Investitorii români și piața de IT: 53% investiții străine vs. 47% investiții locale

Industria de software din România se menține în topul industriilor cheie pentru economia țării, cu un volum de aproximativ 6,2 miliarde de euro în 2019, potrivit estimărilor specialiștilor, și, totodată, este una din cele mai echilibrate industrii în ceea ce privește balanța între capitalul străin și cel românesc.

Astfel, investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investițiilor locale a cunoscut un avans anual de aproximativ 5 puncte procentuale, ajungând astfel la 47% în 2018, potrivit studiului KeysFin „Industria de software în România“.

Investitorii străini de pe piața de software locală provin din peste 60 de state, însă în top se află Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), UK (5,5%) și Cipru (cu 4,8% din total), acești lideri controlând două treimi din totalul capitalurilor proprii străine.

În ceea ce îi privește pe investitorii locali, aceștia provin atât din marile orașe ale țării, precum București sau Cluj, dar și din orașe medii, care încep însă să devină nume cu rezonanță pentru industria locală de start-up-uri în software, așa cum este Târgu-Mureș.

Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut cu 12,6% față de 2017 și cu 51,6% comparativ cu 2014, la 5,7 miliarde de euro în 2018.

Mai mult, analizând datele de piață și, totodată, ținând cont de fluctuațiile industriei, experții KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru anul în curs, depășind pragul de 6,2 miliarde de euro în 2019.

Din întreaga industrie software o parte importantă și, totodată, vizibilă, o reprezintă piața de jocuri pe calculator. Țara noastră se mândrește cu dezvoltarea și testarea unora din cele mai populare jocuri la nivel internațional, iar aceste rezultate se văd și la nivel de business: cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut cu 9% față de 2017 și cu 46% față de 2014. Pentru 2019, experții preconizează un avans de peste 13% , la peste 255 milioane de euro.

Topul companiilor de software din România

În 2018, în România existau aproximativ 20,7 mii de companii în domeniul software-ului, cu 18,6% mai multe față de 2017 și cu 30% față de 2014. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (39% din total). Cu toate acestea, peste 4,8 mii de companii (23%) au avut cifra de afaceri egală cu zero în 2018.

Cea mai mare companie de software din România a rămas Oracle România SRL cu o cifră de afaceri de peste 206 milioane de euro (3,6% din total) în 2018. Clasamentul este completat de IBM România (200 milioane de euro – 3,5% din total), Ericsson Telecommunications România SRL (peste 170 milioanede euro, 3% din total), SAP România SRL (aproximativ 108 milioane de euro) și Endava România SRL (aproximativ 108 milioane de euro)*. Este de remarcat intrarea SAP România SRL în top 5, cu cea mai mare creștere procentuală de 63%.

În ceea ce privește topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi după cifra de afaceri din 2018 este ocupat de Electronic Arts România SRL, care a înregistrat mai multe recorduri : cel mai mare angajator și cel mai profitabil jucător în 2018 (38 milioane de euro cifră de afaceri–79% din total), urmat de King Games Studio (Bucharest) SRL (2,4 milioane de euro – 4,9% din total) și de Green Horse Games SRL (11 milioane de euro – 2,2% din total).

64% din companiile de profil au înregistrat profit

Industria de software din România își consolidează poziția printre cele mai de succes sectoare ale economiei naționale, astfel că, dintre cele 20,7 mii de companii analizate, 13,2 mii (64%) au înregistrat profit, 5,6 mii (27%) au fost in pierdere, iar celelalte au avut un rezultat nul în 2018. 

În topul celor mai profitabili jucători din domeniu rămâne SAP ROMÂNIA care a reușit ca în 2018 să își dubleze profitul net la peste 40 de milioane de euro. Și profitul IBM ROMÂNIA, al doilea cel mai profitabil jucător, a crescut cu 31% în ultimul an.
Cele mai profitabile 5 companii au avut în 2018 un profit net cumulat de peste 86 de milioane de euro, adică aproape 14% din total.

Angajații din sectorul software, puțini și scumpi

Conform ultimelor sondaje de opinie, românii cred în proporție de 77% că sectorul IT în general are cele mai mari perspective de viitor. În acest context, și numărul celor care se pregătesc pentru o carieră în domeniu a crescut semnificativ, acest lucru resimțindu-se și la nivelul angajărilor propriu-zise.

