta ca “inovat” e mai mult decat analizat, arhitecturizat, designat, programat, testat, construit. E un termen care inspira si care ne face placere sa fie asociat cu munca noastra.

Asadar, sa incercam sa inovam in Romania. Sa inovam in industria de software din Romania.

 

Potentialul industriei IT din Romania

inovatia in IT - solutie romaneascaO parte dintr-un articol al lui Bogdan Putinca ( fost owner IP Devel, actualmente ENEA) despre industria IT din Romania.

Au rămas puţine firme de IT independente în România. Ţintele de achiziţie au cam fost cumpărate. Au mai rămas câteva stele – mari sau foarte mari. Dar despre cei mici şi foarte mici, care să formeze noul val al IT-ul românesc, nu prea am mai auzit în ultimii cinci ani. Pentru că sunt puţini oameni în România care să creadă atât de tare într-o idee, să reinventeze roata mai bine sau să aibă suficienţi bani de investit încât să zică „eu pot să o fac mai bine”. Multe idei cred că se zbat în anonimat. Sau poate îşi găsesc un investitor sau doi care să tragă de ele un pic. Să le crească. Şi să încerce să le dea aripi.

Personal, cred că e foarte greu să mai reuşeşti în industria de IT românească, cu o idee nouă. Pentru că e prea scump şi pentru că idei noi nu prea mai sunt. Ceea ce cred însă că se poate face, şi chiar cu şanse bune de reuşită, este să utilizăm potenţialul imens al inteligenţei româneşti – ca naţie suntem probabil printrei cei mai buni „problem solver„-i din lume, pentru a creea concepte de cercetare. Aşa numitul R&D. Cu aceste concepte, care nici măcar nu costă foarte mult să le produci, se poate merge după finanţare „în afară„. Pentru că acolo sunt bani. Se pot construi firme şi afaceri care să pună la masă resursele foarte bine pregătite cu capitalul necesar. Se poate construi o industrie de IT bazată pe inteligenţă. Nu pe costuri mici sau PFA-uri care fentează taxele. De ce nu ar fi România un centru de excelenţă şi inovaţie în IT?

E suficient doar să canalizăm o parte dintre bugetele generoase pe care statul încă le alocă pentru sprijinirea industriei locale de IT, dar care sfârşesc în proiecte inutile şi călătorii fără rezultate în cine ştie ce colţ al lumii, pentru a încuraja generaţia tânără să gândească şi să-şi pună în aplicare ideile într-un mediu care să sprijine şi să faciliteze inteligenţa şi creativitatea.

Mai este loc pe piaţa românească de IT. Dar nu pentru importatori de cutii sau call centere. Ci pentru valoare adevărată.

Puscarion Valley

Problema brandului de tara s-a pus in repetate randuri in ultimii 20 de ani, de cand incercam sa ne gasim o identitate. Ne-am agatat mereu de Dacia, Nokia, Dracula, Land of Choice, Ford – respectiv ne-am simtit tradati cand unii din ei s-au dus (Nokia).

In ultimii 10 ani oameni din domeniu au propus ca “adevaratul” brand de tara al Romaniei sa fie IT-ul iar in ultima vreme discutiile de acest gen se reiau. Mai multe articole recente ne fac sa intelegemca oamenii din IT cauta o identitate pentru domeniul in care lucreaza dar si o recunoastere a valorii sale. Sa vedem de ce.

Daca un domn de la Ixia ne spune fara drept de apel cum sta treaba: Inginerii IT români ar trebui să fie brandul de ţară, pentru ca sunt cautati pentru valori precum: “pregătirea, capacitatea de execuţie, inovarea, fidelitatea”, altii nu se limiteaza la asta.

typing_handcuffs

Cei de la BitDefender (Florin Talpeş – owner, Bogdan Dumitru – Chief Tehnical Officer) incep sa vorbeasca in “clustere” cand se refera la fenomenul infractional bancaro-informatic din zona Olteniei (cu polul la Ramnicu Valcea) sau la pepiniera de hackeri de la Valcea, probabil pentru a pondera celalalt cluster IT, creat prin munca, lansat anul acesta la Cluj. Fenomenul ar trebui sa poarte si un nume in opinia dumnealui: “Ramnic Valley”, prin analogie cu centrul de inovatie din California si ne expica si de ce:

„Sunt câţiva. Dacă vă uitaţi la ce au devenit închisorile în România, sunt adevărate universităţi de escrocat. Intră unul neiniţiat şi iese profesionist de acolo. A fost un mic grup. Au pus la comun cunoştinţele şi au învăţat unii de la alţii”, spune Florin Talpeş, creatorul Bitdefender, cel mai cunoscut antivirus românesc din lume. Potrivit managerului, dacă se face abstracţie de obiectul de activitate al acestor indivizi, fenomenul este unul „extrem de bun”. Cei de la Bitdefender spun că hackerii nu sunt neapărat experţi în programare, ci sunt mai degrabă buni în fraude legate de inginerie socială. „Există nişte guru acolo, dar astea se întâmplă în general în zona neagră. Există organizaţii care funcţionează ca o corporaţie adevărată. În Râmnicu Vâlcea, ştiinţa se însămânţează prin aer”.

Intr-o tara debusolata, lipsita de valori e periculos cand seful celui mai mare si popular brand romanesc de IT, folosit de 500 de milioane de utilizatori face astfel de aprecieri (dincolo de ceva-ul acela care exista in aer), pentru ca “gireaza” fenomenul si indirect il sustine.

