Category Archives: Antreprenoriat IT

Inovat in Romania

Programat in Romania” devine “Inovat in Romania“.

Numele blogului “Programat in Romania” a aparut din ideea de a marca / amprenta rezultatele muncii celor care activeaza in domeniul IT si care marea lor majoritate produc software, produse sau servicii pentru export. A fost inspirat dintr-un program guvernamental de promovare a produselor romanesti cu nume similar (Fabricat in Romania), care se desfasura in urma cu vreo 10 ani.

In mai multe postari am abordat probleme esentiale ale industiei: lipsa unei viziuni guvernamentale pentru industria IT&C, lipsa sprijinului pentru dezvoltarea firmelor locale, cu produse proprii, in devafoarea multimationalelor cu centre de servicii, incurajarea businessului de outsourcing in defavoarea inovatiei si a exportului de produse.

Temele abordate nu au fost prea mult legate de programare – nici nu mi-am dorit asta – , ci mai degraba de industria IT in general. Putini din cei care lucreaza in domeniu mai mult de 5-10 raman cu titulatura de programator. Munca se diversifica, capatand noi valente. Cu toate ca avem roluri de Business sau System Analyst, Software Engineer sau Analyst Programmer, Technical Team Leader sau Project Manager, Software , Solution sau Product Architect, Testing sau Support Engineer, Manager, Business sau Consultant IT, toti suntem la baza programatori.

Insa multe ori am simtit ca eticheta “Programat in Romania” nu e de ajuns pentru ce facem noi, ca s-ar putea numi la fel de bine “Designed in Romania”, “Architectured in Romania”, “Build in Romania”, dar si hosted, maintained sau supported in Romania. Toate aceste activitati sunt parte a muncii noastre, dar nici una nu e reprezentativa pentru ce facem si mai ales pentru ce ne-am dori sa facem.

Pentru a corecta eticheta de “programatori”, care in acceptiunea multora se refera la nivelul functional, de baza al activitatii de livrare de produse si servicii software dar si pentru a incuraja si sustine antreprenoriatul, dezvoltarea firmelor romanesti, crearea de business IT cu valoare ridicata mare, blogul “Programat in Romania” devine “Inovat in Romania“.

Cu siguranta inovatia este cea care ne mana de la spate pe toti, care ne motiveaza, asa ca incepand de acum si acest blog va pune putin umarul la sustinerea si dezvoltarea acestei idei. Cu siguranta ca “inovat” e mai mult decat analizat, arhitecturizat, designat, programat, testat, construit. E un termen care inspira si care ne face placere sa fie asociat cu munca noastra.

Asadar, sa incercam sa inovam in Romania. Sa inovam in industria de software din Romania.

 

Potentialul industriei IT din Romania

inovatia in IT - solutie romaneascaO parte dintr-un articol al lui Bogdan Putinca ( fost owner IP Devel, actualmente ENEA) despre industria IT din Romania.

Au rămas puţine firme de IT independente în România. Ţintele de achiziţie au cam fost cumpărate. Au mai rămas câteva stele – mari sau foarte mari. Dar despre cei mici şi foarte mici, care să formeze noul val al IT-ul românesc, nu prea am mai auzit în ultimii cinci ani. Pentru că sunt puţini oameni în România care să creadă atât de tare într-o idee, să reinventeze roata mai bine sau să aibă suficienţi bani de investit încât să zică „eu pot să o fac mai bine”. Multe idei cred că se zbat în anonimat. Sau poate îşi găsesc un investitor sau doi care să tragă de ele un pic. Să le crească. Şi să încerce să le dea aripi.

Personal, cred că e foarte greu să mai reuşeşti în industria de IT românească, cu o idee nouă. Pentru că e prea scump şi pentru că idei noi nu prea mai sunt. Ceea ce cred însă că se poate face, şi chiar cu şanse bune de reuşită, este să utilizăm potenţialul imens al inteligenţei româneşti – ca naţie suntem probabil printrei cei mai buni „problem solver„-i din lume, pentru a creea concepte de cercetare. Aşa numitul R&D. Cu aceste concepte, care nici măcar nu costă foarte mult să le produci, se poate merge după finanţare „în afară„. Pentru că acolo sunt bani. Se pot construi firme şi afaceri care să pună la masă resursele foarte bine pregătite cu capitalul necesar. Se poate construi o industrie de IT bazată pe inteligenţă. Nu pe costuri mici sau PFA-uri care fentează taxele. De ce nu ar fi România un centru de excelenţă şi inovaţie în IT?

