All posts by Ovidiu

Productivitatea în IT-ul românesc

Peste 41% dintre firmele româneşti din IT&Software au sub zece angajaţi, dar companiile mari deţin peste jumătate din forţa de muncă din piaţă. Cât de productivi sunt aceşti angajaţi, caţi bani aduce fiecare IT-ist firmei în care lucrează.

Un studiu realizat de DOvelopers, în care au fost incluse firmele cu peste cinci angajați și care depășesc cifra de afaceri de 50.000 de euro, în 2017, arată că 75% dintre aceste firme au productivitatea anuală per angajat mai mică de 52.000 de euro, în vreme ce 50% dintre acestea înregistrează mai puțin de 34.800 de euro.

La limita inferioară, se arată că 25% nu ating 22.000 de euro productivitate.

În România sunt aproximativ 94.000 de angajaţi în IT, iar 38% dintre ei lucrează în companiile mari cu peste 400 de angajaţi.

Thumbnail

Firmele și alți angajatori din România plătesc IT-iștilor salarii nete de 6.683 de lei în medie, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

Compania care a realizat studiul arată că 97% dintre respondenți au declarat că recomandă metodologia Agile de lucru pentru creşterea productivităţii, însă doar 51% s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți de actualul mod de lucru Agile. Și, în timp ce Scrum conduce detașat preferințele privind metoda de lucru aleasă, cele mai multe companii de IT din țara noastră au între trei și cinci ani, de când utilizează aceste metodologii pentru a-și crește productivitatea.

Agile este metodologie care își are începuturile în anul 2001, în Statele Unite ale Americii şi se bazează pe un set de valori și principii de dezvoltare software, care își propun să rezolve nevoile clienților printr-un software funcțional și calitativ. Scrum este un proces de lucru care înglobează principiile Agile şi pune accentul pe colaborare între echipe care au ca scop dezvoltarea de produse.

 

sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/productivitate-angajati-firme-it-cat-castiga-agile-scrum.htm

30 de ani de World Wide Web

Thumbnail

“Am făcut niște dispozitive electronice pentru a controla trenulețele. Apoi am ajuns să mă interesez mai mult de electronică decât de trenuri. Mai târziu, când eram la facultate, am făcut un computer dintr-un televizor vechi”. Iată cum a ajuns Tim Barners-Lee să creeze world wide web, tehnologia care stă la baza Internetului de azi.

Tim Berners-Lee s-a născut la Londra, pe 8 iunie 1955 într-o familie de specialiști în computere.

Și-a luat licența în fizică la Queen’s College, Universitatea Oxford iar primul său job a fost la o tipografie.

A devenit contractor independent pentru CERN – Centrul European de Cercetări Nucleare care operează cel mai mare accelerator de particule din lume. Aici și-a dat seama că cercetătorii din diferite părți ale lumii au nevoie de o soluție pentru a face, mai ușor, schimb de informații.

Tim Berners-Lee s-a uitat mai atent la o tehnologie care exista deja: hypertextul, un limbaj care permitea distribuirea electronică a textelor. Rețeaua de computere conectate – internetul de la acea vreme – exista încă din anii ‘60 dar Tim căuta o rezolvare mai eficientă pentru accesul la informație.

”Existau diverse informații, pe computere diferite, dar trebuia să te conectezi la acele la computere pentru a ajunge la ea. De asemenea, trebuia să înveți să folosești programe diferite, pe fiecare calculator. Adesea era mai ușor să te duci și să întrebi direct oamenii,  la cafea”, își amintește Tim.

Așa a apărut ideea domeniilor și folosirea nodurilor existente din rețeaua de computere – care se extindea rapid – în combinație cu hypertextul, tehnologia deja existentă.

”Vagă, dar interesantă”

În martie 1989, Tim Berners-Lee  își prezenta  viziunea într-un document intitulat “Gestionarea informației: o propunere”. Șeful său, de la acea vreme, Mike Sendall, a privit sceptic propunerea și a notat pe coperta documentului “Vagă, dar interesantă”.

Thumbnail

World Wide Web nu a fost niciodată un proiect oficial CERN, dar Mike a reușit să-i ofere lui Tim timp să lucreze la el în septembrie 1990. Tim a început să lucreze cu un computer NeXT, unul dintre produsele timpurii ale lui Steve Jobs, alt vizionar și inovator din lumea tehnologiei.