Astfel, numărul mediu de angajați din industria de software locală a crescut cu 2,9% față de 2017 și cu 40% față de 2014, la peste 110 mii de angajați în 2018. Totuși, se pare că instituțiile de învățământ din România nu pot acoperi nevoia firmelor din acest sector care se ridică la aproximativ 15.500 de specialiști.

Așadar, pe fondul cererii masive a forței de muncă din industria software, costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54% , față de un avans de doar 8% al productivității medii per angajat în perioada 2014-2018.

Specialiștii KeysFin atrag atenția că avansul costului mediu per angajat peste cel al productivității reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivității economiei locale.

Pe de altă parte, experții au remarcat că cea mai mare concentrare a forței de muncă au avut-o companiile medii, cu 43% din total, urmate de companiile mici cu 21%. Cu toate acestea, peste jumătate din companiile locale de software, respectiv 10,4 mii de companii, nu au avut niciun angajat în 2018.

Harta software-ului românesc

Deși a înregistrat o ușoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureștiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu un rezultat de peste 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018, urmat de:

  • Cluj (16%)
  • Timiș (5%)
  • Iași (4.5%)
  • Brașov (3%)

Tendințe pe piața software

Deși România este al doilea furnizor de software și servicii din Europa de Est și în top 10 la nivel european, industria se bazează îndeosebi pe export și outsourcing, care contribuie într-un procent covârșitor la valoarea întregului sector.

Totuși, în ultimii ani, s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea start-up-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariției fondurilor de investiții internaționale, programelor de mentorat dar și a competițiilor.

Astfel, start-up-uri precum Elrond, Questo, TypingDNA sau Happy Recruiter au strâns deja zeci de milioane de euro de la investitori și dezvoltă produse sau servicii pentru țări din întreaga lume.

sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/investitori-romani-piata-it-investitii-straine.htm

Google va cumpăra Fitbit pentru 2.1 miliarde dolari

Google a anunțat că va cumpăra producătorul de dispozitive purtabile Fitbit, pentru 2,1 miliarde dolari. Fitibt a avut vânzări în scădere în ultimii ani, iar Google vrea să intre mai puternic pe piața smartwatch-urilor. Fitbit a spus că Google a oferit 7,35 dolari/acțiune, cu 19% peste prețul de închidere al acțiunilor în ședința de joi. Fitbit are din 2017 un centru de cercetare la București unde sunt 200 de angajați. Fitbit este cunoscută pe plan mondial pentru brățările de fitness și pentru smartwatch-uri, iar la noi a devenit foarte cunoscută în 2016 când a cumpărat cu 15 milioane dolari Vector Watch, compania locală ce a scos pe piață ceasul smart cu baterie care ținea o lună până la o nouă încărcare.

Logo FitbitReuters a scris luni că grupul Alphabet (din care face parte Google) a făcut o ofertă celor de la Fitbit, iar de atunci acțiunile producătorului de smartwatch-uri și brățări smart au crescut cu 40%.
Într-un comunicat, cei de la Fitbit spun că datele despre sănătatea user-ilor săi nu vor fi folosite în reclamele Google. Întreg procesul de achiziție ar trebui să se încheie în 2020.
Google nu a reușit să se impună pe piața smartphone-urilor, deși a lansat sistemul de operare WearOS, iar achiziția unui jucător atât de important poate schimba totul. Pentru Fitbit, intrarea în Google îi poate da șansa să-și crească vânzările semnificativ.

Fitbit are în lume 28 de milioane de useri, cu 5 milioane mai mulți decât la final de 2016 și de patru ori mai mulți decât în 2014. Fitbit spune că în istoria sa a vândut peste 100 de milioane de device-uri.

Datele IDC arată că trimestrul trecut Fitibit a vândut 3,5 milioane de dispozitive purtabile, ceea ce o pune pe locul patru la volume, după Xiaomi, Apple și Huawei. Cota de piață este de 10%, iar livrările au crescut cu 32% față de 2018.

Compania nu este într-o situație grozavă fiindcă business-ul a scăzut în ultimii ani. Recent s-a scris că Fitbit ar putea să-și găsească un cumpărător, numele vehiculate fiind Google, Apple sau Amazon.

Fitbit a avut vânzări sub așteptări cu modelul mai ieftin Versa Lite, lansat în martie, iar la final de iulie și-a modificat în minus estimările privind veniturile pentru întreg anul 2019. Astfel, estimările indică intervalul 1,43 – 1,48 miliarde dolari, cu 90 de milioane mai puțin decât estimase acum câteva luni.

