Arta si programarea – Cum a ajuns un programator de 19 ani să facă un soft care a creat un tablou vândut cu 432.500 de dolari

Thumbnail

În urmă cu o lună, dezbaterea din jurul întrebării “poate un tablou creat de un soft de inteligență artificală să fie considerat operă de artă?” a fost alimentată de casa de licitații Christie’s, care a scos la vânzare, în premieră, un tablou creat de un algoritm. În aceeași zi, Robbie Barrat, în vârstă de 19 ani, s-a trezit din cauza unui val de mesaje primite pe telefonul său. “Am adormit înapoi, dar am văzut că toate mesajele conțineau același număr”, a spus tânărul programator. Numarul din mesaje era 432.500  (dolari) – oferta caștigătoare la Christie’s New York pentru un portret nedefinit, creat folosind un algoritm de inteligență artificială care urma instrucțiunile publicate online de Barrat la puțin timp după ce a absolvit liceul.

Pictura se numește “Portretul lui Edmond de Belamy” (FOTO) și seamănă cu unele portrete ale artiștilor nord-europeni din secolele XVIII și XIX. Barrat a fost șocat, deoarece casa de licitații estimase anterior că portretul va fi vândut pentru o sumă între 7000 și 10.000 de dolari.

Portretul a fost creat de un colectiv de artă parizian – Obvious. Se pare că ei au făcut doar mici modificări la metodologia lui Barrat pentru a produce portretul, scrie Wired. Incidentul a declanșat o dezbatere despre drepturile de autor și etică în domeniul artei create de inteligența artificială (AI).

Obvious și Christie’s nu au răspuns întrebărilor trimise de jurnaliștii de la Wired.

Totuși, Barrat spune că a publicat codul (open source) pentru a-i ajuta și inspira pe alții, dar faptul că Obvious a mers mai departe, profitând de re-creerea muncii sale, îl nemulțumește.

Barrat și alți simpatizanți ai artei create de AI sunt, de asemenea, dezamăgiți că acest lucru s-a întâmplat  în jurul a ceea ce ei consideră o lucrare derivată, departe de aria de vârf a tehnologiei AI.

“Oamenii au făcut lucruri aproape identice din 2016”, spune Barrat. De asemenea, Marian Mazzone, istoric de artă care studiază arta AI la Colegiul din Charleston a spus: “Nu pare că au făcut ceva nou sau interesant cu ceea ce au luat (de la programatori).

View image on TwitterView image on Twitter

Robbie Barrat@DrBeef_

left: the “AI generated” portrait Christie’s is auctioning off right now

right: outputs from a neural network I trained and put online *over a year ago*.

Does anyone else care about this? Am I crazy for thinking that they really just used my network and are selling the results?

1,806 people are talking about this

Oamenii au făcut arta cu ajutorul computerelor de mai bine de 50 de ani. Barrat și Obvious fac parte dintr-o mișcare recentă de “programare creativă”, care se bazează pe cele mai recente progrese în tehnologie din Silicon Valley.

Google, Facebook și alte companii de tehnologie au transformat o zonă de cercetare AI, cunoscută sub numele de învățare automată (machine learning), într-o arenă competitivă. Tehnologia permite calculatoarelor să-și dea seama de sarcini cum ar fi recunoașterea obiectelor în imagini pentru prin digerarea datelor, de exemplu. Mai exact, computerele primesc cantități mari de date (precum imagini cu pisici) și reușesc să învețe să deosebească obiectul din imagine de altele (în acest caz, pisicile).

În timp ce laboratoarele corporative direcționează puterea inteligenței artificiale spre utilizări practice,  cum ar fi să ajute mașinile să meargă singure (să recunoască obstacole, trasee și semne de circulație), unii artiști o folosesc pentru a genera imagini noi.

Barrat a intrat în această industrie într-un mod mai neconvențional. Face parte dintr-o scenă înfloritoare a experților AI auto-învățați, cu ajutorul instrumentelor open source de la laboratoarele corporative de AI. Barrat a învățat singur să codeze și să lucreze cu rețele neuronale, în dormitorul său, iar primul său proiect de machine learning un software care genera versuri rap în stilul lui Kanye West. 