E suficient doar să canalizăm o parte dintre bugetele generoase pe care statul încă le alocă pentru sprijinirea industriei locale de IT, dar care sfârşesc în proiecte inutile şi călătorii fără rezultate în cine ştie ce colţ al lumii, pentru a încuraja generaţia tânără să gândească şi să-şi pună în aplicare ideile într-un mediu care să sprijine şi să faciliteze inteligenţa şi creativitatea.

Mai este loc pe piaţa românească de IT. Dar nu pentru importatori de cutii sau call centere. Ci pentru valoare adevărată.

Mincubator

 Din Zf aflam despre Mincubator.ro oferit de Mediafax – un proiect de sprijinire a anteprenoriatului IT – pentru “coacerea” noilor idei de afaceri cu potential.  Ariile acoperite vor fi servicii si aplicatii, ecommerce si proiecte de creare content. Modalitatea de recuperare a banilor de catre furnizorul platformei va fi in revim de revenue sharing. Sa vedem ce boboci vor produce.

Mediafax Group a lansat un incubator de afaceri pentru antreprenorii care au proiecte de aplicaţii pentru mobil, de tip e-commerce sau de content original.

„Ne-am hotărât să derulăm acest proiect, şi mai ales în zona de IT şi activităţi conexe, pentru că există foarte mulţi români care, fie că vor să pună pe picioare un business, fie că vor să dezvolte unul deja existent, nu pot face rost de banii de care au nevoie. Sigur că există deja iniţiative similare ca cele de tip business angel, hub-uri sau cloud, dar încă există o foarte mare cerere pe piaţă pentru un astfel de program“, spune Cosmin Ghinea, director de dezvoltare al Mediafax Group. El afirmă însă că, spre deosebire de iniţiativele menţionate, www.mincubator.ro pune la dispoziţia micilor întreprinzători un sediu, o reţea la care aceştia pot avea acces (servere, hosting, soft), consultanţă şi o bază de clienţi ai grupului – în schimbul a unui procent minoritar din businessul nou creat (care poate varia între 5% şi 25%). Proiectele aplicanţilor trebuie să se afle încă „pe hârtie” sau în primele luni de activitate pentru a fi selectate.

În primul an de funcţionare a incubatorului, Ghinea precizează că proiectul are ca ţintă atragerea a 10-20 de potenţiale firme, urmând ca anul viitor, în funcţie de aplicaţiile primite, mincubator.ro să se dezvolte şi în alte zone de business.

De la momentul depunerii proiectului, aplicanţii vor ajunge să semneze contractul în termen de două luni, timp în care cele două parţi vor stabili care sunt obiectivele de business, cât timp este necesar pentru ca acestea să fie îndeplinite, dar şi care sunt condiţiile ce ţin de un eventual exit al celor implicaţi sau de obligaţiile pe care aceştia le au în cazul în care proiectul eşuează.

„În acele două luni în care noi preconizăm că vom semna un parteneriat vom vorbi şi despre cum îi putem ajuta noi, ce aşteptări au de la noi sau care sunt termenii pe baza cărora continuăm parteneriatul. Iar legat de posiblitatea acestora de a deveni acţionari unici ai proiectului cu care au venit la noi lucrurile sunt clare – fie vindem noi acţiunile către ei, fie ei le vând către noi, ori vindem businessul unui alt partener (fond de investiţii, companie) sau continuăm cu o revizuire a procentelor”, spune Ghinea.

El mai precizează că potenţialul unor astfel de proiecte ar putea fi măsurabil în termen de un an, asta în cazul categoriei e-commerce. În schimb, pentru a-şi da seama dacă o aplicaţie pentru mobile va deveni profitabilă „juriul” (format din echipa de management a Mediafax) ar avea nevoie de doar două săptămâni sau o lună. Prin urmare, „girul” acordat unuia dintre afacerile pe care le dezoltă micii întreprinzători diferă de la un model de business la altul şi de la dinamica pieţei căreia se adresează.