În 1990, cu ajutorul lui Robert Cailliau, Tim a produs prima versiune a World Wide Web, primul browser web și primul server web. A fost pusă online în 1991. “Info.cern.ch” a fost adresa primului site web și server web din lume, care rula pe un computer NeXT de la CERN.

Prima adresă a paginii web a fost http://info.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html.

În esență, contribuția tehnologiei World Wide Web a fost aceea de a facilita accesul publicului la pagini scrise în hypertext, oriunde pe internet.

Elementele esențiale ale acestei noi dezvoltări au fost:

  • Un sistem universal pentru recunoașterea locației paginilor Web (Uniform Resource Locator, URL)

  • HTML – Limbajul de bază pentru publicarea paginilor web.

  • Protocolul de transfer hypertext (HTTP) – care permite accesarea paginilor web, la cerere.

În 1994, Tim Berners-Lee a înființat W3C (World Wide Web Consortium) la Laboratorul de Informatică de la MIT – Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Boston.

Organizația încearcă să îmbunătățească calitatea și standardul rețelei web. Ar fi putut încerca să-și monetize creația, dar a decis să ofere web-ului larg fără brevet și fără redevențe.

Pentru contribuția sa Tim Berners-Lee a fost înnobilat pe 16 iulie 2004 cu titlul de Sir și a primit ordinul de Cavaler al Imperiului Britanic în grad de Comandor de către regina Elisabeta a II-a.

Creatorul World Wide Web a decis să marcheze aniversarea celor 30 de ani de la crearea tehnologiei printr-o călătorie de 30 de ore care începe pe 12 martie la CERN, continuă la Londra și se încheie pe 13 martie, în Lagos, Nigeria.

CERN Geneva organizează în dimineața zilei de 12 martie, o dezbatere în care Sir Tim Berners-Lee va discuta despre impactului World Wide Web-ul în ultimii 30 de ani.

În aceeași zi, în parteneriat cu Muzeul de Științe din Londra, Fundația Web găzduiește o seară de conversație cu Sir Tim, care împreună cu alți lideri în domeniul științei, tehnologiei și politicii vor discuta despre modul în care web-ul ne-a schimbat viața și ce putem pentru a-l proteja.

Sursa: StartUp Caffee

Arta si programarea – Cum a ajuns un programator de 19 ani să facă un soft care a creat un tablou vândut cu 432.500 de dolari

Thumbnail

În urmă cu o lună, dezbaterea din jurul întrebării “poate un tablou creat de un soft de inteligență artificală să fie considerat operă de artă?” a fost alimentată de casa de licitații Christie’s, care a scos la vânzare, în premieră, un tablou creat de un algoritm. În aceeași zi, Robbie Barrat, în vârstă de 19 ani, s-a trezit din cauza unui val de mesaje primite pe telefonul său. “Am adormit înapoi, dar am văzut că toate mesajele conțineau același număr”, a spus tânărul programator. Numarul din mesaje era 432.500  (dolari) – oferta caștigătoare la Christie’s New York pentru un portret nedefinit, creat folosind un algoritm de inteligență artificială care urma instrucțiunile publicate online de Barrat la puțin timp după ce a absolvit liceul.

Pictura se numește “Portretul lui Edmond de Belamy” (FOTO) și seamănă cu unele portrete ale artiștilor nord-europeni din secolele XVIII și XIX. Barrat a fost șocat, deoarece casa de licitații estimase anterior că portretul va fi vândut pentru o sumă între 7000 și 10.000 de dolari.

Portretul a fost creat de un colectiv de artă parizian – Obvious. Se pare că ei au făcut doar mici modificări la metodologia lui Barrat pentru a produce portretul, scrie Wired. Incidentul a declanșat o dezbatere despre drepturile de autor și etică în domeniul artei create de inteligența artificială (AI).

Obvious și Christie’s nu au răspuns întrebărilor trimise de jurnaliștii de la Wired.

Totuși, Barrat spune că a publicat codul (open source) pentru a-i ajuta și inspira pe alții, dar faptul că Obvious a mers mai departe, profitând de re-creerea muncii sale, îl nemulțumește.

Barrat și alți simpatizanți ai artei create de AI sunt, de asemenea, dezamăgiți că acest lucru s-a întâmplat  în jurul a ceea ce ei consideră o lucrare derivată, departe de aria de vârf a tehnologiei AI.

“Oamenii au făcut lucruri aproape identice din 2016”, spune Barrat. De asemenea, Marian Mazzone, istoric de artă care studiază arta AI la Colegiul din Charleston a spus: “Nu pare că au făcut ceva nou sau interesant cu ceea ce au luat (de la programatori).