Thumbnail
Thumbnail
Peisaje generate de algoritmul antrenat de Robbie Barrat (sursa: robbiebarrat.github.io)Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/programator-19-ani-soft-tablou-vandut-dolari.htm

IBM cumpără producătorul de soft open source Red Hat

Cea mai mare tranzacţie din istoria pieţei de software: IBM cumpără cu 33,4 mld. $ producătorul de soft open source Red Hat

 

Gigantul american IBM, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente şi servicii de IT din lume, a anunţat în urmă cu câteva ore perfectarea celei mai mari tranzacţii din istoria pieţei de software: preluarea furnizorului de software open source pentru companii Red Hat pentru suma record de 33,4 mld. dolari, scriu Reuters, Bloomberg, Techcrunch şi alte publicaţii internaţionale. IBM va plăti astfel cu 63% mai mult pentru o acţiune Red Hat în raport cu preţul de închidere de vineri de pe bursă.

“Valoarea tranzacţiei este una specifică firmelor de telecom, producătorilor de micrprocesoare sau giganţilor din farma nu industriei de software. Achiziţia IBM eclipsează şi preluarea LinkedIn de către Microsoft pentru 26 mld. $”, notează portalul TechCrunch.

Red Hat, care oferă produse şi servicii care au la bază sistemul de operare cu sursă deschisă Linux, estima venituri de 3 mld. dolari în acest an – cel mai mare nivel de la înfiinţare.

“Achiziţia Red Hat va schimba regulile jocului pe piaţa de servicii de cloud”, a declarat Ginni Rometty, preşedinte şi CEO al IBM. Gigantul american speră că astfel va reuşi să recupereze din decalajul faţă de Amazon, Alphabet (Google) şi Microsoft de pe piaţa în creştere a serviciilor de cloud.

Sursa: ZF

Viata de programator

Un programator mergea pe strada cind o broasca il striga si ii spune:
– Daca ma saruti, am sa ma transform intr-o printesa foarte draguta.
Programatorul lua broscuta, o puse in buzunarul lui si merse mai departe. Broscuta striga:
– Daca ma saruti, am sa ma transform intr-o printesa foarte draguta si voi sta cu tine o saptamina.

Programatorul scoase broscuta din buzunar, se uita la ea, zimbi si o puse inapoi in buzunar. Broscuta urla din nou:
– Daca ma saruti, am sa ma transform intr-o printesa foarte draguta, voi sta cu tine o saptamina si voi face orice vrei.
Programatorul scoase broscuta din buzunar, ii zimbi si o puse inapoi in buzunar. In final, broscuta il intreba:
– Care-i problema? Ti-am spus ca ma voi transforma intr-o printesa foarte draguta, voi sta cu tine si voi face absolut ce vrei tu. De ce nu vrei sa ma saruti?
Programatorul spuse:
– Uite, eu sint un programator. Eu nu am nevoie de prietena, dar o broscuta care vorbeste, asta e ceva…

Analiza pietei de software și servicii IT din Romania în 2017

Piața internă de software și servicii IT în 2017 a crescut cu doar 2,1% față de anul trecut, ajungând la 975 milioane de euro, arată Asociaţia patronilor din software. Cifra de afaceri totală a sectorului IT a crescut cu 11 procente în 2017, comparativ cu 2016, atingând pragul de 4 miliarde de euro, în condițiile în care, în ediția precedentă a studiul ANIS, analiștii au estimat că va depăși această valoare în 2017. Pentru 2018, este preconizat ca veniturile totale generate de industria de software și servicii IT să jungă la 4,5 miliarde de euro.

Exportul de software și servicii IT contribuie decisiv, cu 3.025 miliarde de euro, mai exact 75.6%, la valoarea întregului sector IT, în creștere cu peste 14% față de valoarea înregistrată în anul precedent. Venitul generat intern, însă, a crescut cu doar 20 milioane de euro (2.1%), de la 955 milioane de euro cât au fost înregistrați în 2016, la 975 de milioane în 2017. Din totalul exportului de produse și servicii IT, aproximativ 75% merge către piața europeană, 22% către cea americană, restul fiind direcționat către alte piețe.