Fitbit s-a listat în iunie 2015, cotația maximă a acțiunilor a fost de 51,64 dolari, pe 5 august 2015, iar minimul istoric a fost de 2,81 dolari, în august 2019. Prețul mediu al ultimului an a fost 4,92 dolari.

Top 10 companii IT dupa cifra de afaceri in 2017

ZF ne ofera un top 10 al celor mai  mari companii IT dupa cifra de afaceri in 2017, respectiv dupa numarul de angajati.

De aici, cu un calcul simplu se poate obtine si productivitatea pe angajat, care este in zona 30 – 60 k euro / angajat / an

Aceste informatii fac parte dintr-o poza mai mare, cu rolul IT-ului in PIB, aparent fiind unul din putinele sectoare care au condus la crestere economica.

 

sursa: ZF

Productivitatea în IT-ul românesc

Peste 41% dintre firmele româneşti din IT&Software au sub zece angajaţi, dar companiile mari deţin peste jumătate din forţa de muncă din piaţă. Cât de productivi sunt aceşti angajaţi, caţi bani aduce fiecare IT-ist firmei în care lucrează.

Un studiu realizat de DOvelopers, în care au fost incluse firmele cu peste cinci angajați și care depășesc cifra de afaceri de 50.000 de euro, în 2017, arată că 75% dintre aceste firme au productivitatea anuală per angajat mai mică de 52.000 de euro, în vreme ce 50% dintre acestea înregistrează mai puțin de 34.800 de euro.

La limita inferioară, se arată că 25% nu ating 22.000 de euro productivitate.

În România sunt aproximativ 94.000 de angajaţi în IT, iar 38% dintre ei lucrează în companiile mari cu peste 400 de angajaţi.

Thumbnail

Firmele și alți angajatori din România plătesc IT-iștilor salarii nete de 6.683 de lei în medie, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

Compania care a realizat studiul arată că 97% dintre respondenți au declarat că recomandă metodologia Agile de lucru pentru creşterea productivităţii, însă doar 51% s-au declarat mulțumiți sau foarte mulțumiți de actualul mod de lucru Agile. Și, în timp ce Scrum conduce detașat preferințele privind metoda de lucru aleasă, cele mai multe companii de IT din țara noastră au între trei și cinci ani, de când utilizează aceste metodologii pentru a-și crește productivitatea.

Agile este metodologie care își are începuturile în anul 2001, în Statele Unite ale Americii şi se bazează pe un set de valori și principii de dezvoltare software, care își propun să rezolve nevoile clienților printr-un software funcțional și calitativ. Scrum este un proces de lucru care înglobează principiile Agile şi pune accentul pe colaborare între echipe care au ca scop dezvoltarea de produse.

 

sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/productivitate-angajati-firme-it-cat-castiga-agile-scrum.htm

30 de ani de World Wide Web

Thumbnail

“Am făcut niște dispozitive electronice pentru a controla trenulețele. Apoi am ajuns să mă interesez mai mult de electronică decât de trenuri. Mai târziu, când eram la facultate, am făcut un computer dintr-un televizor vechi”. Iată cum a ajuns Tim Barners-Lee să creeze world wide web, tehnologia care stă la baza Internetului de azi.

Tim Berners-Lee s-a născut la Londra, pe 8 iunie 1955 într-o familie de specialiști în computere.

Și-a luat licența în fizică la Queen’s College, Universitatea Oxford iar primul său job a fost la o tipografie.

A devenit contractor independent pentru CERN – Centrul European de Cercetări Nucleare care operează cel mai mare accelerator de particule din lume. Aici și-a dat seama că cercetătorii din diferite părți ale lumii au nevoie de o soluție pentru a face, mai ușor, schimb de informații.

Tim Berners-Lee s-a uitat mai atent la o tehnologie care exista deja: hypertextul, un limbaj care permitea distribuirea electronică a textelor. Rețeaua de computere conectate – internetul de la acea vreme – exista încă din anii ‘60 dar Tim căuta o rezolvare mai eficientă pentru accesul la informație.

”Existau diverse informații, pe computere diferite, dar trebuia să te conectezi la acele la computere pentru a ajunge la ea. De asemenea, trebuia să înveți să folosești programe diferite, pe fiecare calculator. Adesea era mai ușor să te duci și să întrebi direct oamenii,  la cafea”, își amintește Tim.

Așa a apărut ideea domeniilor și folosirea nodurilor existente din rețeaua de computere – care se extindea rapid – în combinație cu hypertextul, tehnologia deja existentă.