Mai apare in completare inca o fraza, dar care e estompata de profunzinea afirmatiilor anterioare, de sentimentele de fals patriotism pe care le trezeste in noi si de satisfactia pe care ne-o creeaza inteligenta acestor “baieti de-ai nostri”.

 „La o altă scară şi cu un set diferit de valori, acelaşi lucru se întâmplă şi în Silicon Valley”.

Asadar vaorile ne omoara, sau mai exact lipsa lor.

Nu pot sa nu remarc insa ca “inovarea” se regaseste si in alta parte a tarii, tot in domeniul bancar, numai ca tehnica difera, lucru confirmat si de un alt articol The Sun: “Bacau, capitala furturilor din bancomatele englezesti”.

Trei regiuni geografice si istorice diferite, trei preocupari diferite, o singura tara, in final un singur brand. Ne definim prin inovatiile pe care le facem. Ma tem inca ca mai remarcabile si de temut (la propriu) sunt inovatiile negative.

In incheiere putem concluziona ca “Hackerii nostri sunt mai buni decat ai lor”, daca asta ne da vreo satisfactie, desi nu ar trebui.

Busteni software

busteni softwareDin categoria “aceste cuvinte ne doare”,  tema “busteni software” – o realitate durereroasa – este adusa din nou in actualitate de un manager de firma IT romaneasca. Subiecte dezbatute si de mine anul trcute in Palmasi software sau East by Southeast.

Romania faciliteaza setup-ul afacerilor de tip call-center / centre globale de servicii/suport, care au valoare adaugata mica in defavoarea firmelor locale de IT cu produse porprii si valoare adaugata mare. “Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila.”

Spre deosebire de industria lemnului, unde materia prima se epuizeaza cu consecinte dramatice pentru tara, serviciile de acest gen au alte riscuri: cate de repede si de usor vin, tot asa pleaca.

România ar trebui să sprijine dezvoltarea companiilor IT locale, care au produse proprii cu valoare adăugată mare pe care le pot vinde în străinătate şi nu deschiderea de centre de suport ale multinaţionalelor, dacă îşi propune să nu rămână în urmă faţă de ţările din jur şi să înregistreze o rată mai mare de creştere economică, declară Cătălin Păunescu, managing director şi acţionar majoritar al Star Sto­rage, furnizor local de soluţii IT cu afaceri de 22,5 mil. euro în 2012.

„Am analizat schemele de ajutor de stat, de clustere, dar acestea sunt facilităţi oferite multinaţionalelor ca să facă în România servicii de valoare mică cu un număr mare de oameni. O mare problemă este faptul că – vorbind de zona tehnologică – se investeşte foarte mult în servicii cu valoare adău­gată mică, de tipul call centerelor, a centrelor de suport globale. Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila. Pentru a avansa eu cred că este nevoie de companii locale puternice de IT“, a spus Păunescu.

Ţări ca Republica Moldova, în care statul are un plan pe care îl şi execută în domeniul IT&C, o vor lua înaintea României, unde „de zece ani auzim numai propagandă, nici măcar marketing pe zona de IT&C, dar pe zona de execuţie nu se întâmplă nimic“, a adăugat Păunescu. „Viteza cu care se mişcă lucrurile în alte părţi este incomparabilă cu ceea ce se întâmplă în România.“

Salarii pentru toti

Facand o retrospectiva a cautarilor pe blog pe anul trecut am fost surprins ca Zeitgeist-ul pentru blogul Programat in Romania contine cuvinte de tipul “salarii IT”, “salarii compania x”, cum se vede si in captura de mai jos. Cu alte cuvinte o mare parte din vizitatorii blogului ajung aici in urma cautarilor dupa salarii (in IT), asta in conditiile in care doar in vreo doua posturi am abordat tema asta.

cautari_salarii_pir

Recunosc, e un subiect important si e de preferat sa afli niste informatii in zona salariilor inainte de a-ti pierde timp pretios in tot felul de interviuri tehnice si de HR, care abordeaza orice, dar numai acest subiect nu.

Intotdeauna am apreciat pietele occidentale (SUA, UK) pentru faptul ca nu fac un secret din salairul corespunzator unei pozitii pentru care angajeaza. Acesta e furnizat ca range destul de strans, reprezentand salariul brut pe un an (ex. (x)xx.xxx GBP/EUR/USD) si da o imagine destul de exacta si asupra nivelului si responsabilitatilor jobului, dincolo de titlul in sine.

La noi salariul e considerat confidential si e un mare tabu, ramas asa inca de la sfarsitul anilor ’90, cand aproape toate salariile erau la negru, sau la un gri foarte inchis.

O alta remarca pe care as face-o e ca la noi majoritatea companiilor nu incearca sa angajeze neaparat cel mai bun candidat pentru o pozitie, ci candidatul care intruneste minimul de cerinte obligatorii si care solicita salariul cel mai mic.

Mai jos o descriere a algoritmului de angajare de tipul “minimal financial expectiations” practicat de majoritatea companiilor:

open position

publish the announcement

filter CVs

run the interviews

select the candidates who passed the interviews

sort the candidates ascending based on the financial expectations

for each candidate

__make the offer

__if offer accepted

____hire candidate

____break

Mult succes tuturor la interviuri si/sau la (re)negocierile de salariu.