Companiile din top 10 generează circa un sfert din valoarea pieței. De asemenea, din topul 300 al celor mai mari companii de software și servicii IT care activează pe piața locală, 40% sunt firme românești. Situația sectoarelor de business care au contribuit cu cele mai importante cote la venitul domestic din piața de software și servicii IT este următoarea: industrial – 22%, sectorul public – 20%, banking – 16%, telecom – 11%, utilități, retail, servicii – câte 8%.

“Este îmbucurător că industria tech își continuă creșterea, însă previziunile arată că în condiții similare, va atinge în curand o fază de platou. Pentru menținerea și accelerarea ritmului de creștere, companiile au nevoie de un mediu predictibil și sănătos, care să încurajeze investițiile semnificative în tehnologie în toată economia și în sistemul public. În același timp, industria tech își concentrează prioritățile de dezvoltare în zona de inovație și în proiecte de educație cu impact pe termen mediu și lung, lucru care se reflectă și în proiectele ANIS”, a declarat Teodor Blidăruș, Președintele ANIS.

Potrivit studiului ANIS, numărul total de angajați cu contracte full-time din sectorul de software și servicii IT a ajuns în 2017 la 89,850 de specialiști, o creștere cu 7.5% comparativ cu 2016. Dintre aceștia, 88.6% ocupă posturi tehnice, restul deținând poziții în departamente non-tehnice. Trei sferturi dintre companiile cu cei mai mulți angajați au capital străin.

Noi cifre despre angajatii din IT – cea mai „vânată” meserie din România

Cea mai „vânată” meserie din România: Numărul de IT-şti a crescut de patru ori din 2008 încoace, până la peste 84.000 în 2018. Numai în 2017 companiile din IT au făcut peste 11.000 de noi angajări.

Peste 84.000 de persoane lucrau în sectorul „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii infor­matice“ la finalul lunii iunie 2018, numărul acestora fiind de patru ori mai mare decât în iunie 2008, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor Institutului Naţional de Statistică.

Creşterea numărului de investitori, extinderea birourilor companiilor existente deja pe piaţă şi facilităţile fiscale acordate sectorului IT (ajutoare de stat şi scutirea de impozit pe veniturile programatorilor) au condus la o „explozie“ a angajărilor noi din acest sector, arată datele statistice. Astfel, serviciile IT aveau 84.200 de angajaţi la finalul lunii iunie 2018, în creştere cu 11.200 faţă de perioada similară din 2017 şi cu 64.000 în plus faţă de perioada similară din 2008.

Sursa: http://www.zf.ro/eveniment/cea-mai-vanata-meserie-din-romania-numarul-de-it-sti-a-crescut-de-patru-ori-din-2008-incoace-pana-la-peste-84-000-in-2018-numai-in-2017-companiile-din-it-au-facut-peste-11-000-de-noi-angajari-17428116

Tranzacţie pe piaţa IT: Nemţii de la Allgeier au preluat iQuest, una dintre cele mai mari 20 de companii de software din România

Compania germană Allgeier a semnat luni un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni la producătorul de software iQuest Group, cu sediul central în Germania şi centre de dezvoltare în Cluj, Bucureşti, Sibiu, Braşov şi Craiova.

iQuest a fost înfiinţată în 1998 şi are în prezent peste 700 de angajaţi la nivel internaţional, generând vânzări anuale de peste 30 milioane euro şi o marjă a profitului operaţional (EBITDA) de circa 15% anul trecut. În România compania a avut anul trecut un număr mediu de 368 de angajaţi, în scădere cu 48 de persoane faţă de anul anterior.

În afară de România şi Germania, producătorul mai are sedii în Elveţia şi Polonia.

După cifra de afaceri din 2017, de 119,5 mil. lei (26,2 mil. euro), iQuest este una dintre cele mai mari 20 de firme de soft din România. Firma a avut în România în 2017 un profit net de 5,6 mil. lei, corespondent unei marje de câştig de 5% din venituri, conform datelor raportate la Finanţe.

Pe lângă Germnia, grupul Allgeier, cu sediul central în Munchen, are centre de dezvoltare în Praga şi Timişoara, precum şi în India, Vietna, şi China, având în total peste 5000 de angajaţi în zona de programare.

