Afacerile IT din România – estimare de venituri de 55 miliarde de lei, în acest an

Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente automatizate și software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă față de nivelul din 2010, arată analiza unei firme de consultanţă.

Industria românească se află la momentul unor decizii strategice – trebuie să facă pasul spre robotizare și digitalizare, spre Factory 4.0, în ton cu schimbările majore la nivel internațional, arată o analiză realizată de experții de la Frames și Academia Industrială.

Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială.

Și România face pași înainte, dovadă evoluția semnificativă a business-ului din sectorul tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651). Numărul companiilor care activează în aceste domenii, de la fabricarea echipamentelor industriale și cercetare/dezvoltare în inginerie, la realizarea software-ului, consultanță, managementul mijloacelor de calcul, comerțul cu ridicata al componentelor și echipamentelor de calcul, a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 13.876 în 2010 la 32.205 firme în 2018.

Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Și profitabilitatea a urmat aceeași tendință, avansând de la 1,56 mld.lei în 2010 la 5,41 mld.lei în 2018.

Potrivit experților, după un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunță a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate de peste 55 mld.lei și un profit peste nivelul de 6 mld.lei.

Din punct de vedere al evoluției capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 mld.lei în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018.

,,Evoluția business-ului din acest sector este una dinamică, susținută de o cerere de produse și servicii în creștere de la an la an. Soluțiile tehnologice pentru industria auto, pentru sectorul de prelucrare, agricultură și construcții se află în prim-plan. Susținută de dinamica sectorului de software, care oferă tot mai multe soluții costumizate, economia românească face pași semnificativi către Industry 4.0, către robotizare și digitalizarea proceselor’’, afirmă Marius Hărătău, manager Academia Industrială.

Varujan Pambuccian, expert în sectorul IT& TELECOM și președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera Deputaților, spune că, în ceea ce privește adoptarea noilor tehnologii, România trebuie să pună focus pe agricultură.

,,Lumea în care trăim a intrat de ani buni în era digitală, era post IT, dominată, printre altele, de robotica industrială, inteligența artificială și biologia sintetică. Agricultura însăși se află în pragul celei de-a Treia Revoluții Agrare care este probabil cel mai disruptiv fenomen pe care îl trăim. Ea înseamnă delocalizarea și industrializarea producției de plante, carne și derivate de natura animală și trecerea de la agricultura convențională și cea bio la agricultura septică. În acest proces se regăsesc majoritatea tehnologiilor de vârf ale erei digitale. Sigur, agricultura și zootehnia convențională și bio vor coexista un timp cu cea a erei digitale, dar și aici, în ceea ce se numește agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și biologia sintetică își pun amprenta din plin. Este probabil cea mai profundă transformare prin care trece producția de hrană și derivate în ultimii 12.000 de ani. Și aici, agricultura romanească ori devine parte a schimbării, ori nu va mai fi deloc’’, a declarat Varujan Pambuccian.

Thumbnail

Top centre de tehnologie în România

După ce, înainte de Revoluție, în România existau zeci de întreprinderi și centre de cercetare și tehnologie în aproape toate colțurile țării, afacerile din sectorul tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor orașe, în special a celor cu centre universitare.

Bucureștiul se află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în acest domeniu, urmat de județul Cluj, cu 3251, și Timiș cu 1884 de companii. Urmează Iași (1526), Ilfov (1433) Bihor (999), Prahova (959), Constanța (865) și Sibiu (717).

La polul opus se află județele Mehedinți (128), Ialomița (137), Giurgiu (147) Tulcea (162), Caraș Severin (160) și Teleorman (167).

Potrivit statisticii, peste 32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, și numai aprox. 1700 fac parte din categoria firmelor mici, medii și mari, în funcție de cifra de afaceri.

Cifra de afaceri medie, la nivelul întregului sector, era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar media profitului net se ridica la 159.502 lei.

Analiza Frames & Academia Industrială arată că cele 32.205 firme active în 2018 angajau, în total, un număr de 151.003 de salariați, un număr dublu față de anul 2010 (75.156).

