Analiza pietei de software și servicii IT din Romania în 2017

Piața internă de software și servicii IT în 2017 a crescut cu doar 2,1% față de anul trecut, ajungând la 975 milioane de euro, arată Asociaţia patronilor din software. Cifra de afaceri totală a sectorului IT a crescut cu 11 procente în 2017, comparativ cu 2016, atingând pragul de 4 miliarde de euro, în condițiile în care, în ediția precedentă a studiul ANIS, analiștii au estimat că va depăși această valoare în 2017. Pentru 2018, este preconizat ca veniturile totale generate de industria de software și servicii IT să jungă la 4,5 miliarde de euro.

Exportul de software și servicii IT contribuie decisiv, cu 3.025 miliarde de euro, mai exact 75.6%, la valoarea întregului sector IT, în creștere cu peste 14% față de valoarea înregistrată în anul precedent. Venitul generat intern, însă, a crescut cu doar 20 milioane de euro (2.1%), de la 955 milioane de euro cât au fost înregistrați în 2016, la 975 de milioane în 2017. Din totalul exportului de produse și servicii IT, aproximativ 75% merge către piața europeană, 22% către cea americană, restul fiind direcționat către alte piețe.

Companiile din top 10 generează circa un sfert din valoarea pieței. De asemenea, din topul 300 al celor mai mari companii de software și servicii IT care activează pe piața locală, 40% sunt firme românești. Situația sectoarelor de business care au contribuit cu cele mai importante cote la venitul domestic din piața de software și servicii IT este următoarea: industrial – 22%, sectorul public – 20%, banking – 16%, telecom – 11%, utilități, retail, servicii – câte 8%.

“Este îmbucurător că industria tech își continuă creșterea, însă previziunile arată că în condiții similare, va atinge în curand o fază de platou. Pentru menținerea și accelerarea ritmului de creștere, companiile au nevoie de un mediu predictibil și sănătos, care să încurajeze investițiile semnificative în tehnologie în toată economia și în sistemul public. În același timp, industria tech își concentrează prioritățile de dezvoltare în zona de inovație și în proiecte de educație cu impact pe termen mediu și lung, lucru care se reflectă și în proiectele ANIS”, a declarat Teodor Blidăruș, Președintele ANIS.

Potrivit studiului ANIS, numărul total de angajați cu contracte full-time din sectorul de software și servicii IT a ajuns în 2017 la 89,850 de specialiști, o creștere cu 7.5% comparativ cu 2016. Dintre aceștia, 88.6% ocupă posturi tehnice, restul deținând poziții în departamente non-tehnice. Trei sferturi dintre companiile cu cei mai mulți angajați au capital străin.

Noi cifre despre angajatii din IT – cea mai „vânată” meserie din România

Cea mai „vânată” meserie din România: Numărul de IT-şti a crescut de patru ori din 2008 încoace, până la peste 84.000 în 2018. Numai în 2017 companiile din IT au făcut peste 11.000 de noi angajări.

Peste 84.000 de persoane lucrau în sectorul „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii infor­matice“ la finalul lunii iunie 2018, numărul acestora fiind de patru ori mai mare decât în iunie 2008, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor Institutului Naţional de Statistică.

Creşterea numărului de investitori, extinderea birourilor companiilor existente deja pe piaţă şi facilităţile fiscale acordate sectorului IT (ajutoare de stat şi scutirea de impozit pe veniturile programatorilor) au condus la o „explozie“ a angajărilor noi din acest sector, arată datele statistice. Astfel, serviciile IT aveau 84.200 de angajaţi la finalul lunii iunie 2018, în creştere cu 11.200 faţă de perioada similară din 2017 şi cu 64.000 în plus faţă de perioada similară din 2008.