”Vagă, dar interesantă”

În martie 1989, Tim Berners-Lee  își prezenta  viziunea într-un document intitulat “Gestionarea informației: o propunere”. Șeful său, de la acea vreme, Mike Sendall, a privit sceptic propunerea și a notat pe coperta documentului “Vagă, dar interesantă”.

Thumbnail

World Wide Web nu a fost niciodată un proiect oficial CERN, dar Mike a reușit să-i ofere lui Tim timp să lucreze la el în septembrie 1990. Tim a început să lucreze cu un computer NeXT, unul dintre produsele timpurii ale lui Steve Jobs, alt vizionar și inovator din lumea tehnologiei.

În 1990, cu ajutorul lui Robert Cailliau, Tim a produs prima versiune a World Wide Web, primul browser web și primul server web. A fost pusă online în 1991. “Info.cern.ch” a fost adresa primului site web și server web din lume, care rula pe un computer NeXT de la CERN.

Prima adresă a paginii web a fost http://info.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html.

În esență, contribuția tehnologiei World Wide Web a fost aceea de a facilita accesul publicului la pagini scrise în hypertext, oriunde pe internet.

Elementele esențiale ale acestei noi dezvoltări au fost:

  • Un sistem universal pentru recunoașterea locației paginilor Web (Uniform Resource Locator, URL)

  • HTML – Limbajul de bază pentru publicarea paginilor web.

  • Protocolul de transfer hypertext (HTTP) – care permite accesarea paginilor web, la cerere.

În 1994, Tim Berners-Lee a înființat W3C (World Wide Web Consortium) la Laboratorul de Informatică de la MIT – Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Boston.

Organizația încearcă să îmbunătățească calitatea și standardul rețelei web. Ar fi putut încerca să-și monetize creația, dar a decis să ofere web-ului larg fără brevet și fără redevențe.

Pentru contribuția sa Tim Berners-Lee a fost înnobilat pe 16 iulie 2004 cu titlul de Sir și a primit ordinul de Cavaler al Imperiului Britanic în grad de Comandor de către regina Elisabeta a II-a.

Creatorul World Wide Web a decis să marcheze aniversarea celor 30 de ani de la crearea tehnologiei printr-o călătorie de 30 de ore care începe pe 12 martie la CERN, continuă la Londra și se încheie pe 13 martie, în Lagos, Nigeria.

CERN Geneva organizează în dimineața zilei de 12 martie, o dezbatere în care Sir Tim Berners-Lee va discuta despre impactului World Wide Web-ul în ultimii 30 de ani.

În aceeași zi, în parteneriat cu Muzeul de Științe din Londra, Fundația Web găzduiește o seară de conversație cu Sir Tim, care împreună cu alți lideri în domeniul științei, tehnologiei și politicii vor discuta despre modul în care web-ul ne-a schimbat viața și ce putem pentru a-l proteja.

Sursa: StartUp Caffee

Arta si programarea – Cum a ajuns un programator de 19 ani să facă un soft care a creat un tablou vândut cu 432.500 de dolari

Thumbnail

În urmă cu o lună, dezbaterea din jurul întrebării “poate un tablou creat de un soft de inteligență artificală să fie considerat operă de artă?” a fost alimentată de casa de licitații Christie’s, care a scos la vânzare, în premieră, un tablou creat de un algoritm. În aceeași zi, Robbie Barrat, în vârstă de 19 ani, s-a trezit din cauza unui val de mesaje primite pe telefonul său. “Am adormit înapoi, dar am văzut că toate mesajele conțineau același număr”, a spus tânărul programator. Numarul din mesaje era 432.500  (dolari) – oferta caștigătoare la Christie’s New York pentru un portret nedefinit, creat folosind un algoritm de inteligență artificială care urma instrucțiunile publicate online de Barrat la puțin timp după ce a absolvit liceul.

Pictura se numește “Portretul lui Edmond de Belamy” (FOTO) și seamănă cu unele portrete ale artiștilor nord-europeni din secolele XVIII și XIX. Barrat a fost șocat, deoarece casa de licitații estimase anterior că portretul va fi vândut pentru o sumă între 7000 și 10.000 de dolari.

Portretul a fost creat de un colectiv de artă parizian – Obvious. Se pare că ei au făcut doar mici modificări la metodologia lui Barrat pentru a produce portretul, scrie Wired. Incidentul a declanșat o dezbatere despre drepturile de autor și etică în domeniul artei create de inteligența artificială (AI).