UE trece la Factory 4.0

În esenţă, Factory 4.0 se referă la business-uri care şi-au digitizat tehnologiile, astfel încât instalaţiile şi echipamentele pot comunica între ele prin intermediul internetului, cu ajutorul noilor tehnologii.

Potrivit experților, de la rețele de comunicații, la roboți, imprimante 3D, sisteme de control și, în viitor, mașini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod semnificativ economia, în următorii ani, oferind un grad fără precedent de automatizare şi independenţă operaţională.

Potrivit experților, în următorii ani, competitivitatea economică a României va depinde, în mare măsură, de felul în care companiile se vor adapta la Industry 4.0, inclusiv de modul în care vor dezvolta mecanisme eficiente de suport.

,,Aceasta a patra revoluție industrială va aduce schimbări fundamentale în mecanismele economice și România trebuie să fie pregătită. Noile tehnologii vor ajuta companiile să fie mai productive şi să dezvolte produse și servicii de mai bună calitate, într-un mediu de lucru mai sigur. În plus, le vor permite să se dezvolte şi să fie mai competitive pe piaţa globală’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Și noua ,,Strategie UE 2030 privind industria’’ se focusează pe aceste tendințe. Potrivit experților UE, automatizarea și digitalizarea producției, a produselor și a serviciilor bazate pe date vor transforma industria europeană, conducând-o la schimbări într-un ritm fără precedent.

,,Progresul în inteligența artificială, IoT, robotica, automatizarea, biotehnologia și imprimarea 3D vor aduce transformări semnificative în toate industriile europene. Economia va fi mai eterogenă și mai descentralizată decât în prezent și, prin urmare, va ajuta piețele să funcționeze într-un mod mai eficient și mai durabil’’, afirmă aceștia.

Strategia UE 2030 își propune, totodată, regândirea managementului resurselor naturale și reorganizare lanțurilor industriale către o economie circular care ,,va face mai mult cu mai puțin”.

În prezent, dincolo de dinamica business-ului în sectorul tehnologic, România se află la coada clasamentului european privind digitalizarea și robotizarea industriei.

Datele Comisiei Europene situează România pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019. Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală. 

În general, cele mai performante țări din UE în acest domeniu sunt Irlanda, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria și Polonia trebuie să recupereze decalajul.

Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18 % în comparație cu 11 % în 2014) și platforme de comunicare socială pentru a interacționa cu clienții lor și cu alte părți interesate (21 % în comparație cu 15 % în 2013). Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care își vând bunurile și serviciile în mediul online a stagnat, menținându-se în ultimii ani la 17 %.

Statisticile Federaţiei Internaţionale pentru Robotică arată, pe de altă parte, că România are, în prezent, 11 roboţi la 10.000 de lucrători industriali, și ar mai avea nevoie de cel puțin 10.000 de roboți industriali.

Spre comparație, în Polonia sunt 28 roboți/10.000 angajați, în Ungaria sunt 57 de roboţi, iar Cehia are 100 de roboţi la 10.000 de muncitori. În SUA, industria americană a incorporat, în ultimii 10 ani, peste 130.000 de roboți.

,,Pe fondul evoluției economice mondiale și, în contextul crizei acute de personal calificat cu care se confruntă industria, soluția viabilă pentru companiile românești, indiferent de mărime, o reprezintă adoptarea noilor tehnologii. Modernizarea tuturor sectoarelor, inclusive a celor tradiționale, în special a producției, și crearea de noi oportunități pentru întreaga economie vor permite tuturor întreprinderilor, în special IMM-urilor, să acceseze noi tehnologii’’, a declarat Marius Hărătău.

De la transformarea industriei, la digitalizare și dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților, toate aceste teme vor fi abordate în cadrul conferinței Factory 4.0 care se va desfășura pe 12 mai, la Face Convention Center din București.

În cadrul conferinței și workshop-urilor dedicate, vor fi abordate teme precum „Technology vs. Humanity – The Future is already here„, ,,Industry 4.0 needs a complete automation solution’’, ,,Realizarea potențialului prin digitalizarea producției’’, ,,The new EU industrial strategy’’, ,,Antreprenoriat și Industry 4.0’’, ,,Integrated Value Chain’’, ,,The future of cyber security and automation’’ și ,,Industry 4.0: oameni, procese și tehnologii’’.