Sursa: http://www.zf.ro/eveniment/cea-mai-vanata-meserie-din-romania-numarul-de-it-sti-a-crescut-de-patru-ori-din-2008-incoace-pana-la-peste-84-000-in-2018-numai-in-2017-companiile-din-it-au-facut-peste-11-000-de-noi-angajari-17428116

Tranzacţie pe piaţa IT: Nemţii de la Allgeier au preluat iQuest, una dintre cele mai mari 20 de companii de software din România

Compania germană Allgeier a semnat luni un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni la producătorul de software iQuest Group, cu sediul central în Germania şi centre de dezvoltare în Cluj, Bucureşti, Sibiu, Braşov şi Craiova.

iQuest a fost înfiinţată în 1998 şi are în prezent peste 700 de angajaţi la nivel internaţional, generând vânzări anuale de peste 30 milioane euro şi o marjă a profitului operaţional (EBITDA) de circa 15% anul trecut. În România compania a avut anul trecut un număr mediu de 368 de angajaţi, în scădere cu 48 de persoane faţă de anul anterior.

În afară de România şi Germania, producătorul mai are sedii în Elveţia şi Polonia.

După cifra de afaceri din 2017, de 119,5 mil. lei (26,2 mil. euro), iQuest este una dintre cele mai mari 20 de firme de soft din România. Firma a avut în România în 2017 un profit net de 5,6 mil. lei, corespondent unei marje de câştig de 5% din venituri, conform datelor raportate la Finanţe.

Pe lângă Germnia, grupul Allgeier, cu sediul central în Munchen, are centre de dezvoltare în Praga şi Timişoara, precum şi în India, Vietna, şi China, având în total peste 5000 de angajaţi în zona de programare.

Activitatea iQuest, grup fondat de antreprenorul clujean Cornelius Brody în urmă cu 18 ani, se împarte între divizia de furnizare de soluţii software la comandă şi cea care dezvoltă soluţii software proprii, ma­joritatea veniturilor – 70% – provenind însă din dezvoltarea de aplicaţii perso­na­lizate pe nevoile şi cerinţele clientului. Gama de soluţii proprii este formată din aplicaţii pentru managementul şedinţelor şi al sălilor de şedinţă (meeting rooms) sau pentru semnătură digitală pe dispozitive mobile.

 

Sursa: http://www.zf.ro/companii/tranzactie-pe-piata-it-nemtii-de-la-allgeier-au-preluat-iquest-una-dintre-cele-mai-mari-20-de-companii-de-software-din-romania-fondata-in-1998-in-cluj-de-antreprenorul-cornelius-brody-17418825

Topul Startup-urilor IT care au făcut cei mai mulţi bani din exit-uri, în 2018

S-au listat la bursă sau au fost cumpărate – câteva startup-uri europene din IT au bătut recorduri în urma unor exist-uri de succes. Iată care sunt brandurile din tehnologie care au făcut cei mai mulţi bani din vânzarea de acţiuni.

Spotify

În luna aprilie, startup-ul suedez Spotify s-a listat la bursa din New York, la o capitalizare de piaţă de 26,6 miliarde de dolari. De la lansare, în 2006, platforma de audio-streaming a făcut 13 achiziţii şi a primit finanţări, de la fonduri de investiţii, în valoare de 2,4 miliarde de dolari.

Vânzările Spotify au crescut spectaculos, anul trecut, cu 40%, ajungând la 4 miliarde de dolari. La începutul acestui an platforma avea 160 de milioane de utilizatori, din care 70 de milioane abonaţi care plăteau pentru serviciu de muzică.

Spotify a început să vândă acțiuni în aprilie, prețul de deschidere fiind de 165,90 dolari, însă la momentul redactării acestui articol, prețul ajunsese la 149,10 dolari. Startup-ul nu a avut o listare prin IPO (ofertă publică iniţială), ceea ce ar presupune o majorare de capital, alegând listarea directă, o modalitate de listare aleasă în general de firme mici şi fonduri de investiţii imobiliare şi ar fi o premieră pentru bursa din New York.

Serviciul a fost lansat recent şi în România. Are contracte cu casele de discuri de la noi, iar artiştii românia au acces la platformă şi la date privind publicul care le ascultă muzica.