Sursa: http://www.zf.ro/media-advertising/aveti-un-proiect-in-it-mediafax-vrea-sa-va-faca-milionari-11273722

Software romanesc la Mobile World Congress Barcelona 2013

Aflam dintr-un articol din Capital despre prezenta firmelor de IT romanesti la Mobile World Congress Barcelona 2013. Au participat si producatori de egadgeturi/hardware, dar mai ales cei de software, atat aplicatii mobile cat si cei din zona enterprise sau outsourcing. Firmele sunt mai mult din Timisoara si Transilvania, pentru ca organizarea a fost facuta de ARIES Timisoara.

Mai jos articolul integral:

Un număr de 11 firme româneşti de software participă, în perioada 25 – 28 februarie, la Mobile World Congress Barcelona 2013, România fiind prezentă pentru a doua oară cu stand naţional la acest târg, informează Asociaţia Română pentru Industrie Electronică şi Software (ARIES).

Mobile World Congress îmbină cea mai mare expoziţie la nivel mondial pentru industria mobile (peste 1.500 de expozanţi) cu conferinţe susţinute de directori executivi de renume reprezentând operatori mobile, producători, furnizori şi distribuitori din întreaga lume. ARIES – Filiala Timişoara, cu sprijinul Ministerului Economiei şi Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine a organizat cea de-a doua participare a României cu stand naţional la acest târg din Spania. Firmele româneşti prezente în standul naţional sunt Allview, Appscend, AROBS Transilvania Software, Diversitas Group Romania, DataTEK Group Inc, Evoline, iQuest, IT Six Global Services, Qualteh, SimPlus, Transilvania Software.

Participarea companiilor româneşti la Mobile World Congress 2013 face parte din programul de promovare a exporturilor dezvoltat de Ministerul Economiei, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine şi este coordonată de ARIES filiala Timişoara. În cadrul acestui program, companiile participante beneficiază de finanţare din fonduri publice, asigurându-se decontarea integrală a cheltuielilor de construcţie şi amenajare a standului, cheltuielilor de promovare şi decontarea a 50% din costurile de transport şi cazare pentru un singur delegat din partea fiecărei firme participante.  Programul are ca scop încurajarea promovării exporturilor şi pătrunderea firmelor româneşti de software pe pieţele externe.

ARIES România este o organizaţie economico-profesională, non-guvernamentală, care are în componenţă peste 250 de firme membre la nivel naţional. Asociaţia are patru filiale zonale: Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Craiova. Pe lângă promovarea mediului ITC prin susţinerea activităţilor de networking, oferirea de training-uri, consultanţă, derularea de proiecte europene, realizare de lobby şi advocacy, promovarea companiilor din domeniul IT, electronică, automotive prin participarea la târgurile internaţionale şi facilitarea pe această cale a stabilirii unor noi relaţii de afaceri cu potenţiali clienţi şi parteneri reprezintă o preocupare şi o activitate constantă a ARIES.
SURSA: Agerpres

Top achizitii IT 2012

O stire marunta de acum vreo doua saptamani din Capital ne anunta ca valoarea achizitilor efectuate de gigantii IT in anul 2012 a fost de 84 miliarde de dolari, conform PrivCo – o mare companie de cercetare financiara si de business din SUA (a nu se confunda cu nu mai putin celebra GrivCo).

Topul e dominat de companiile “sociale”: Facebook, Google, Groupon, Twitter și Cisco. Suma e destul de mare, rezultand o valoare medie de aprox 3.57 milioane USD pe fiecare 2357 de “startup-uri” cumparate, ceea ce dovedeste ca nu erau tocmai startupuri, sau ca ideea si potentialul fac toti banii. Mare valva a facut anul trecut achizitia  de catre facebook a aplicatiei Instagram pentru 1 mld $. Trendul va continua si in anii urmatori conform articolului.

Mai jos articolul integral.

Cumulat, marile companii au cheltuit 84 de miliarde de dolari anul trecut pentru a cumpăra start-up-uri care activează în zona IT&C. Când vine vorba de high tech, numărul achizițiilor micilor invenții de către giganții IT a explodat în ultimul an.

Mai exact 2.357 de antreprenori și-au cedat ideile marilor companii, după cum se arată într-un studiu efectuat de PrivCo. Printre cei care au achiziționat cele mai multe start-up-uri se numără Facebook, Google, Groupon, Twitter și Cisco. În top cinci cumpărători, Apple nu figurează. De asemenea, nici Microsoft, Oracle sau HP.