Printre speakerii de la Factory 4.0 se vor afla celebrul futurolog Gerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agency și unul dintre cei mai cunoscuți și influenți autori și speakeri din sectoarele tehnologiei, telecom, marketing & media, Lorena Ioniță, Deputy Head of Unit al Comisiei Europene și  cunoscutul inventator și antreprenor român Cornel Amariei, prezentat de Junior Chamber International (JCI) drept unul dintre cei mai remarcabili 10 tineri din lume și inclus de revista Forbes din SUA în top 10 – cei mai influenți tineri cu vârsta sub 30 de ani din Europa.

Analiza privind dinamica business-ului din sectorul tehnologic din România a fost realizată de compania de consultanță Frames pe baza datelor financiare ale companiile active din sectorul analizat, cu codurile CAEN 6201- Activități de realizare a software-ului la comanda (software orientat client), CAEN 6202- Activități de consultanță în tehnologia informației, CAEN 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul, CAEN 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, CAEN 721 Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie, CAEN 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, CAEN 4652 – Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicați și CAEN 4651 – Comerț cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software- ului. Datele prelucrate sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii.

Thumbnail

Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/firme-afaceri-it-vanzari-venituri.htm

Renunţarea la scutirea de impozit in IT

Renunţarea la scutirea de impozit pe venit acordată IT-iştilor ar aduce la buget 1 mld. lei pe an. La finalul anului trecut erau 100.000 de angajaţi din IT&C care beneficiau de scutirea de impozit pe venit, iar salariul mediu brut era de 12.000 de lei, adică 7.800 de lei net

Premierul Ludovic Orban susţine în continuare renunţarea la scutirea de impozit pe venit acordată în prezent unor categorii de angajaţi din domeniul IT şi afirmă că trata­men­tul fiscal egal al cetăţenilor şi al firmelor re­prezintă un obiectiv al guvernării PNL. Dacă ar renunţa la scutirea de impozit pe venit în cazul angajaţilor din IT&C, guvernul ar câştiga 196 de milioane de euro pe an.

În noiembrie anul trecut erau 100.000 de angajaţi din IT scutiţi de impozitul pe venit, conform bilanţului fostului ministru al comunicaţiilor Alexandru Petrescu.

Câştigul salarial mediu brut al an­ga­jaţilor din IT este cel mai mare din econo­mie, de mai mult de 12.000 de lei în noiembrie 2019, conform datelor INS.

La un salariu brut de 12.000 lei lunar, ve­ni­tul impozabil după aplicarea contri­buţiilor so­ciale este de 7.800 lei. Prin urmare, în cazul aplicării impozitului pe venit de 10%, suma ar scădea cu 780 de lei, iar un angajat în IT ar câştiga un salariu net de 7.020 de lei.

Dacă sunt 100.000 de angajaţi în IT&C care vor plăti 780 de lei pe lună, la bugetul de stat vor veni fonduri suplimentare în valoare de 78 de milioane de lei lunar, respectiv 936 de milioane de lei (196 mil. euro) pe an, conform calculelor făcute de ZF.

Consultantul fiscal Emilian Duca crede că re­nun­ţarea la scutirea de impozit pe venit acor­da­tă IT-iştilor ar putea contribui la creşterea ve­niturilor la bugetul de stat, dar ar produce efec­te negative precum exodul forţei de muncă.

„Renunţarea la scutirea de impozit pe venit acordată unor angajaţi din domeniul IT ar putea avea două efecte. Primul este creşterea veniturilor la bugetul de stat. Pentru că angajaţii din IT sunt persoane cu salarii mari, ar veni mulţi bani spre bugetul de stat. Al doilea efect poate să fie cel al exodului forţei de muncă spre alte ţări sau găsirea de către angajaţi a unor metode prin care să obţină o impozitare mai mică precum crearea de PFA (persoană fizică autorizată) sau microîntre­prin­deri“, afirmă el.