Activitatea iQuest, grup fondat de antreprenorul clujean Cornelius Brody în urmă cu 18 ani, se împarte între divizia de furnizare de soluţii software la comandă şi cea care dezvoltă soluţii software proprii, ma­joritatea veniturilor – 70% – provenind însă din dezvoltarea de aplicaţii perso­na­lizate pe nevoile şi cerinţele clientului. Gama de soluţii proprii este formată din aplicaţii pentru managementul şedinţelor şi al sălilor de şedinţă (meeting rooms) sau pentru semnătură digitală pe dispozitive mobile.

 

Sursa: http://www.zf.ro/companii/tranzactie-pe-piata-it-nemtii-de-la-allgeier-au-preluat-iquest-una-dintre-cele-mai-mari-20-de-companii-de-software-din-romania-fondata-in-1998-in-cluj-de-antreprenorul-cornelius-brody-17418825

Topul Startup-urilor IT care au făcut cei mai mulţi bani din exit-uri, în 2018

S-au listat la bursă sau au fost cumpărate – câteva startup-uri europene din IT au bătut recorduri în urma unor exist-uri de succes. Iată care sunt brandurile din tehnologie care au făcut cei mai mulţi bani din vânzarea de acţiuni.

Spotify

În luna aprilie, startup-ul suedez Spotify s-a listat la bursa din New York, la o capitalizare de piaţă de 26,6 miliarde de dolari. De la lansare, în 2006, platforma de audio-streaming a făcut 13 achiziţii şi a primit finanţări, de la fonduri de investiţii, în valoare de 2,4 miliarde de dolari.

Vânzările Spotify au crescut spectaculos, anul trecut, cu 40%, ajungând la 4 miliarde de dolari. La începutul acestui an platforma avea 160 de milioane de utilizatori, din care 70 de milioane abonaţi care plăteau pentru serviciu de muzică.

Spotify a început să vândă acțiuni în aprilie, prețul de deschidere fiind de 165,90 dolari, însă la momentul redactării acestui articol, prețul ajunsese la 149,10 dolari. Startup-ul nu a avut o listare prin IPO (ofertă publică iniţială), ceea ce ar presupune o majorare de capital, alegând listarea directă, o modalitate de listare aleasă în general de firme mici şi fonduri de investiţii imobiliare şi ar fi o premieră pentru bursa din New York.

Serviciul a fost lansat recent şi în România. Are contracte cu casele de discuri de la noi, iar artiştii românia au acces la platformă şi la date privind publicul care le ascultă muzica.

Adyen

Firma olandeză de plăţi Adyen, un alt unicorn lansat în 2006, şi-a anunţat listarea la bursa Euronext din Amsterdam. IPO-ul a depăşit aşteptările cu o capitalizare de piaţă de 13,6 miliarde de dolari. De asemenea, înainte de listare, firma a obţinut finanţări de 226 milioane de dolari.

Avast

Compania cehă de securitate cibernetică (care produce antivirusul cu acelaşi nume), s-a listat în mai la bursa de la Londra obţinând unul dintre cele mai mari IPO-uri făcute vreodată de vreo companie IT pe bursa londoneză, cu o capitalizare de 2,4 miliarde de dolari. Firma are circa 435 de milioane de utilizatori şi a obţinut, până la listare, finanţări de 100 de milioane de dolari de la Summit Partners.

Zoopla

O platformă de căutări imobiliare (cu anunţuri de vânzare şi închiriere case şi apartamente) fondată în Marea Britanie a fost cumpărată în mai de firma americană Silver Lake cu 2,2 miliarde de dolari. Zoopla s-a listat la bursa din Londra în 2014, iar acţiunile au crescut cu 30% după tranzacţia de vânzare a companiei.

iZettle

Startup-ul suedez de fintech, care oferă servicii de plăţi pentru firmele mici, a fost cumpărat de PayPal în luna mai cu 2,2 miliarde de dolari. iZettle distribuie un cititor de carduri pentru dispozitivele mobile pentru plăţi contactless şi servicii de inventariere şi contabilitate prin intermediul unei aplicaţii. Imediat după tranzacţie, firma a anunţat că întenţiona să se listeze la bursă, dar planul s-a schimbat odată cu vânzarea către PayPal, care lucrează la dezvoltarea de soluţii de plată mobile similare cu cele deţinute de iZettle.

Sursa: Tech.eu via strartupcafe.ro

Blogul industriei software din Romania