Obvious și Christie’s nu au răspuns întrebărilor trimise de jurnaliștii de la Wired.

Totuși, Barrat spune că a publicat codul (open source) pentru a-i ajuta și inspira pe alții, dar faptul că Obvious a mers mai departe, profitând de re-creerea muncii sale, îl nemulțumește.

Barrat și alți simpatizanți ai artei create de AI sunt, de asemenea, dezamăgiți că acest lucru s-a întâmplat  în jurul a ceea ce ei consideră o lucrare derivată, departe de aria de vârf a tehnologiei AI.

“Oamenii au făcut lucruri aproape identice din 2016”, spune Barrat. De asemenea, Marian Mazzone, istoric de artă care studiază arta AI la Colegiul din Charleston a spus: “Nu pare că au făcut ceva nou sau interesant cu ceea ce au luat (de la programatori).

View image on TwitterView image on Twitter

Robbie Barrat@DrBeef_

left: the “AI generated” portrait Christie’s is auctioning off right now

right: outputs from a neural network I trained and put online *over a year ago*.

Does anyone else care about this? Am I crazy for thinking that they really just used my network and are selling the results?

1,806 people are talking about this

Oamenii au făcut arta cu ajutorul computerelor de mai bine de 50 de ani. Barrat și Obvious fac parte dintr-o mișcare recentă de “programare creativă”, care se bazează pe cele mai recente progrese în tehnologie din Silicon Valley.

Google, Facebook și alte companii de tehnologie au transformat o zonă de cercetare AI, cunoscută sub numele de învățare automată (machine learning), într-o arenă competitivă. Tehnologia permite calculatoarelor să-și dea seama de sarcini cum ar fi recunoașterea obiectelor în imagini pentru prin digerarea datelor, de exemplu. Mai exact, computerele primesc cantități mari de date (precum imagini cu pisici) și reușesc să învețe să deosebească obiectul din imagine de altele (în acest caz, pisicile).

În timp ce laboratoarele corporative direcționează puterea inteligenței artificiale spre utilizări practice,  cum ar fi să ajute mașinile să meargă singure (să recunoască obstacole, trasee și semne de circulație), unii artiști o folosesc pentru a genera imagini noi.

Barrat a intrat în această industrie într-un mod mai neconvențional. Face parte dintr-o scenă înfloritoare a experților AI auto-învățați, cu ajutorul instrumentelor open source de la laboratoarele corporative de AI. Barrat a învățat singur să codeze și să lucreze cu rețele neuronale, în dormitorul său, iar primul său proiect de machine learning un software care genera versuri rap în stilul lui Kanye West. 

Thumbnail
Thumbnail
Peisaje generate de algoritmul antrenat de Robbie Barrat (sursa: robbiebarrat.github.io)Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/programator-19-ani-soft-tablou-vandut-dolari.htm

IBM cumpără producătorul de soft open source Red Hat

Cea mai mare tranzacţie din istoria pieţei de software: IBM cumpără cu 33,4 mld. $ producătorul de soft open source Red Hat

 

Gigantul american IBM, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente şi servicii de IT din lume, a anunţat în urmă cu câteva ore perfectarea celei mai mari tranzacţii din istoria pieţei de software: preluarea furnizorului de software open source pentru companii Red Hat pentru suma record de 33,4 mld. dolari, scriu Reuters, Bloomberg, Techcrunch şi alte publicaţii internaţionale. IBM va plăti astfel cu 63% mai mult pentru o acţiune Red Hat în raport cu preţul de închidere de vineri de pe bursă.

“Valoarea tranzacţiei este una specifică firmelor de telecom, producătorilor de micrprocesoare sau giganţilor din farma nu industriei de software. Achiziţia IBM eclipsează şi preluarea LinkedIn de către Microsoft pentru 26 mld. $”, notează portalul TechCrunch.

Red Hat, care oferă produse şi servicii care au la bază sistemul de operare cu sursă deschisă Linux, estima venituri de 3 mld. dolari în acest an – cel mai mare nivel de la înfiinţare.

“Achiziţia Red Hat va schimba regulile jocului pe piaţa de servicii de cloud”, a declarat Ginni Rometty, preşedinte şi CEO al IBM. Gigantul american speră că astfel va reuşi să recupereze din decalajul faţă de Amazon, Alphabet (Google) şi Microsoft de pe piaţa în creştere a serviciilor de cloud.

Sursa: ZF

Blogul industriei software din Romania