Sursa:
https://www.zf.ro/profesii/renuntarea-scutirea-impozit-venit-acordata-it-istilor-ar-aduce-buget-1-mld-lei-an-finalul-anului-trecut-100-000-angajati-it-c-beneficiau-scutirea-impozit-venit-iar-salariul-mediu-brut-era-12-000-lei-18760353

Investitorii români și piața de IT: 53% investiții străine vs. 47% investiții locale

Industria de software din România se menține în topul industriilor cheie pentru economia țării, cu un volum de aproximativ 6,2 miliarde de euro în 2019, potrivit estimărilor specialiștilor, și, totodată, este una din cele mai echilibrate industrii în ceea ce privește balanța între capitalul străin și cel românesc.

Astfel, investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investițiilor locale a cunoscut un avans anual de aproximativ 5 puncte procentuale, ajungând astfel la 47% în 2018, potrivit studiului KeysFin „Industria de software în România“.

Investitorii străini de pe piața de software locală provin din peste 60 de state, însă în top se află Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), UK (5,5%) și Cipru (cu 4,8% din total), acești lideri controlând două treimi din totalul capitalurilor proprii străine.

În ceea ce îi privește pe investitorii locali, aceștia provin atât din marile orașe ale țării, precum București sau Cluj, dar și din orașe medii, care încep însă să devină nume cu rezonanță pentru industria locală de start-up-uri în software, așa cum este Târgu-Mureș.

Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut cu 12,6% față de 2017 și cu 51,6% comparativ cu 2014, la 5,7 miliarde de euro în 2018.

Mai mult, analizând datele de piață și, totodată, ținând cont de fluctuațiile industriei, experții KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru anul în curs, depășind pragul de 6,2 miliarde de euro în 2019.

Din întreaga industrie software o parte importantă și, totodată, vizibilă, o reprezintă piața de jocuri pe calculator. Țara noastră se mândrește cu dezvoltarea și testarea unora din cele mai populare jocuri la nivel internațional, iar aceste rezultate se văd și la nivel de business: cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut cu 9% față de 2017 și cu 46% față de 2014. Pentru 2019, experții preconizează un avans de peste 13% , la peste 255 milioane de euro.

Topul companiilor de software din România

În 2018, în România existau aproximativ 20,7 mii de companii în domeniul software-ului, cu 18,6% mai multe față de 2017 și cu 30% față de 2014. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (39% din total). Cu toate acestea, peste 4,8 mii de companii (23%) au avut cifra de afaceri egală cu zero în 2018.

Cea mai mare companie de software din România a rămas Oracle România SRL cu o cifră de afaceri de peste 206 milioane de euro (3,6% din total) în 2018. Clasamentul este completat de IBM România (200 milioane de euro – 3,5% din total), Ericsson Telecommunications România SRL (peste 170 milioanede euro, 3% din total), SAP România SRL (aproximativ 108 milioane de euro) și Endava România SRL (aproximativ 108 milioane de euro)*. Este de remarcat intrarea SAP România SRL în top 5, cu cea mai mare creștere procentuală de 63%.

În ceea ce privește topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi după cifra de afaceri din 2018 este ocupat de Electronic Arts România SRL, care a înregistrat mai multe recorduri : cel mai mare angajator și cel mai profitabil jucător în 2018 (38 milioane de euro cifră de afaceri–79% din total), urmat de King Games Studio (Bucharest) SRL (2,4 milioane de euro – 4,9% din total) și de Green Horse Games SRL (11 milioane de euro – 2,2% din total).

64% din companiile de profil au înregistrat profit

Industria de software din România își consolidează poziția printre cele mai de succes sectoare ale economiei naționale, astfel că, dintre cele 20,7 mii de companii analizate, 13,2 mii (64%) au înregistrat profit, 5,6 mii (27%) au fost in pierdere, iar celelalte au avut un rezultat nul în 2018. 

În topul celor mai profitabili jucători din domeniu rămâne SAP ROMÂNIA care a reușit ca în 2018 să își dubleze profitul net la peste 40 de milioane de euro. Și profitul IBM ROMÂNIA, al doilea cel mai profitabil jucător, a crescut cu 31% în ultimul an.
Cele mai profitabile 5 companii au avut în 2018 un profit net cumulat de peste 86 de milioane de euro, adică aproape 14% din total.