View image on TwitterView image on Twitter

Robbie Barrat@DrBeef_

left: the “AI generated” portrait Christie’s is auctioning off right now

right: outputs from a neural network I trained and put online *over a year ago*.

Does anyone else care about this? Am I crazy for thinking that they really just used my network and are selling the results?

1,806 people are talking about this

Oamenii au făcut arta cu ajutorul computerelor de mai bine de 50 de ani. Barrat și Obvious fac parte dintr-o mișcare recentă de “programare creativă”, care se bazează pe cele mai recente progrese în tehnologie din Silicon Valley.

Google, Facebook și alte companii de tehnologie au transformat o zonă de cercetare AI, cunoscută sub numele de învățare automată (machine learning), într-o arenă competitivă. Tehnologia permite calculatoarelor să-și dea seama de sarcini cum ar fi recunoașterea obiectelor în imagini pentru prin digerarea datelor, de exemplu. Mai exact, computerele primesc cantități mari de date (precum imagini cu pisici) și reușesc să învețe să deosebească obiectul din imagine de altele (în acest caz, pisicile).

În timp ce laboratoarele corporative direcționează puterea inteligenței artificiale spre utilizări practice,  cum ar fi să ajute mașinile să meargă singure (să recunoască obstacole, trasee și semne de circulație), unii artiști o folosesc pentru a genera imagini noi.

Barrat a intrat în această industrie într-un mod mai neconvențional. Face parte dintr-o scenă înfloritoare a experților AI auto-învățați, cu ajutorul instrumentelor open source de la laboratoarele corporative de AI. Barrat a învățat singur să codeze și să lucreze cu rețele neuronale, în dormitorul său, iar primul său proiect de machine learning un software care genera versuri rap în stilul lui Kanye West. 

Thumbnail
Thumbnail
Peisaje generate de algoritmul antrenat de Robbie Barrat (sursa: robbiebarrat.github.io)Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/programator-19-ani-soft-tablou-vandut-dolari.htm

IBM cumpără producătorul de soft open source Red Hat

Cea mai mare tranzacţie din istoria pieţei de software: IBM cumpără cu 33,4 mld. $ producătorul de soft open source Red Hat

 

Gigantul american IBM, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente şi servicii de IT din lume, a anunţat în urmă cu câteva ore perfectarea celei mai mari tranzacţii din istoria pieţei de software: preluarea furnizorului de software open source pentru companii Red Hat pentru suma record de 33,4 mld. dolari, scriu Reuters, Bloomberg, Techcrunch şi alte publicaţii internaţionale. IBM va plăti astfel cu 63% mai mult pentru o acţiune Red Hat în raport cu preţul de închidere de vineri de pe bursă.

“Valoarea tranzacţiei este una specifică firmelor de telecom, producătorilor de micrprocesoare sau giganţilor din farma nu industriei de software. Achiziţia IBM eclipsează şi preluarea LinkedIn de către Microsoft pentru 26 mld. $”, notează portalul TechCrunch.

Red Hat, care oferă produse şi servicii care au la bază sistemul de operare cu sursă deschisă Linux, estima venituri de 3 mld. dolari în acest an – cel mai mare nivel de la înfiinţare.

“Achiziţia Red Hat va schimba regulile jocului pe piaţa de servicii de cloud”, a declarat Ginni Rometty, preşedinte şi CEO al IBM. Gigantul american speră că astfel va reuşi să recupereze din decalajul faţă de Amazon, Alphabet (Google) şi Microsoft de pe piaţa în creştere a serviciilor de cloud.

Sursa: ZF

Viata de programator

Un programator mergea pe strada cind o broasca il striga si ii spune:
– Daca ma saruti, am sa ma transform intr-o printesa foarte draguta.
Programatorul lua broscuta, o puse in buzunarul lui si merse mai departe. Broscuta striga:
– Daca ma saruti, am sa ma transform intr-o printesa foarte draguta si voi sta cu tine o saptamina.