Adyen

Firma olandeză de plăţi Adyen, un alt unicorn lansat în 2006, şi-a anunţat listarea la bursa Euronext din Amsterdam. IPO-ul a depăşit aşteptările cu o capitalizare de piaţă de 13,6 miliarde de dolari. De asemenea, înainte de listare, firma a obţinut finanţări de 226 milioane de dolari.

Avast

Compania cehă de securitate cibernetică (care produce antivirusul cu acelaşi nume), s-a listat în mai la bursa de la Londra obţinând unul dintre cele mai mari IPO-uri făcute vreodată de vreo companie IT pe bursa londoneză, cu o capitalizare de 2,4 miliarde de dolari. Firma are circa 435 de milioane de utilizatori şi a obţinut, până la listare, finanţări de 100 de milioane de dolari de la Summit Partners.

Zoopla

O platformă de căutări imobiliare (cu anunţuri de vânzare şi închiriere case şi apartamente) fondată în Marea Britanie a fost cumpărată în mai de firma americană Silver Lake cu 2,2 miliarde de dolari. Zoopla s-a listat la bursa din Londra în 2014, iar acţiunile au crescut cu 30% după tranzacţia de vânzare a companiei.

iZettle

Startup-ul suedez de fintech, care oferă servicii de plăţi pentru firmele mici, a fost cumpărat de PayPal în luna mai cu 2,2 miliarde de dolari. iZettle distribuie un cititor de carduri pentru dispozitivele mobile pentru plăţi contactless şi servicii de inventariere şi contabilitate prin intermediul unei aplicaţii. Imediat după tranzacţie, firma a anunţat că întenţiona să se listeze la bursă, dar planul s-a schimbat odată cu vânzarea către PayPal, care lucrează la dezvoltarea de soluţii de plată mobile similare cu cele deţinute de iZettle.

Sursa: Tech.eu via strartupcafe.ro

Topul celor mai populare limbaje de programare

Un clasament al celor mai populare limbaja de programare realizat de GitHub – aşa-numitul “Facebook al prgramatorilor”, un startup american care analizează cele mai importante trenduri în materie de dezvoltare de sotfware, printre care şi clasamentul celor mai populare limbaje de programare.

GitHub, startup-ul evaluat la 2 miliarde de doari, care a realizat acest top este de fapt o reţea dedicată programatorilor, are peste 24 de milioane de utilizatori, din 200 de ţări; specialişti IT care lucrează cu peste 330 de limbaje de programare, printre ei se numără şi angajaţi ai Apple, Google, sau Facebook.

Iată topul celor mai des folosite limbaje de programare, realizat de GitHub:

15. Objective-C (o extensie a limbajului C, printre cele mai populare în rândul dezvoltatorilor de aplicaţii iOS)

14. Scala (a fost lansat în 2004 ca o alternativă pentru Java, folosit în special pentru a dezvolta software la scara largă)

13. Swift (lansat de Apple în 2014)

12. Shell (nu este considerat neapărat un limbaj de programare, cât mai degrabă un script care să facă un sistem de operare să ruleze automat o listă de comenzi create anterior)

11. TypeScript (creat de Microsoft în 2012, este destul de apropiat de JavaScript şi consturit pentru dezvoltarea de aplicaţii mari)

10. C (unul dintre cele mai vechi limbaje de programare, creat în 1970, rămâne şi azi unul dintre cele mai populare)

9. Go (lansat de Google pentru dezvoltarea de sisteme la scară uriaşă)

8. C# (“C-Sharp” a fost lansat tot de Microsoft pentru a face faţă rivalului mai popular, Java)

7. CSS (Cascading Style Sheets – folosit în special pentru a realiza designul website-urilor)

6. C++ (lansat în 1983, acest limbaj de programare se regăseşte atât în aplicaţii desktop, cât şi în infrastructura serverelor)