Angajații din sectorul software, puțini și scumpi

Conform ultimelor sondaje de opinie, românii cred în proporție de 77% că sectorul IT în general are cele mai mari perspective de viitor. În acest context, și numărul celor care se pregătesc pentru o carieră în domeniu a crescut semnificativ, acest lucru resimțindu-se și la nivelul angajărilor propriu-zise.

Astfel, numărul mediu de angajați din industria de software locală a crescut cu 2,9% față de 2017 și cu 40% față de 2014, la peste 110 mii de angajați în 2018. Totuși, se pare că instituțiile de învățământ din România nu pot acoperi nevoia firmelor din acest sector care se ridică la aproximativ 15.500 de specialiști.

Așadar, pe fondul cererii masive a forței de muncă din industria software, costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54% , față de un avans de doar 8% al productivității medii per angajat în perioada 2014-2018.

Specialiștii KeysFin atrag atenția că avansul costului mediu per angajat peste cel al productivității reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivității economiei locale.

Pe de altă parte, experții au remarcat că cea mai mare concentrare a forței de muncă au avut-o companiile medii, cu 43% din total, urmate de companiile mici cu 21%. Cu toate acestea, peste jumătate din companiile locale de software, respectiv 10,4 mii de companii, nu au avut niciun angajat în 2018.

Harta software-ului românesc

Deși a înregistrat o ușoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureștiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu un rezultat de peste 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018, urmat de:

  • Cluj (16%)
  • Timiș (5%)
  • Iași (4.5%)
  • Brașov (3%)

Tendințe pe piața software

Deși România este al doilea furnizor de software și servicii din Europa de Est și în top 10 la nivel european, industria se bazează îndeosebi pe export și outsourcing, care contribuie într-un procent covârșitor la valoarea întregului sector.

Totuși, în ultimii ani, s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea start-up-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariției fondurilor de investiții internaționale, programelor de mentorat dar și a competițiilor.

Astfel, start-up-uri precum Elrond, Questo, TypingDNA sau Happy Recruiter au strâns deja zeci de milioane de euro de la investitori și dezvoltă produse sau servicii pentru țări din întreaga lume.

sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/investitori-romani-piata-it-investitii-straine.htm

Google va cumpăra Fitbit pentru 2.1 miliarde dolari

Google a anunțat că va cumpăra producătorul de dispozitive purtabile Fitbit, pentru 2,1 miliarde dolari. Fitibt a avut vânzări în scădere în ultimii ani, iar Google vrea să intre mai puternic pe piața smartwatch-urilor. Fitbit a spus că Google a oferit 7,35 dolari/acțiune, cu 19% peste prețul de închidere al acțiunilor în ședința de joi. Fitbit are din 2017 un centru de cercetare la București unde sunt 200 de angajați. Fitbit este cunoscută pe plan mondial pentru brățările de fitness și pentru smartwatch-uri, iar la noi a devenit foarte cunoscută în 2016 când a cumpărat cu 15 milioane dolari Vector Watch, compania locală ce a scos pe piață ceasul smart cu baterie care ținea o lună până la o nouă încărcare.

Logo FitbitReuters a scris luni că grupul Alphabet (din care face parte Google) a făcut o ofertă celor de la Fitbit, iar de atunci acțiunile producătorului de smartwatch-uri și brățări smart au crescut cu 40%.
Într-un comunicat, cei de la Fitbit spun că datele despre sănătatea user-ilor săi nu vor fi folosite în reclamele Google. Întreg procesul de achiziție ar trebui să se încheie în 2020.
Google nu a reușit să se impună pe piața smartphone-urilor, deși a lansat sistemul de operare WearOS, iar achiziția unui jucător atât de important poate schimba totul. Pentru Fitbit, intrarea în Google îi poate da șansa să-și crească vânzările semnificativ.

Fitbit are în lume 28 de milioane de useri, cu 5 milioane mai mulți decât la final de 2016 și de patru ori mai mulți decât în 2014. Fitbit spune că în istoria sa a vândut peste 100 de milioane de device-uri.