Cum se explică această dorință a giganților de a achiziționa start-up-uri? Aceste companii au nevoie de mai mult talent, iar cursa pentru ingineri și designeri nu a fost, probabil, niciodată mai aprinsă. În Silicon Valley a devenit normalitate achiziția unei companii în cazul în care nu-i poți lua angajații și managerii cu know how în urma unei oferte salariale. Cel de-al doilea motiv pentru care s-au tot cumpărat start-up-uri este dorința giganților de a găsi noul ”big thing” care, cu siguranță, nu va veni din birourile companiilor listate deja.

Semnele pieței arată că, în 2013, bătălia pentru ”cumpărături” va fi și mai aprigă, iar cash-ul giganților IT urmează a fi cheltuit pe achiziții.

Cluj IT Cluster

Ideea de a face un “Silicon Valley de Romania” la Cluj care se vehiculeaza de vreun an incepe sa prinda contur prin infiintarea organizatiei Cluj IT Cluster, dupa cum aflam dintr-un articol din ZF.

Clusterul IT de la Cluj, organizaţie care include deja 23 de companii tehnologice cu un business cumulat de circa 100 mil. euro în 2012, va concentra cea mai mare parte a firmelor de profil din regiune în vederea dezvoltării de proiecte şi tehnologii inovative în domeniul IT.

Este mai mult decat o asociere intre niste firme de pe piata din Cluj – presupune crearea unei zone urbane care sa concentreze toate aceste firme – Cluj Innovation City.

Cluj Innovation City este un proiect de dezvoltare urbană care va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune şi care, prin serviciile complementare pe care le integrează, va crea o serie de locuri de muncă, cu impact atât la nivel regional, cât şi naţional”, a declarat Alexandru Tulai, preşedintele Consiliului Director Cluj IT Innovation Cluster, prescurtat “Cluj IT”.

Clujul este în prezent cel mai mare exportator de servicii IT din România – pecizeaza articolul (cu exceptia Bucurestiului probabil).

Clusterul de la Cluj caută să iniţieze proiecte IT care să atragă fonduri europene în valoare de aproximativ 10 milioane de euro în acest an, în condiţiile în care companiile care alcătuiesc clusterul IT nu au anvergura necesară pentru a ataca individual proiecte mai mari.

Baietii de la Google

Citind acum vreo cateva luni cartea “Baietii de la Google” (Inside Larry and Sergey’s Brain) de Richard Brandt am inteles ca pentru a deveni ca ei e nevoie de numai cateva conditii:

– sa fii evreu

– sa ai o copilarie dificila, preferabil intr-un fost lagar comunist din care sa emigrezi la o varsta frageda.

– sa fii de stanga/socialist (aviz amatorilor!!)

– sa fii geniu matematic cu manifestari inca din copilarie

– sa vrei sa faci afaceri “altfel” si sa “ajuti” firmele mici

– sa fii idealist, etic si foarte sfios

Domnul care a scris-o – Richard Brandt – era fascinat de acesti “baieti” pudici incat nici daca-si comandau o biografie romantata nu le iesea asa bine.

***

Trecand peste astea, din carte transpare ideea ca cei doi anteprenori sunt altfel decat majoritatea oamenilor de afaceri, chiar si a celor care activeaza in industriile IT sau Internet. Altfel nici nu ar fi reusit inotand contra curentului, cum au facut ei. Bineinteles ca n-ar fi cine sunt azi daca in faza in care erau o firma de doi-trei oameni intr-un mic apartament sau garaj (asta cu garajul e un fel de laitmotiv pentru toti care au plecat de jos) un “angel investor” nu ar fi bagat cateva sute de mii (deveniti ulterior milioane) de dolari in ei.

Ce deosebeste pe Google de alte companii din IT/Internet concurente este ca au niste mari atuuri tehnologice: motorul de cautare cu adevarat performant si “cloudul” – reteaua proprie de servere facuta inca din anii de inceput, cu mult inainte ca acest concept sa devina atat de popular. Dar pe deasupra ii are pe cei doi “baieti” care inca sunt (erau la momentul scrierii cartii 2008-2009) directorii de tehnologie, respectiv de produse ai companiei, fiind creierele a tot ceea ce ofera Google. In plus au reusit sa gaseasca un presedinte – Eric Schmidt, care desi bate spre 60 de ani reueste sa coboare la mintea celor doi – si care reuseste sa reprezinte foarte bine compania in afara. Si au reusit sa creeze si mentina o cultura organizationala “altfel”, chiar daca compania s-a transformat intr-o corporatie.