5. PHP (folosit de foarte multe dintre marile companii, precum Yahoo sau Facebook, este considerat unul dintre cele mai detestate limbaje de către programatori, notează GitHub)

4. Ruby (este considerat unul dintre cele mai simple limbaje, la fel şi Rails – un add-on al Ruby)

3. Java (inventat de Sun Microsystems, in 1991, acest limbaj a crescut in popularitatea datorit Oracle, care a achizitionat Sun in 2008)

2. Python (a fost lansat în 1989 şi este şi acesta considerat unul dintre limbajele relativ uşor de învăţat)

1. JavaScript (în ciuda numelor similare, nu are prea multe în comun cu Java. Acest limbaj este de câţiva ani cel mai popular în rândul dezvoltatorilor software)

sursa: BusinessInsider.com via StartupCafe

Achizitii in piata de IT in 2016

Daca tot suntem la inceput de an si am tot vorbit in posturile precedente de achizitii in piata de tehnologie si IT globala, iata mai jos o lista a principalelor achizitii in piata locala din anul trecut.

  1. Endava achizitioneaza ISDC Cluj.  ISDC – o companie romano-olandeza din Cluj cu aproximativ 500 de angajati  si cifra de afaceride 32 de milioane de lei in 2016. In urma achizitiei, Endava ajunge la 3300 de angajati, in Romania si tarile din zona, consolidandu-si pozitie de jucator regional (detalii in Ziua de Cluj)

2. NTT Data România achizitioneaza EBS Romania (tot de la Cluj). De fapt, tranzactia la nivel global s-a perfectat din 2013, in 2016 efectuandu-se de fapt integrarea in cadrul companiei japoneze.

NTT Data este subsidiara a companiei japoneze NTT (Nipon Telegraph and Telephone company), care conform Wikipedia a avut o evolutie spectaculoasa in ultimii 8-10 ani, realizand o serie de achizitii de companii asiatice, amenicane si europene, ajungand la 120.000 de angajati si devenind astfel un veritabil jucator in piata de servicii IT.

Inca din anul 2012 NTT Data era cotata ca a 5-a companie de servicii IT din lume conform Forbes Global 2000. De atunci compania si-a continuat extinderea prin achizitii, cea mai recenta avand impact si in piata din Romania, prin achizitia Dell Services (fost Perrot services) , prezentata mai jos.

3. Tot NTT Data achizioneaza in 2016 Dell Services si formeaza o noua divizie a grupului, numita NTT Data Services (tranzactie globala, care se transfera si asupra sucursalelor din Romania).

4. NXP Semiconductors Romania achizitioneaza Intel Romania ca parte a unei tranzactii globale.

Cu un an in urma, la sfarsitul lui 2015, NXP Semiconductors achizitiona Freescale Semiconductors intr-o tranzactie de aproape 12 miliarde dolari (detalii aici).

Dar iata, surpriza, pentru ca pestele mai mare intotdeauna il inghite pe cel mai mic, compania chineza Qualcomm achizitioneaza la randul ei mai sus mentionata NXP Semiconductors intr-o tranzactie de 47 miliarde dolari cash, a doua cea mai mare tranzactie a unei companii de tehnologie inregistrata vreodata, dupa achizitia EMC de catre Dell. (vezi aici)

 

 

Programatorii intre birocratie si inovatie

Intalnind citatul de mai jos de pe un blog de economie, nu m-am putut opri sa fac o analogie intre functionari si softistii din anumite medii.
Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, un birocrat corect si un inovator.  Birocratia, 1944. Ludvig von Mises.
Asa ca, parafrazand obtinem:
softist-inovatie-birocratie
Nimeni nu poate fi, in acelasi timp, un softist intr-o corporatie si un inovator.  
—————————-
Mises-18
Ludwig von Mises a fost un economist și filozof politic austriac – american, cel mai de seamă reprezentant al Școlii austriece de drept și economie. (Wikipedia)

Blogul industriei software din Romania