Datele IDC arată că trimestrul trecut Fitibit a vândut 3,5 milioane de dispozitive purtabile, ceea ce o pune pe locul patru la volume, după Xiaomi, Apple și Huawei. Cota de piață este de 10%, iar livrările au crescut cu 32% față de 2018.

Compania nu este într-o situație grozavă fiindcă business-ul a scăzut în ultimii ani. Recent s-a scris că Fitbit ar putea să-și găsească un cumpărător, numele vehiculate fiind Google, Apple sau Amazon.

Fitbit a avut vânzări sub așteptări cu modelul mai ieftin Versa Lite, lansat în martie, iar la final de iulie și-a modificat în minus estimările privind veniturile pentru întreg anul 2019. Astfel, estimările indică intervalul 1,43 – 1,48 miliarde dolari, cu 90 de milioane mai puțin decât estimase acum câteva luni.

Fitbit s-a listat în iunie 2015, cotația maximă a acțiunilor a fost de 51,64 dolari, pe 5 august 2015, iar minimul istoric a fost de 2,81 dolari, în august 2019. Prețul mediu al ultimului an a fost 4,92 dolari.

Top 10 companii IT dupa cifra de afaceri in 2017

ZF ne ofera un top 10 al celor mai  mari companii IT dupa cifra de afaceri in 2017, respectiv dupa numarul de angajati.

De aici, cu un calcul simplu se poate obtine si productivitatea pe angajat, care este in zona 30 – 60 k euro / angajat / an

Aceste informatii fac parte dintr-o poza mai mare, cu rolul IT-ului in PIB, aparent fiind unul din putinele sectoare care au condus la crestere economica.

 

sursa: ZF

Productivitatea în IT-ul românesc

Peste 41% dintre firmele româneşti din IT&Software au sub zece angajaţi, dar companiile mari deţin peste jumătate din forţa de muncă din piaţă. Cât de productivi sunt aceşti angajaţi, caţi bani aduce fiecare IT-ist firmei în care lucrează.

Un studiu realizat de DOvelopers, în care au fost incluse firmele cu peste cinci angajați și care depășesc cifra de afaceri de 50.000 de euro, în 2017, arată că 75% dintre aceste firme au productivitatea anuală per angajat mai mică de 52.000 de euro, în vreme ce 50% dintre acestea înregistrează mai puțin de 34.800 de euro.

La limita inferioară, se arată că 25% nu ating 22.000 de euro productivitate.

În România sunt aproximativ 94.000 de angajaţi în IT, iar 38% dintre ei lucrează în companiile mari cu peste 400 de angajaţi.

Thumbnail

Firmele și alți angajatori din România plătesc IT-iștilor salarii nete de 6.683 de lei în medie, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

Compania care a realizat studiul arată că 97% dintre respondenți au declarat că recomandă metodologia Agile de lucru pentru creşterea productivităţii, însă doar 51% s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți de actualul mod de lucru Agile. Și, în timp ce Scrum conduce detașat preferințele privind metoda de lucru aleasă, cele mai multe companii de IT din țara noastră au între trei și cinci ani, de când utilizează aceste metodologii pentru a-și crește productivitatea.

Agile este metodologie care își are începuturile în anul 2001, în Statele Unite ale Americii şi se bazează pe un set de valori și principii de dezvoltare software, care își propun să rezolve nevoile clienților printr-un software funcțional și calitativ. Scrum este un proces de lucru care înglobează principiile Agile şi pune accentul pe colaborare între echipe care au ca scop dezvoltarea de produse.

 

sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/productivitate-angajati-firme-it-cat-castiga-agile-scrum.htm

30 de ani de World Wide Web

Thumbnail

“Am făcut niște dispozitive electronice pentru a controla trenulețele. Apoi am ajuns să mă interesez mai mult de electronică decât de trenuri. Mai târziu, când eram la facultate, am făcut un computer dintr-un televizor vechi”. Iată cum a ajuns Tim Barners-Lee să creeze world wide web, tehnologia care stă la baza Internetului de azi.

Tim Berners-Lee s-a născut la Londra, pe 8 iunie 1955 într-o familie de specialiști în computere.