Cum ziceam la inceput, cartea insista pe cat de “altfel” sunt cei doi, ca toate produsele le-au gandit pentru a le permite si companiilor mici sa aiba acces la tehnologia de cautare, la piata de publicitate, iar mai nou la servicii online mai sofisticate (Google Apps, Docs, Drive, ..). Autorul ii prezinta ca pe niste umanisti, care fac totul spre binele nostru, nu pentru muntele de bani, intr-un mod care aproape te convinge. Cei doi par a fi niste Mesia care ne pun la dispzitie tot mai multe servicii gratuite, care indexeaza din ce in ce mai multe informatii de pe internet pentru binele nostru, urmand a-si recupera investitia din publicitate si din alte servicii cu plata.

Viziunea lor corporatista total diferita e de asemenea prezentata si felul in care au gestionat ajustarea in jos a conditiilor idealiste pe care le ofereau angajatilor atunci cand Google a devenit o organizatie globala cu zeci de mii de angajati. Google e una din putinele companii din lume (poate singura) unde inginerul (software) ocupa o pozitie privilegiata din companie, perceputa si recompensata superior fata de pozitii de marketing, vanzari.

Initiativele de digitizare a cartilor sunt un element mai putin cunoscut despre Google – acesta avand de multi ani preocupari in zona asta si reusind sa creeze o biblioteca digitala de milioane de titluri, iscand discutii complexe de copyright in SUA si nu numai.

Evident ca accesul gratuit la toate aceste servicii ale Google are si un efect lateral: stocarea informatiilor personale si a istoricului cautarilor. Pe principiul “orice urma ai lasat poate fi folosita impotriva ta”, securitatea si confidentialitatea datelor ca urmare a utilizarii serviciilor este pusa la indoiala de multe ONG-uri sau ziaristi de pretutindeni.

La nivelul la care s-a extins, Google are agreementuri cu guvernele anumitor tari care limiteaza libertatea de informare in ceea ce priveste cenzurarea rezultatelor de cautare (China de exemplu). De aici pana la a furniza acces guvernelor la datele colectate nu mai e mult, chiar daca idealismul si misiunea fondatorilor este de a furniza servicii de calitate utilizatorilor finali si clientilor de publicitate. In contextul acesta, compania cu intentii declarate bune poate fi folosita pentru a servi intereselor “de siguranta nationala”, dar percepute rele, in totala contradictie cu idealismul si umanismul fondatorilor companiei.

Ramane de vazut cum va evolua Google in 5-10 ani (nimic nu e vesnic in lumea tehnologiei – nici macar Microsoft 😉 ). Desi, la felul in care s-a infipt, in diverse industrii (internet, publicitate, platforme si aplicatii mobile, telecom, mai nou banking – prin carduri de credit) ne face sa credem ca va avea inca o mare dezvoltare.

Asta daca nu-l convinge cineva intre timp sa devina noul securist al planetei 😉

Angajat de Romania?

Ca tot vorbeam deunazi de cultura antreprenoriala IT in Romania, iata ca o doamna antreprenor romanca –  Maria Constantinescu – care are un business in Londra da sugestii pe TechCrunch (Group-edited blog about technology start-ups) pentru rezolvarea crizei de softisti din vale. Din Silicon Valley. Citez dintr-un articol din ZF:

Oamenii (dezvoltatorii din Romania) sunt deştepţi, educaţi şi vorbitori fluenţi de limba engleză însă cultura antreprenorială este slab dezvoltată. “Poate părea ciudat pentru cititorii din Sillicon Valley, dar inginerii români ar prefera să lucreze mai degrabă pentru un salariu decât pentru o parte din afacere”.

Va regasiti aici? Doamna continua si cu chestii mai concrete:

Salariile din România “sunt mici în raport cu Berlin, Londra sau Sillicon Valley. Nivelul salariilor reflectă accesul redus la oportunităţi şi lipsa de expunere la dezvoltări / evenimente revoluţionare. Va puteţi aştepta să plătiţi un salariu net de 2.000 de euro pentru un programator extraordinar din Bucureşti. Restul României este şi mai ieftin, cu până la 30%. Dar aveţi grijă la sistemul confuz de taxe şi la birocraţie”.