Programatorul scoase broscuta din buzunar, se uita la ea, zimbi si o puse inapoi in buzunar. Broscuta urla din nou:
– Daca ma saruti, am sa ma transform intr-o printesa foarte draguta, voi sta cu tine o saptamina si voi face orice vrei.
Programatorul scoase broscuta din buzunar, ii zimbi si o puse inapoi in buzunar. In final, broscuta il intreba:
– Care-i problema? Ti-am spus ca ma voi transforma intr-o printesa foarte draguta, voi sta cu tine si voi face absolut ce vrei tu. De ce nu vrei sa ma saruti?
Programatorul spuse:
– Uite, eu sint un programator. Eu nu am nevoie de prietena, dar o broscuta care vorbeste, asta e ceva…

Analiza pietei de software și servicii IT din Romania în 2017

Piața internă de software și servicii IT în 2017 a crescut cu doar 2,1% față de anul trecut, ajungând la 975 milioane de euro, arată Asociaţia patronilor din software. Cifra de afaceri totală a sectorului IT a crescut cu 11 procente în 2017, comparativ cu 2016, atingând pragul de 4 miliarde de euro, în condițiile în care, în ediția precedentă a studiul ANIS, analiștii au estimat că va depăși această valoare în 2017. Pentru 2018, este preconizat ca veniturile totale generate de industria de software și servicii IT să jungă la 4,5 miliarde de euro.

Exportul de software și servicii IT contribuie decisiv, cu 3.025 miliarde de euro, mai exact 75.6%, la valoarea întregului sector IT, în creștere cu peste 14% față de valoarea înregistrată în anul precedent. Venitul generat intern, însă, a crescut cu doar 20 milioane de euro (2.1%), de la 955 milioane de euro cât au fost înregistrați în 2016, la 975 de milioane în 2017. Din totalul exportului de produse și servicii IT, aproximativ 75% merge către piața europeană, 22% către cea americană, restul fiind direcționat către alte piețe.

Companiile din top 10 generează circa un sfert din valoarea pieței. De asemenea, din topul 300 al celor mai mari companii de software și servicii IT care activează pe piața locală, 40% sunt firme românești. Situația sectoarelor de business care au contribuit cu cele mai importante cote la venitul domestic din piața de software și servicii IT este următoarea: industrial – 22%, sectorul public – 20%, banking – 16%, telecom – 11%, utilități, retail, servicii – câte 8%.

“Este îmbucurător că industria tech își continuă creșterea, însă previziunile arată că în condiții similare, va atinge în curand o fază de platou. Pentru menținerea și accelerarea ritmului de creștere, companiile au nevoie de un mediu predictibil și sănătos, care să încurajeze investițiile semnificative în tehnologie în toată economia și în sistemul public. În același timp, industria tech își concentrează prioritățile de dezvoltare în zona de inovație și în proiecte de educație cu impact pe termen mediu și lung, lucru care se reflectă și în proiectele ANIS”, a declarat Teodor Blidăruș, Președintele ANIS.

Potrivit studiului ANIS, numărul total de angajați cu contracte full-time din sectorul de software și servicii IT a ajuns în 2017 la 89,850 de specialiști, o creștere cu 7.5% comparativ cu 2016. Dintre aceștia, 88.6% ocupă posturi tehnice, restul deținând poziții în departamente non-tehnice. Trei sferturi dintre companiile cu cei mai mulți angajați au capital străin.

Noi cifre despre angajatii din IT – cea mai „vânată” meserie din România

Cea mai „vânată” meserie din România: Numărul de IT-şti a crescut de patru ori din 2008 încoace, până la peste 84.000 în 2018. Numai în 2017 companiile din IT au făcut peste 11.000 de noi angajări.

Peste 84.000 de persoane lucrau în sectorul „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii infor­matice“ la finalul lunii iunie 2018, numărul acestora fiind de patru ori mai mare decât în iunie 2008, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor Institutului Naţional de Statistică.

Creşterea numărului de investitori, extinderea birourilor companiilor existente deja pe piaţă şi facilităţile fiscale acordate sectorului IT (ajutoare de stat şi scutirea de impozit pe veniturile programatorilor) au condus la o „explozie“ a angajărilor noi din acest sector, arată datele statistice. Astfel, serviciile IT aveau 84.200 de angajaţi la finalul lunii iunie 2018, în creştere cu 11.200 faţă de perioada similară din 2017 şi cu 64.000 în plus faţă de perioada similară din 2008.

Sursa: http://www.zf.ro/eveniment/cea-mai-vanata-meserie-din-romania-numarul-de-it-sti-a-crescut-de-patru-ori-din-2008-incoace-pana-la-peste-84-000-in-2018-numai-in-2017-companiile-din-it-au-facut-peste-11-000-de-noi-angajari-17428116