Și-a luat licența în fizică la Queen’s College, Universitatea Oxford iar primul său job a fost la o tipografie.

A devenit contractor independent pentru CERN – Centrul European de Cercetări Nucleare care operează cel mai mare accelerator de particule din lume. Aici și-a dat seama că cercetătorii din diferite părți ale lumii au nevoie de o soluție pentru a face, mai ușor, schimb de informații.

Tim Berners-Lee s-a uitat mai atent la o tehnologie care exista deja: hypertextul, un limbaj care permitea distribuirea electronică a textelor. Rețeaua de computere conectate – internetul de la acea vreme – exista încă din anii ‘60 dar Tim căuta o rezolvare mai eficientă pentru accesul la informație.

”Existau diverse informații, pe computere diferite, dar trebuia să te conectezi la acele la computere pentru a ajunge la ea. De asemenea, trebuia să înveți să folosești programe diferite, pe fiecare calculator. Adesea era mai ușor să te duci și să întrebi direct oamenii,  la cafea”, își amintește Tim.

Așa a apărut ideea domeniilor și folosirea nodurilor existente din rețeaua de computere – care se extindea rapid – în combinație cu hypertextul, tehnologia deja existentă.

”Vagă, dar interesantă”

În martie 1989, Tim Berners-Lee  își prezenta  viziunea într-un document intitulat “Gestionarea informației: o propunere”. Șeful său, de la acea vreme, Mike Sendall, a privit sceptic propunerea și a notat pe coperta documentului “Vagă, dar interesantă”.

Thumbnail

World Wide Web nu a fost niciodată un proiect oficial CERN, dar Mike a reușit să-i ofere lui Tim timp să lucreze la el în septembrie 1990. Tim a început să lucreze cu un computer NeXT, unul dintre produsele timpurii ale lui Steve Jobs, alt vizionar și inovator din lumea tehnologiei.

În 1990, cu ajutorul lui Robert Cailliau, Tim a produs prima versiune a World Wide Web, primul browser web și primul server web. A fost pusă online în 1991. “Info.cern.ch” a fost adresa primului site web și server web din lume, care rula pe un computer NeXT de la CERN.

Prima adresă a paginii web a fost http://info.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html.

În esență, contribuția tehnologiei World Wide Web a fost aceea de a facilita accesul publicului la pagini scrise în hypertext, oriunde pe internet.

Elementele esențiale ale acestei noi dezvoltări au fost:

  • Un sistem universal pentru recunoașterea locației paginilor Web (Uniform Resource Locator, URL)

  • HTML – Limbajul de bază pentru publicarea paginilor web.

  • Protocolul de transfer hypertext (HTTP) – care permite accesarea paginilor web, la cerere.

În 1994, Tim Berners-Lee a înființat W3C (World Wide Web Consortium) la Laboratorul de Informatică de la MIT – Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Boston.

Organizația încearcă să îmbunătățească calitatea și standardul rețelei web. Ar fi putut încerca să-și monetize creația, dar a decis să ofere web-ului larg fără brevet și fără redevențe.

Pentru contribuția sa Tim Berners-Lee a fost înnobilat pe 16 iulie 2004 cu titlul de Sir și a primit ordinul de Cavaler al Imperiului Britanic în grad de Comandor de către regina Elisabeta a II-a.

Creatorul World Wide Web a decis să marcheze aniversarea celor 30 de ani de la crearea tehnologiei printr-o călătorie de 30 de ore care începe pe 12 martie la CERN, continuă la Londra și se încheie pe 13 martie, în Lagos, Nigeria.

CERN Geneva organizează în dimineața zilei de 12 martie, o dezbatere în care Sir Tim Berners-Lee va discuta despre impactului World Wide Web-ul în ultimii 30 de ani.

În aceeași zi, în parteneriat cu Muzeul de Științe din Londra, Fundația Web găzduiește o seară de conversație cu Sir Tim, care împreună cu alți lideri în domeniul științei, tehnologiei și politicii vor discuta despre modul în care web-ul ne-a schimbat viața și ce putem pentru a-l proteja.

Sursa: StartUp Caffee

Blogul industriei software din Romania